Nulitate act. Decizia nr. 327/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 327/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:084._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 327
Ședința publică de la 20 Ianuarie 2016
Completul compus din:
Președinte: - T. R.
Judecător: - N. D.
Grefier: - S. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de P. de pe lângă Curtea de Apel C. prin procuror C. N.
Pe rol, judecarea apelului declarat de intimatul C. J. G., cu sediul în Tg.J., .. 2-4, județul G. - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - COMISIA PT.PROTECTIA COPILULUI, cu sediul în Tg.J., ., județul G., împotriva sentinței civile numărul 305 din data de 08 octombrie 2015, pronunțată de T. G. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu petenta P. C. în calitate de reprezentant legal al minorei P. S. M., cu domiciliul în Tg.J., ., județul G., având ca obiect nulitate act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata petentă P. C., personal, lipsind apelantul intimat C. J. G. - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - COMISIA PT. PROTECTIA COPILULUI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat următoarele:
- apelul apare declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art.128 din Legea nr. 271/2004;
- intimata petentă a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă;
- dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală;
- apelantul intimat, prin motivele apel, a solicitat judecarea cauzei în lipsă invocând dispozițiile art. 223 Cod procedură civilă.
S-a învederat că nu mai sunt cereri de formulat.
Nefiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Intimata petentă P. C. a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de T. G..
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat.
A susținut faptul că, noua expertiză medico legală efectuată în cauză, care constituie mijloc de probă cu valoare științifică, nu a constatat nicio ameliorare a stării de sănătate a minorului, subzistă în continuare aceeași stare de boală destul de gravă și conform concluziilor expertizei medico legale, minorul are nevoie de supraveghere permanentă, de însoțitor din partea unui membru al familiei. În aceste condiții, interesul superior al minorului, care este scopul legii speciale în această materie, este acela de a beneficia de asistență și sprijin permanent din partea familiei.
Pe cale de consecință, sentința este legală și temeinică, motiv pentru care a solicitat respingerea apelului.
Instanța a pus în discuție următoarea împrejurare: în procedura de eliberare a certificatului de handicap în ceea ce privește pe copii, Comisia pentru protecția copilului, potrivit legii, întocmește și un raport de evaluare complexă, raport care este întocmit cu participarea mai multor specialiști.
Pe cale de consecință a pus următoarea întrebare: se socotește că expertiza medico legală poate să răspundă tuturor aspectelor pe care le analizează o comisie când emite un raport de expertiză complexă?
Reprezentantul Ministerului Public a susținut că, din punctul său de vedere, concluziile raportului de expertiză medico legală nu pot fi înlăturate de către Comisia pentru protecția copilului care nu este o comisie de specialitate în privința afecțiunilor, stării de sănătate, ci, mai degrabă, membrii acesteia sunt specialiști referitor la ancheta socială, la condițiile pe care le oferă familia și alte astfel de aspecte. Este o probă subsidiară în raport cu expertiza.
Intimata petentă a susținut faptul că, în cadrul comisiei copilul a fost evaluat un interval orar mic, în timp ce Institutul de Medicină Legală a evaluat copilul mai în amănunt și a ajuns la concluzia menționată în raport. Când s-a întocmit raportul de expertiză medico legală a fost prezent și copilul.
CURTEA:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
1. Prin sentința civilă nr. 305 din data de 08 octombrie 2015, pronunțată de T. G. – Secția I Civilă în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta P. C., domiciliată în Tg-J., . județul G., CNP_ în calitate de reprezentantă legală a minorei P. S.-M., în contradictoriu cu pârâtul C. Județean G. - Comisia pentru Protecția Copilului, cu sediul în Tg-J. Piața V. nr. 2-4 județul G..
A fost modificată în parte hotărârea nr. 567/1.07.2015 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean G., în sensul că a dispus încadrarea minorei P. S.-M., născută la 15.12.2009 în Cluj –N., fiica lui P. C. și P. A. C., CNP_, cu domiciliul în Tg-J., . județul G. în grad de handicap grav, cu drept de însoțitor.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a tuturor drepturilor bănești cuvenite minorei ca urmare a acordării gradului de handicap grav, începând cu data de 1.07.2015.
