Partaj judiciar. Decizia nr. 1753/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 1753/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-12-2014 în dosarul nr. 1753/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1753

Ședința publică de la 10 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M. M.

Judecător - E. S.

Judecător - M. P.-P.

Grefier - V. R.

x.x.x

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de reclamanții Cîrcior M., P. L., recurent R. M. E., R. P. M., R. I. G. și pârâtii P. E., B. E. și G. M. împotriva deciziei civile nr. 251 din 12 mai 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Sectia Civilă, în dosar nr._, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurenta reclamantă Cîrcior M., asistată de avocat M.Soreață, cu delegatie de substituire pentru avocat M.C., recurentii reclamanți P. L., recurent R. M. E., R. P. M., R. I. G., reprezentați de același avocat, recurentele pârâte P. E., B. E. și G. M., reprezentate de avocat A. O., intimata pârâtă B. E., reprezentată de avocat O.N., intimatul pârât G. O. M., personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că ambele recursuri au fost declarate și motivate în termen legal, au fost timbrate, după care:

Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului:

Avocat M. Soreață, pentru recurenții reclamanți, a expus oral motivele invocate în scris, în raport de care a pus concluzii de admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul atribuirii în lotul recurenților reclamanți, în proprietate exclusivă a scării de acces către subsol în integralitate, urmând ca pentru egalizarea valorică a loturilor, valoarea de ½ din această scară de acces să majoreze sulta la care recurentii reclamanți au fost obligati prin decizia instanței de apel. A mai arătat că, corpul de clădire atribuit recurentilor reclamanți cuprinde subsol cu toate încăperile de la subsol, acestea fiind atribuite prin varianta nr. 6 a expertizei efectuată în cauză.

Avocat A. O., pentru recurentele pârâte, cu privire la recursul reclamanților, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat arătând că în mod gresit a fost inclusă pivnița în lotul acestora, aceasta putând fi partajată comod în natură.

Cu privire la recursul pârâtelor, a expus oral motivele invocate în scris, arătând că instanța de apel nelegal nu a inclus la masa de partaj imobilul situat în C., .. 2 bis încălcându-se astfel dreptul de proprietate al părților pendinte ca succsesoare ale autorilor de la care a provenit imobilul. A arătat că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 C.P.C. când reține a fi partajată suprafața de 830 mp iar apoi în loc de aceasta 868 mp. din C., . nemotivând de ce nu reține la masa de împărțit doar 500 mp prevăzuti în contractul de vânzare-cumpărare din 1946. Pentru a se lămuri întinderea dreptului de proprietate deținut de părti asupra terenului din . era necesar a se lămuri dispozitivul deciziei civile nr. 2205/1998 a Tribunalului D..

De asemenea a arătat că în mod gresit s-a retinut la masa de partaj terasa grădină de vară în condițiile în care aceasta a fost realizată după 1990 când imobilul era deținut de RAADPFL, că au fost încălcate dispozițiile art. 673 ind.9 C.P.C., se impunea ca imobilul să fie atribuit pârâtilor având în vedere posesia neîntreruptă, relațiile tensionate dintre părti, faptul că imobilul nu mai poate fi restaurat în vederea unei folosințe obișnuite iar prin omologarea făcută se deschide calea unor alte litigii, că o eventuală vânzare separată duce la o scădere considerabilă a valorii imobilului. Cu privire la pivniță a susținut că în mod gresit a fost inclusă în lotul reclamanților recurenti câtă vreme aceasta a fost folosită, întreținută și administrată de recurentii G.. A solicitat atribuirea întregului imobil în lotul recurentilor pârâti cu obligarea acestora la sultă către reclamanți, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Avocat M.Soreață, cu privire la recursul declarat de pârâti, a apreciat că este nefondat și a solicitat respingerea acestuia. A arătat că încheierea de admitere în principiu nu a fost atacată expres de către pârâti, că părțile detin un drept de proprietate in abstracto, bunul nu este in patrimoniu succesoral, că argumentul pentru care subsolul a fost atribuit reclamantilor este că se află pe terenul ce le-a fost atribuit acestora în lot. Cu privire la imobilul din . că provine de la prima succesiune a lui B. și nu are legătură cu obiectul prezentei cauze.

Avocat O.N., pentru intimata pârâtă B. E., a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate și implicit respingerea cererii de cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 25.05.2004 sub nr.de dosar_ reclamantele P. L., R. L. (fostă P.) și C. M. au chemat în judecată pârâtele P. E., G. M. și B. E., solicitând instanței ca prin hotarârea ce o va pronunța să constate deschisă succesiunea defunctului P. D., calitatea de moștenitori legali a lui P. E., în calitate de soție supraviețuitoare a lui P. C. (fiul lui P. D.), B. E. și G. M., în calitate de descendenți de gr. I ai lui P. C., P. L. în calitate de soție supraviețuitoare a lui P. I. (fiul lui P. D.), P. L. și C. M., în calitate de descendenți de gr. I ai lui P. I., masa succesorală compusă din imobilul situat în C., . (fost nr. 23) și să dispună ieșirea din indiviziune în cote de ½ pentru reclamante și ½ pentru pârâte.

În motivarea cererii reclamantele au arătat că, prin decizia civilă Tribunalul D. a admis acțiunea în revendicare, obligând pe pârâți să lase în deplină proprietate și linistită posesie imobilul ce compune masa succesorală, situat în C., . (fost nr. 23).

La dosar au fost depuse, în copie, următoarele înscrisuri: certificat de deces al lui P. D., arborele genealogic, decizia nr. 8571/21.12.1998 a Curții de Apel C., proces-verbal nr. 3750/E/13.07.1999, anexa la Decretul 92/1950, act de vânzare din 27.09.1946, contract de vânzare cumpărare încheiat la 18.10.1946, certificat nr. 2550/24.05.1993 emis de Arhivele Statului D., acte de stare civilă, procura generală autentificată sub nr. 1860/08.06.2000.

La termenul din 05.10.2004 pârâtele G. M. si B. E. au depus întâmpinare și cerere de complinire a masei partajabile rămase la decesul autorului lor comun P. D. (decedat la 22.10.1949), solicitând complinirea masei partajabile cu imobilul situat în C., .. 2-4 (fostă N. U. nr.2), precum și obligarea reclamantelor și a pârâtului B. M. să contribuie, corespunzător cotelor succesorale ce le revin, la pasivul succesiunii, reprezentat de sarcinile moștenirii în sumă de_ lei, sumă a cărei valoare o solicită reactualizată în raport de coeficientul de inflație și datoriile acesteia în sumă de 49 749 014 lei, reprezentând contravaloarea impozitului pe teren și construcții pentru imobilul din C., ., aferent perioadei 2000-2004.

A fost anexată încheierea de admitere în principiu din 08.06.2001 pronunțată în dosarul nr._/1999 al Judecătoriei C., decizia civilă nr. 3008/19.12.2002 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr. 176/civ/2002, acte de stare civilă, decizia nr. 8571/21.12.1998 a Curții de Apel C., sentința civilă nr. 5310/30.04.1998, decizia civilă nr. 3334/05.11.1998 a Tribunalului D., decizia civilă nr. 2156/02.04.1999 a Curții de Apel C., adresa nr._/25.11.1999 emisă de RAADPFL C..

La termenul din 02.11.2004 reclamantele au depus precizare la acțiune, solicitând obligarea pârâtelor să contribuie la pasivul succesiunii, ce este reprezentat de plata impozitului pentru imobilul situat in C., ., pe perioada 1999-2000, în sumă de 6.509.806 lei, sumă a cărei valoare o solicită reactualizată în raport de coeficientul de inflație.

Au fost anexate chitanțe privind plata impozitului, decizia nr. 2767/15.09.2003 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 1992/civ/2003.