A fost obligată pârâta la plata indemnizației de însoțitor începând cu data de 1.07.2015.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a 10 lei daune morale și 174 lei cheltuieli de judecată.
A fost respinsă în rest cererea.
Pentru a pronunța această sentință, analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reține următoarea stare de fapt:
Prin hotărârea 567/1.07.2015 Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul C. Județean G. a încadrat pe minora P. S.-M. în grad de handicap accentuat .
Din cuprinsul hotărârii contestate reiese că potrivit raportului de evaluare complexă nr. 565/25.06.2015 eliberat de Serviciul de evaluare complexă cu recomandările prevăzute în planul de recuperare a copilului cu dezabilități, copilul expertizat se încadrează în gradul funcțional mediu, iar prin aplicarea ITM în vederea creșterii gradului de incluziune socială pentru copil se propune încadrarea în gradul de handicap accentuat.
Reclamanta P. C. în calitate de reprezentantă legală a minorei P. S.-M. a contestat această hotărâre, solicitând încadrarea minorei în grad de handicap grav cu drept de însoțitor și obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești cuvenite conform gradului de handicap grav.
Observând actele medicale prezentate instanța a constatat că la vârsta de un și 4 luni minora P. S.-M. a fost diagnosticată cu hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă, în anul 2012 fetița beneficiind de un implant cohlear la urechea dreaptă, fiind încadrată de către Comisia pentru protecția copilului din cadrul Consiliului Județean G. în grad de handicap grav, încadrarea în acest grad continuând până în anul 2014, când prin hotărârea 549/9.07.2014 minora a fost încadrată în grad de handicap accentuat.
Prin sentința civilă nr. 54/5.03.2015 pronunțată de T. G. în dosar nr._ a fost modificată în parte hotărârea 549/9.07.2014 emisă de pârâtă în sensul că minora a fost încadrată în grad de handicap grav cu drept de însoțitor. La baza sentinței au stat concluziile raportului de expertiză medico legală întocmit de IML C. la 20.11.2014, care a concluzionat că minora necesită supraveghere și îngrijire în familie, având nevoie de asistență din partea altei persoane.
A constatat instanța în prezenta cauză că la o distanță de 4 luni de la pronunțarea hotărârii judecătorești de încadrare a minorei în grad de handicap grav, Comisia de Protecție a Copilului din cadrul DGASPC G. evaluând minora a încadrat-o în grad de handicap accentuat, fără ca în acest interval de timp să fi intervenit modificări în starea de sănătate a minorei care să justifice schimbarea încadrării gradului de handicap.
La baza acestei concluzii a stat raportul de expertiză medico legală întocmit de IML C. la 25.09.2015, care concluzionează că minora P. S.-M. prezintă ca diagnostic cofoză stângă, implant cohlear urechea dreaptă, posthipoacuzie neurosenzorială profundă, tulburări în dezvoltarea psihică predominant de limbaj expresiv, dislalie polimorfă, reacții de poziție.
A concluzionat expertiza medico legală că de la data încadrării minorei în grad de handicap grav și până în prezent starea de sănătate a acesteia nu s-a modificat și se recomandă asistență din partea altei persoane pentru supraveghere și îngrijire.
A reținut tribunalul că potrivit dispozițiilor Ordinului 725/2002 ” încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei. Pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entități fiziologice se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.
Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane. ”
De asemenea, în același act normativ sunt enumerate criteriile medicale ce se au în vedere la stabilirea handicapului de handicap, fiind necesară prezența a minimum două dintre aceste criterii, din care criteriul «Socializare» este obligatoriu. Pentru acordarea gradului de handicap sever sunt necesar a fi îndeplinite următoarele criterii: ” socializare: afectarea calitativă și cantitativă severă a interacțiunii sociale, interacțiune socială limitată în cadrul familiei, interacțiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de un adult ; limbaj: absența dezvoltării limbajului (expresiv și receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare ; autoservire: absența abilităților de autoservire sau efectuarea sub supravegherea strictă a unui adult ; motor: afectarea abilităților motorii fine și grosiere cu prezența stereotipiilor motorii și comportamentale ” .