La termenul din 02.11.2004, la cererea apărătorului pârâtelor, instanța a dispus citarea în cauză, în calitate de pârât, a numitului B. M..

La termenul din 30.11.2004 pârâtele G. M. si B. E. au formulat precizare la cererea de complinire depusă la termenul din data de 05.10.2004, solicitând instanței să dispună complinirea masei partajabile cu imobilul situat in C., .. 2-4 (fostă N. U. nr. 2) și cu datoria in suma de 49.749.014 lei reprezentând contravaloarea impozitului pe teren și construcții, aferentă imobilului din C., ., pentru perioada 2000-2004, sumă ce nu a fost achitată pînă în prezent.

De asemenea, pârâtele au solicitat să se constate faptul că au avut o contribuție exclusivă la cheltuielile ocazionate de luarea în posesie a imobilului din C., . și de efectuarea lucrărilor de reparații necesare și utile la acesta, având în vedere atât vechimea imobilului cît și starea de degradare avansată în care se află, în sumă de_ lei, sumă pe care o solicită reactualizată de la reclamate si paratul Bradeanu M., corespunzător cotelor succesorale ce le revin.

La termenul din 05.07.2005 instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a moștenitoarei defunctului B. M. și anume B. E..

La data de 27.09.2005 pârâta B. E. a depus întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctului P. D. (decedat la data de 22.10.1949), că masa succesorală este compusă din imobilele situate în C., . și .. 2-4 (fostă N. ursu nr. 2), și să se dispună ieșirea din indiviziune in cotele ce se cuvin fiecaruia, respectiv pentru ea cota de ¼ din cota de 5/8 ce-i revenea defunctei B. Ș. (fostă P.).

De asemenea, pârâta a solicitat obligarea părților să raporteze la masa partajabilă fructele civile, respectiv contravaloarea chiriilor încasate de catre acestea de la imobilele mentionate, sumă a carei valoare o solicită reactualizată în raport de coeficientul de inflație.

La termenul din 29.11.2005 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor P. E. și B. E. și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului G. O. M..

În scop probator a fost administrată proba cu interogatoriul pârâților și proba testimonială, în cauză fiind audiați martorii M. D., I. F., Timburescu M. și D. M..

La dosar au mai fost depuse, în copie, următoarele înscrisuri: procura autentificată sub nr. 648/06.03.2000, proces-verbal încheiat la 10.11.1999 de executorul judecatoresc B. M. E., act de vânzare-cumpărare nr. 6506/17.07.1937, certificat de deces al lui B. M., certificat de moștenitor nr. 78/16.05.2005, contract de vânzare-cumparare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 2392/07.10.2005, înștiințare de plată privind obligații fiscale pentru anul 2006 emisă de Primaria Mun. C.-Direcția Impozite și Taxe, chitanțe, facturi fiscale, deviz de lucrări nr. 4/20.07.2004 emis de ., bonuri fiscale, contract de prestări servicii nr. 279/29.06.2000.

La termenul din 14.02.2006 pârâta-reclamantă G. M. a depus precizare la cererea de complinire formulată la data de 05.10.2004, solicitând partajarea datoriei comune în valoare de 9590 RON reprezentând contravaloarea impozitului (teren și construcții), a dobânzilor și penalităților pentru imobilele ce compun masa succesorală, aferente perioadei 2000-2006.

Prin încheierea de admitere în principiu de la data de 06.06.2006, instanța a admis în principiu cererea principală precizată formulată de reclamantele P. L., R. L. (fostă P.) și C. M..

A admis în parte și în principiu cererea reconvențională și cererea de complinire precizată, formulată de pârâtele reclamante G. M. și B. E. și continuate de G. M. și G. O. M..