Verificând în ce măsură se pot reține aceste criterii cu privire la minora P. S. M., tribunalul a constatat că în cauză pot fi reținute cele două crierii prevăzute de norma legală respectiv, criteriul socializare și limbaj .
Astfel, observând conținutul raportului medico-legal s-a reținut că ” pacienta prezintă dificultăți în realizarea contactului psihic, stabilește cu dificultate contactul vizual, dificultăți de relaționare socială, interesată de mediul înconjurător – după ce se detensionează, înțelege și execută comenzi verbale simple, dificultăți la înțelegere și executarea comenzilor verbale mai complexe, limbaj dislalic. ” În urma acestor constatări s-a stabilit ca diagnostic ” întârziere în dezvoltarea psihică predominant de limbaj expresiv. Dislalie polimorfă. Reacții de poziție . hipoacuzie neuro-senzorială bilaterală profundă și implant cohlear urechea dreaptă.
Raportat la concluziile raportului medico legal a reținut tribunalul că minora P. S. M. prezintă criteriile prevăzute de Ordinul nr. 725/2002 privind încadrarea acesteia în grad de handicap grav.
De asemenea observând adresa înaintată de Comisia pentru Protecția Copilului G. pentru termenul din 10.09.2015 ( fila 93) s-a constatat că procedând la stabilirea ITM de activitate și participare în raport de care s-a realizat încadrarea în grad de handicap, comisia a constat deficiențe în comportamentul minorei legale de socializare, limbaj și autoservire și cu toate acestea a încadrat minora în grad de handicap accentuat.
Față de concluziile lucrării medico legale întocmite în cauză, a reținut tribunalul că în raport de dispozițiile art.10 alin. 3 din HG 1437/2004 coroborat cu disp. art 124-131 din Legea 272/2004 și a dispozițiilor Ordinului 725/2002 cererea reclamantei de modificare a hotărârii nr. 567/1.07.2015 este întemeiată, instanța urmând să o admită, să modifice hotărârea în parte în sensul încadrării minorei în grad de handicap grav cu drept de însoțitor începând cu 1.07.2015.
Raportat la schimbarea încadrării în gradul de handicap pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a tuturor drepturilor bănești cuvenite minorei ca urmare a încadrării în acest grad de handicap, precum și la plata indemnizației de însoțitor.
Referitor la solicitarea reclamantei de a-i fi acordate bilete de transport pentru minoră și pentru însoțitor, instanța a reținut că aceste drepturi sunt recunoscute prin lege ca urmare a acordării gradului de handicap, nefiind necesară intervenția instanței privind acordarea acestor drepturi.
În ceea ce privește cererea reclamantei de acordare de daune morale, instanța a apreciat-o ca fiind fondată, prin modul de acțiune al Comisiei pentru Protecția Copilului G. aceasta a creat minorei și părinților acesteia o stare de incertitudine cu privire la situația ei, cauzându-i astfel un prejudiciu moral, determinând reprezentanții legali ai minorei să se adreseze instanței de judecată pentru încadrarea corectă în grad de handicap, conduita comisiei fiind apreciată de instanță ca total nejustificată, câtă vreme de la momentul încadrării minorei în grad de handicap grav prin sentința nr. 54/5.03.2015 pronunțată de T. G. și până la emiterea hotărârii nr .567/1.07.2015 nu a intervenit nici o modificare în starea de sănătate a minorei care să justifice schimbarea încadrării în grad de handicap.
În baza art. 453 C.pr.civ. a obligat pârâta la plata a 174 lei cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de transport și onorariu expertiză, cheltuieli ocazionate cu efectuarea expertizei medico legale.
2. Împotriva acestei sentințe, în termen legal și motivat, a declarat apel intimatul C. J. G. - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - COMISIA PT.PROTECTIA COPILULUI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile sunt în esență următoarele: metodologia evaluării, în raport cu Ordinul 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora și Ordinul 18/3989/_ privind aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilități și încadrarea într-un grad de handicap, constă în stabilirea gradului afectării funcționale (prin analiza actelor medicale, servicii de recuperare) și a gradului limitării de activitate și restricțiilor de participare (pe baza unui chestionar împărțit pe grupe de vârstă, prevăzut de anexa 3 Ord.725/2002, fișei psihologice, performanțelor școlare evidențiate în fișa privind traseul educațional) precum și corelarea celor două tipuri de aprecieri în vederea încadrării copilului într-un grad de handicap .
Se arată că, în cadrul evaluării fetiței P. S.-M. la data de 16.06.2015, - aprecierea afectării funcționale - a fost realizată pe baza evaluărilor medicilor specialiști, consemnate în următoarele documente:
- adeverință medicală nr.1945/03.06.2015 eliberată de C.M.I. Dr. Ș. Fevica -O.R.L. cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală cu implant cohlear ureche dreaptă. Întârziere în dezvoltarea limbajului.
- certificat medical nr._/25.05.2015 eliberat de Spitalul Clinic de Recuperare Iași -Clinica ORL cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală forma profundă. Implant cohlear UD. întârziere în dezvoltarea limbajului.
- bilet de ieșire din spital nr. FO: 8231/31.10.2014 eliberat de I.F.A.C.F.ORL „ Prof.Dr.D. H. București Secția microchirurgie ORL și F.A/recuperarea vocii cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă; Implant cohlear ureche dreaptă, întârziere în dezvoltarea limbajului, Angină acută eritematoasă, cu recomandarea de a continua antrenamentul și stimularea verbală în familie, de a continua tratamentul conform Rp, de a reveni la internare conform programării și, în caz de persistență a anginei acute și a stării febrile să se adreseze serviciului de pediatrie teritorial.
- biletele de ieșire din spital nr. FO: 8774/21.11.2014; 9294/ 12.12.2014; 440/23.01.2015; 1351/27.02.2015, 1909/20.03.2015, 2979/30.04.2015, 3798/29.05.2015 eliberate de I.F.A.C.F.ORL „ Prof.Dr.D. H. București -Secția microchirurgie ORL și F.A/recuperarea vocii cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă;Implant cohlear ureche dreaptă, motivele internării fiind: reglajul procesorului de sunet și continuarea trainingului logopedic audio verbal. La externare recomandarea menținută în toate a fost de stimulare auditivă și verbală în familie și revenirea la internare conform programării
- Audiograma din data de 29.05.2015 eliberată de I.F.A.C.F. O.R.L. Prof. Dr. D. H. cu diagnosticul de Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă
- fișa medicală sintetică completată la data de 08.06.2015 de CMI Dr. P. I. cu diagnosticul." Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală severă, implant cohlear urechea dreaptă, întârziere în dezvoltarea limbajului și mențiunea de stadiu stabilizat al bolii.
- Adeverință eliberată de Fundația . frecventare a programului de logopedie, nr.101/11.06.2015.
Toate aceste afectări au fost analizate și cuantificate pe baza Ordinului 725 /2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, Anexa nr.2; art. II; lit. b): Afectări ale structurii și funcțiilor auzului. Afecțiuni ORL:
- Hipoacuzie congenitală sau dobândită precoce cu demutizare slabă sau nulățpoate fi asimilată gradului mediu de handicap).
- tulburări de auz bilateral cu pierdere peste 70 db.calculată pe audiogramă,ce se protezează greu, sau asociate cu tulburări psihice și de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap.)
Rezultatul a fost stabilirea gradului afectării funcționale - mediu.