A respins în principiu cererea reconvențională formulată de B. E., a constatat deschisă la data de 22.10.1949 succesiunea defunctului P. D., având ca moștenitori legali pe P. (B.) Ș., în calitate de soție supraviețuitoare cu o cota de 2/8 din masa succesorală ; P. C. și P. I., în calitate de descendenți de gr. I, postdecedați cu cota de 3/8 fiecare, culese astfel: P. L., soție supraviețuitoare a defunctului P. I.- cota de 6/64 ; R. L. și C. M. (descendenți de gr. I ai defunctului P. I.)- cota de 9/64 fiecare ; P. E., soție supraviețuitoare a defunctului P. C.- cota de 6/64 ; B. E. și G. M. (descendenți de gr. I ai defunctului P. C.)- cota de 9/64 fiecare.

A constatat că masa succesorală se compune din cota de ½ din următoarele bunuri (restul cotei de ½ revine soției supraviețuitoare): teren de 500 mp și construcție situate în C., . ; teren de 1032,46 mp și construcții, situate în C., .. 2-4 (fostă N. U. nr. 2), a constatat un pasiv succesoral de 9590 RON, impozit corespunzător imobilului din ., ce se va imputa asupra loturilor tuturor moștenitorilor, corespunzător cotelor acestora, a constatat că reclamantele au suportat o sarcină a succesiunii de 6 569 806 ROL reprezentând contravaloare impozit aferent imobilului din . ce urmează a fi suportată de toți moștenitorii conform cotelor.

A mai constatat că pârâtele P. E., B. E. și G. M. au suportat o sarcină a succesiunii de_ RO L reprezentând cheltuieli ocazionate de luarea posesiei, repararea și întreținerea imobilului din C., ., ce urmează a fi suportată de toți moștenitorii conform cotelor, a constatat deschisă la 21.01.1992 succesiunea defunctei B. Ș., având ca moștenitori legali pe B. G. (soț supraviețuitor) cu cota de 2/8 ; reclamantele Cîrcior M. și R. L., în calitate de descendenți de gr. II (prin reprezentarea fiului P. I., predecedat|) și P. L. (soție supraviețuitoare a lui P. I.) cu cota de 3/8 ; B. E., G. M. și P. E. cu cota de 3/8, iar masa succesorală cuprinde în plus față de bunurile din IAP/08.06.2001 din dosarul nr._/1999 cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilelor precizate.

A luat act de vânzarea cumpararea de drepturi succesorale autentificată sub nr. 2392/07._ de BNP Z. A. P., cotele pârâtelor P. E. și B. E. revenind pârâților G. M. și G. O. M., a dispus ieșirea din indiviziune în cotele arătate și efectuarea unor expertize tehnice în specialitatea construcții civile și topografie, pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor.

Rapoartele de expertiză întocmite de experții M. A. D. și Locusteanu E. au fost depuse la dosar la data de 14.04.2008.

Instanța a respins ca neîntemeiate obiecțiunile formulate de reclamante la cele două rapoarte de expertiză, urmând ca obiecțiunile formulate de pârâții G. să fie avute în vedere la soluționarea cauzei.

Prin încheierea de ședință din data de 29.04.2008, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. M., având în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. 2770/16.11.2007, aceasta a vândut reclamantei P. L. drepturile litigioase ce formează obiectul dosarului nr._ .

La termenul din data de 03.06.2008 pârâții G. O. M. și G. M. au solicitat pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară, prin care să fie adus la masa succesorală și pasivul în cuantum de_,18 lei, reprezentând impozit aferent imobilului supus partajului, situat în C., ..

De asemenea, la data de 17.06.2008, reclamantele P. L. și R. L. au solicitat pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară prin care suma de 1400 RON, reprezentând taxe și impozite pentru imobilul din ., să fie suportată de toți moștenitorii, conform art. 774 Cod civil.

S-a mai solicitat aducerea la masa partajabilă de către pârâții G. a fructelor culese de aceștia și echivalentul bănesc al folosinței pe care au exercitat-o asupra unei părți din imobil în perioada de la data încheierii de admitere în principiu până la data pronunțării hotărârii.