--- aprecierea activității și participării, pe baza evaluării psihosociale a stabilit limitări de activitate și restricții de participare moderate - corespunzătoare unei includeri sociale cu dificultăți potențial surmontabile. Gradul de activitate și participare a reieșit moderat(30%) ținând cont și de aspectele menționate în:
- Fișa psihologică emisă la data de 09.06.2015 de Spitalul Județean de Urgență Tg.J.-Laborator Sănătate Mentală -Psiholog D. M. cu mențiunea „întârziere ușoară în dezvoltarea mentală cu afectarea mai accentuată a limbajului expresiv (prin factori senzoriali) și unele manifestări de negativism infantil VM=4 ani"; "recunoașteri și reproduceri precise, atitudini general pozitive, deprinderi de autoservire formate", cu recomandările de "integrare în unități preșcolare cu activități pedagogice diferențiate, terapie logopedică, atitudini educative consecvente".
- Fișa privind traseul educațional emisă de Grădinița cu Program Prelungit Nr.1 Tg.J. la data de 08.06.2015 în care se menționează că fetița are "comportament normal, atenție bună, receptivitate de învățare, relații sociale reciproce foarte bune".- acest aspect de asemenea este unul determinant în vederea stabilirii situației minorei, „Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei se datorează unor limitări funcționale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecțiuni severe, în stadii înaintate, cu complicații ale unor aparate și sisteme. În această situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată,, în timp ce "Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic si psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea sociala a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane. Încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei."(ori minora, nu se află în această situație).
Corelarea celor două tipuri de aprecieri cu privire la gradul afectării funcționale și gradul limitării de activitate și restricțiilor de participare (situația includerii sociale) în vederea încadrării copilului în grad de handicap s-a făcut în conformitate cu tabelul 1 Ord.18/3989/_ - Astfel dacă gradul activității și participării este mai mare decât gradul funcțional, rezultatul este gradul imediat superior gradului funcțional.
În cazul Sarei-M., gradul funcțional mediu corelat cu gradul moderat al limitării și restricțiilor a dus la propunerea de grad de handicap accentuat.
Făcând referire la perioada anterioară, menționează că fetița a beneficiat de încadrare în gradul grav de handicap pentru 2 ani, datorită intervențiilor chirurgicale suferite și a grupei de vârstă 0-3 ani ce au modificat gradul funcțional și ținând cont de interesul superior al copilului.
Menționăm că Anexa 2 a Ordinului 725/2002 la art.il, lit.c) Deficiențe funcționale grave se adresează afectărilor(deficiențelor)din cadrul afecțiunilor neurologice și nu poate fi aplicat în cazul fetiței.
În ceea ce privește prestațiile sociale, copiii cu handicap și reprezentanții legali ai acestora beneficiază de acestea conform prevederilor legale în vigoare.
Menționăm, de asemenea, reglementările codului civil, în art. 487 „Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia".
Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul de a se dispune menținerea ca temeinică și legală a hotărârii 567/01.07.2015 emisă de către Comisia pentru Protecția Copilului în conformitate cu prevederile ordinului 725/2002
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile Ordinului nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora, Ordinului 18/3989/_ privind Aprobarea Ghidului metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilități și încadrarea într-un grad de handicap, Ord. 725/2002, anexa 3 și art. 487 din Codul civil.
Solicită, în caz de neprezentare, judecarea în lipsa noastră în conformitate cu prevederile art. 223 C. proc. Civ.
Intimata petentă P. C. C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare în raport de dispozițiile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, solicitând respingerea apeluluiși menținerea catemeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond.
Apelul este nefondat și va fi respins ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În primul rând, trebuie subliniată împrejurarea că este nerelevant faptul că hotărârea contestată a fost emisă după o perioadă scurtă de timp, respectiv după 4 luni, în raport cu hotărârea judecătorească anterioară s.c. 54 din 5 martie 2015 pronunțată de T. G. în Dosar prin care a fost modificată în parte Hotărârea nr. 549/9.07.2014, de vreme ce potrivit legii, evaluarea se face anual având în vedere valabilitatea de 12 luni a certificatului de handicap anterior.
Așadar, in raport cu această cerință, în mod corect apelanta a procedat la evaluarea gradului de handicap potrivit legii, termenul calculându-se de la data emiterii hotărârii anterioare, iar nu de la data modificării acesteia prin hotărâre judecătorească.
Revenind la fondul cauzei, sunt de subliniat următoarele:
Conform art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prevede că principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Potrivit art. 6 lit. a, c și f din același act normativ, respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform mai multor principii, dintre care sunt de subliniat următoarele: respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, responsabilizarea părinților și asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil.
De asemenea, în conformitate cu disp. art. 43 alin. 1 din lege, copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
În aceeași ordine de idei, potrivit art. 46 alin. 1 și 2 din lege, copilul cu handicap are dreptul la îngrijire specială, adaptată nevoilor sale, având dreptul la educație, recuperare, compensare, reabilitare și integrare, adaptate posibilităților proprii, în vederea dezvoltării personalității sale.
Măsurile și serviciile de protecție specială, de intervenție și sprijin sunt variate și au ca finalitate, printre altele: reducerea sau minimalizarea unor consecințe invalidante ale afecțiunilor sau bolilor și ameliorarea condițiilor de viață individuală și socială pentru a asigura și a sprijini dezvoltarea maximală a potențialului copilului.
Pe de altă parte, la baza aprecierii severității handicapului (dizabilității) stau, în principal, criteriile generale enunțate în Ordinul comun MSF și ANPCA 725/2002, printre care și posibilele limitări în activitate și restricții în participarea socială, ca efecte ale bolii sau deficienței.
În orice caz, aplicarea combinată a criteriilor medicale și psihosociale se face diferențiat și adaptat particularităților de vârstă ale copiilor în cauză, iar încadrarea în grade de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.
Deci, prezența unei condiții de sănătate (boli, afecțiuni etc.) este o premisă, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap. Prin urmare, diagnosticul medical în sine nu este ca atare suficient pentru a fundamenta încadrarea într-o categorie de handicap, el trebuie corelat cu evaluarea psihosocială.
La evaluarea eventualului handicap, alături de stabilirea gradului de disfuncționalitate a organismului, se vor lua în considerare și factorii de mediu, inclusiv cei familiali, calitatea educației, măsurile luate de familie, posibila neglijare, precum și factorii personali.
În absența familiei se evaluează particularitățile mediului substitutiv. Ponderea acestor factori în constituirea handicapului va fi evaluată prin criterii de facilitare și/sau bariere, identificate prin raportul de anchetă psihosocială.
În concluzie, la asimilarea pe grade de handicap se va ține seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcționale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluție, de complicații în activitatea și participarea socială, de factori personali.
Deci, pentru aceeași boală - ca premisă a identificării și încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul ușor la gradul grav.
În cauză s-a ridicat problema de a identifica și stabili severitatea dizabilității, respectiv aceea de a stabili gradul de handicap al copilului: ACCENTUAT sau GRAV, pornind de la regulile enunțate în precedent, dar și de la regula că evaluarea și încadrarea într-un grad de handicap nu este un scop în sine și că acestea trebuie să ducă la creșterea calității vieții copilului, prin îmbunătățirea îngrijirii și intervenții personalizate cu scop recuperator și de facilitare a integrării sociale.
În esență, gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane.
În cauză, potrivit înscrisurilor medicale depuse, s-a reținut că minora suferă de Hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală cu implant cohlear ureche dreaptă. Întârziere în dezvoltarea limbajului, în raport de care s-a făcut încadrarea în gradul de handicap accentuat, prin hotărârea contestată.
Anterior, certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat minorei în anul 2014, s-a stabilit tot gradul accentuat, dar prin hotărâre judecătorească s-a dispus modificarea în gradul de handicap grav.
Curtea reține că în mod corect a stabilit prima instanță faptul că pârâta, prin Comisia pentru protecția copilului, la emiterea Hotărârii contestate și la eliberarea Certificatului, nu a respectat criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul comun 725/2002, emis de MSF și ANPCA, stabilind încadrarea minorei în mod greșit gradul de handicap accentuat, in loc de grav.