Prin încheierea de ședință din data de 17.06.2008, instanța a respins cererea de pronunțare a unei încheieri de admitere în principiu suplimentară, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile art. 673 ind. 7 C.p.c., deoarece nu este vorba de bunuri omise de la masa de împărțit, iar părțile au posibilitatea de a-și valorifica pretențiile reciproce pe cale separată.

La termenul din data de 01.07.2008, pârâta B. E. a depus precizare la cererea reconvențională, solicitând a se constata deschisă succesiunea defunctului B. M., decedat la data de 30.11.2004.

În motivare a arătat că B. G. este soț supraviețuitor al defunctei B. Ș., căruia potrivit încheierii de admitere în principiu din data de 06.06.2006 îi revine cota de 2/8 din masa succesorală.

Ulterior, a decedat B. G., având ca moștenitor pe B. M., descendent de gr. I, ce urma să culeagă cota de 1/1 din masa succesorală a autorului B. G..

La data de 13.11.2004 a decedat și B. M., având ca singur moștenitor acceptant pe soția sa B. E., conform certificatului de moștenitor nr. 78/17.05.2005, căreia îi revine întreaga masă succesorală.

La dosar s-au mai depus următoarele acte: decizia nr. 1620/18.11.2004 Pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr. 4868/CIV/2004, raport de expertiză tehnică efectuat în dosarul nr._ al Judecătoriei C., raport de expertiză tehnică efectuat în dosarul nr._/1996 al Judecătoriei C., sentința civilă nr. 3274/07.03.2008 a Judecătoriei C., decizia nr. 572/29.03.2007 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, contract de vânzare cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. 2770/16.11.2007, contract de vânzare cumpărare imobiliară nr. 340/11.09.1997, încheierea nr._/04.09.2002 a Biroului de Carte Funciară, extras de carte funciară pentru informare, documentație pentru înscriere în cartea funciară, proces verbal nr. 3750/E/1999, chitanțe de plată a impozitului, adresa nr._/28.11.2007 emisă de Poliția Municipiului C.-secția 1 Poliție, raport de expertiză tehnică topo efectuat în dosarul nr._ al Tribunalului D., decizie de impunere, certificat constatator, certificate de furnizare informații, contract de închiriere nr._/12.02.2007 și anexe, acte de stare civilă, sentința civilă nr. 8029/01.06.2007 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, adresa nr. 7469/11.10.2006 emisă de IPJ D., 2 planșe fotografice.

Prin sentința civilă nr._/04.07.2008 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul_ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantele P. L., R. L. și C. M., și continuată de P. L. și R. L., în contradictoriu cu pârâții G. M. și G. O. M. și B. E., s-au admis în parte cererea reconvențională și cererea de complinire precizată, formulată de pârâtele-reclamante G. M. și B. E. și continuată de G. M. și G. O. M.,s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta B. E., precizată la data de 01.07.2008,s-au omologat în parte rapoartele de expertiză întocmite de experții M. A. D. și Locusteanu E.,s-a atribuit reclamantelor P. L. și R. L. imobilul situat în C., .. 2-4 (fostă N. U. nr.2), compus din teren în suprafață de 1032,46 mp și construcții,s-a atribuit pârâților G. M. și G. O. M. imobilul situat în C., ., compus din teren în suprafață de 500 mp și construcție,au fost obligate reclamantele P. L. și R. L. la plata unor sulte în cuantum de 451.052,265 lei către pârâta B. E. și de 8005,8066 lei către pârâții G. M. și G. O. M.,au fost obligati pârâții G. M. și G. O. M. la plata unei sulte în cuantum de 111.981, 241 lei către pârâta B. E.,s-a respins acțiunea formulată de reclamanta C. M. și s-au compensat cheltuielile de judecată.