Într-adevăr, la emiterea Hotărârii și a Certificatului anexă - contestate, Comisia a avut în vedere totalitatea actelor medicale și de evaluare premergătoare, respectiv: adeverință medicală nr.1945/03.06.2015 eliberată de C.M.I. Dr. Ș. Fevica -O.R.L. cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală cu implant cohlear ureche dreaptă. Întârziere în dezvoltarea limbajului.- certificat medical nr._/25.05.2015 eliberat de Spitalul Clinic de Recuperare Iași -Clinica ORL cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală forma profundă. Implant cohlear UD. întârziere în dezvoltarea limbajului.- bilet de ieșire din spital nr. FO: 8231/31.10.2014 eliberat de I.F.A.C.F.ORL „ Prof.Dr.D. H. București Secția microchirurgie ORL și F.A/recuperarea vocii cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă; Implant cohlear ureche dreaptă, întârziere în dezvoltarea limbajului, Angină acută eritematoasă, cu recomandarea de a continua antrenamentul și stimularea verbală în familie, de a continua tratamentul conform Rp, de a reveni la internare conform programării și, în caz de persistență a anginei acute și a stării febrile să se adreseze serviciului de pediatrie teritorial.- biletele de ieșire din spital nr. FO: 8774/21.11.2014; 9294/ 12.12.2014; 440/23.01.2015; 1351/27.02.2015, 1909/20.03.2015, 2979/30.04.2015, 3798/29.05.2015 eliberate de I.F.A.C.F.ORL „ Prof.Dr.D. H. București -Secția microchirurgie ORL și F.A/recuperarea vocii cu diagnosticul: Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă;Implant cohlear ureche dreaptă, motivele internării fiind: reglajul procesorului de sunet și continuarea trainingului logopedic audio verbal. La externare recomandarea menținută în toate a fost de stimulare auditivă și verbală în familie și revenirea la internare conform programării- Audiograma din data de 29.05.2015 eliberată de I.F.A.C.F. O.R.L. Prof. Dr. D. H. cu diagnosticul de Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală profundă- fișa medicală sintetică completată la data de 08.06.2015 de CMI Dr. P. I. cu diagnosticul." Hipoacuzie neurosenzorială bilaterală severă, implant cohlear urechea dreaptă, întârziere în dezvoltarea limbajului și mențiunea de stadiu stabilizat al bolii.- Adeverință eliberată de Fundația . frecventare a programului de logopedie, nr.101/11.06.2015.
Dar, la aprecierea severității dizabilității (handicapului), se au în vedere, în primul rând anumite criterii generale, medicale și psiho-sociale a căror aplicare se face combinat, pentru diferențierea și adaptarea la particularitățile de vârstă ale copilului, cum ar fi: gradul, stadiul, eventualele complicații și posibila asociere de afecțiuni derivate din afectări/deficiențe structurale sau funcționale, stabilite pe baza explorărilor corespunzătoare;răspunsul la tratament și efectul măsurilor recuperatorii (protezare, reeducare funcțională etc.) și serviciilor de intervenție și sprijin; posibile limitări în activitate și restricții în participarea socială, ca efecte ale afectării sau deficienței;influența pozitivă, de facilitare sau negativă, de bariere, exercitată de factorii de mediu; influența pozitivă sau negativă a criteriilor sus-menționate cu factorii personali.
Prin urmare, desi hotărârea Comisiei și certificatul de încadrare în grad de handicap nu s-au emis aleatoriu, având la bază toate aceste evaluări complexe, se apreciaza că totuși nu s-au aplicat corect toate criteriile legale privind evaluarea medico-psiho-sociale a copilului.
Astfel, in mod greșit la întocmirea raportului de evaluare complexă întocmit de echipa pluridisciplinară din cadrul Serviciului de evaluare complexă – formată în condițiile art. 22 din HG_, s-a recomandat Comisiei reîncadrarea în gradul de handicap accentuat.
Pentru a ajunge la această concluzie, instanța are în vedere că din coroborarea informațiilor furnizate de fiecare evaluare în parte, dar și din informațiile de specialitate care au stat la baza întocmirii Raportului de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, întocmit în cauză și depus la data de 02.10.2015, rezulta elemente suficiente si convingătoare care conduc la concluzia încadrării în gradul grav de handicap.
Astfel, s-a reținut că minora prezintă tulburări în dezvoltarea psihică predominant de limbaj expresiv, dislalie polimorfă și reacții de poziție, la examenul de psihiatrie infantilă nr. 606 din 21 septembrie 2015, recomandându-se ca minora are nevoie de asistență din partea altei persoane si ca necesită supraveghere și îngrijire în familie.
De asemenea, s-a stabilit că minora are tulburări în achiziționarea limbajului, ca urmare a bolii, deși evoluția bolii este favorabilă – examen ORL nr. 839 din 21.09.2015. recomandându-se stimularea auditivă și verbală în familie, continuarea ședințelor de logopedie, activarea și reglarea implantului cohlear potrivit programării.
Prin același raport s-a concluzionat că în raport cu data expertizării anterioare prin REML 3392/A1 din 10.02.2015, starea de sănătate a minorei nu s-a modificat.
De aceea, concluziile raportului au fost în sensul celor stabilite prin examenele de specialitate, reținându-se că minora necesită supraveghere și îngrijire în familie având nevoie de asistență din partea unei persoane, recomandându-se integrarea în activități/unități preșcolare, terapie logopedică, stimulare psihosenzorială corespunzătoare și psihoeducațională adaptată vârstei cronologice.
Față de aceste concluzii, în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză minora se încadrează în gradul grav de handicap.
Prin urmare și Curtea reține faptul că minora are un grad de dependență ridicat psihic, iar autonomia sa este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului.
De asemenea, minora este încă un copil la care incapacitatea de a desfășura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării și vârstei, se datorează unor limitări funcționale importante senzoriale, rezultate din afecțiunea severă de care suferă, cu complicații de adaptare psiho-socială, astfel că in această situație participarea socială a copilului este substanțial restricționată în continuare
D. urmare, copilul necesită în prezent îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane, nefiind exclus ca în viitor, în măsura în care evoluția afecțiunii este favorabilă, iar celelalte afecțiuni derivate, respectiv tulburări în dezvoltarea psihică și de limbaj se vor diminua, minora sa nu mai aibă o limitare severă în activitate, sa aibă un grad moderat al limitării și restricțiilor, respectiv o autonomie mai ridicată si o adaptare psiho-socială mai bună – situații care ar fi de natură să conducă la schimbarea gradului de handicap.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici un motiv de nelegalitate a sentinței din cele invocate de parte și analizate în condițiile de examinare impuse de art. 476 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, nici motive de ordine publica din cele care se ridica în orice stare a pricinii si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 479 alin. 1 teza finală Noul Cod procedură civilă - în baza art. 480 alin. 2 teza II Noul cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat, cu consecința păstrării ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Văzând soluția pronunțată și disp. art. 451 alin. 1, 452 și 453 alin. 1 Cod procedură civilă, vor fi obligați apelanții către intimatul reclamant la 800 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat, în limita a ceea ce s-a cerut si dovedit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de intimatul C. J. G., cu sediul în Tg.J., .. 2-4, județul G. - DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - COMISIA PT.PROTECTIA COPILULUI, cu sediul în Tg.J., ., județul G., împotriva sentinței civile numărul 305 din data de 08 octombrie 2015, pronunțată de T. G. – Secția I Civilă în dosarul numărul_, în contradictoriu cu petenta P. C. C. în calitate de reprezentant legal al minorei P. S. M., cu domiciliul în Tg.J., ., județul G., ca nefondat.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 ianuarie 2016.
Președinte, T. R. | Judecător, N. D. | |
Grefier, S. C. |
Red.jud.: T.R.
19.02.2018
Tehn. S.C. 6 ex.
Jud.fond: G.D.
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 8998/2012. Curtea... | Stabilire maternitate. Decizia nr. 1048/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