Prin Decizia nr.533 pronunțată la 22.12.2010 de Tribunalul D. în dosarul nr._ , s-au admis apelurile formulate de apelantele –reclamante P. L., R. L.- decedată în timpul procesului și continuat de apelantii reclamanti moștenitori –R. M. –E.-soț, R. P. – M.-fiu, R. I. –G.-fiu si de apelantii –pârâti G. O. M., G. M. împotriva încheierii de admitere în principiu din 06.06.2006 și a sentinței civile nr._ din 04.07.2008 pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata- reclamantă C. M. și intimata- pârâtă B. E., s-a desființat sentința civilă atacată și încheierea de admitere in principiu și s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță .

In considerente s-a reținut că în primul rând, la data de 17.06.2008, reclamantele P. L. și R. L. au solicitat pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu suplimentară prin care suma de 1400 RON, reprezentând taxe și impozite pentru imobilul din ., să fie suportată de toți moștenitorii, conform art. 774 Cod civil. S-a mai solicitat de acestea aducerea la masa partajabilă de către pârâții G. a fructelor culese de aceștia și echivalentul bănesc al folosinței pe care au exercitat-o asupra unei părți din imobil în perioada de la data încheierii de admitere în principiu până la data pronunțării hotărârii.

Instanța de fond a procedat în mod greșit față de prev. art. 673 ind. 7 C., potrivit cu care este posibila pronunțarea unei încheieri de admitere suplimentara daca au fost omise unele bunuri din masa partajabilă și față de prev. art. 673 ind 5 C., potrivit cu care se supun împărțelii nu numai bunurile efective, ci și creanțele născute din starea de proprietate comună. In această ultimă categorie intră impozitul datorat pentru întreaga proprietate, dar și fructele civile culese din exploatarea proprietății comune de unul din coindivizari, și echivalentul bănesc al folosinței exclusive exercitate de unul dintre coindivizari, acestea doua din urma constituind bunuri de care se pretinde ca a beneficiat doar un coindivizar și putând da naștere, în condițiile legii, la un drept de creanță al celorlalți coindivizari față de coproprietarul beneficiar.

Ca atare, fata de prev. art. 673 ind. 1 coroborat cu art. 673 ind 6 și 673 ind 7 C., cererea de complinire a masei partajabile trebuia analizata in fond de prima instanta .

In al doilea rând, la termenul din data de 01.07.2008, pârâta B. E. a depus precizare la cererea reconvențională, solicitând a se constata deschisă succesiunea defunctului B. M., decedat la data de 30.11.2004.

Deși instanța de fond prin încheierea de admitere în principiu a respins cererea reconvențională formulată de pârâta –reclamantă B. E., prin hotărârea atacată i-a format și acesteia un lot, obligând toți apelanții să-i achite acesteia sultă.

Procedând în acest mod, instanța de fond a pronunțat o hotărâre contradictorie și lipsită de temei legal, una din părțile cauzei neputând a fi în același timp străină de succesiune și copartajant îndreptățit la sultă.

Instanța de fond trebuia să clarifice situația juridica a numitei Bradeanu E., și anume dacă are calitatea de coproprietar în prezenta cauză asupra vreunuia din bunurile supuse partajului, în ce temei de fapt și de drept, și numai în caz afirmativ să îi stabilească acesteia un lot conform cotei de proprietate deținute.

In al treilea rând, în ce privește bunurile supuse partajului și față de care instanța de fond a dispus efectiva partajare, și anume imobilele din C., . și C., ..2-4, s-a constatat următoarele:

Imobilul din C., ., le-a fost retrocedat moștenitorilor numitului Pastae C., si anume B. E., Pastae E., G. M., Circior M., R. L. prin decizia civila nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin respingerea recursului. Din analiza hotărârii indicate si a actelor de executare a acestei hotărâri se constata ca nu este lămurită problema întinderii dreptului de proprietate retrocedat, nici in cuprinsul hotărârii menționat, nici în cuprinsul raportului de expertiză pe care aceasta s-a întemeiat și care face parte din hotărâre și nici în cuprinsul actelor de executare a hotărârii respective nefiind înscrisă întinderea suprafeței de teren restituita, referirea la imobilul în discuție fiind generică, și anume imobilul casa și teren aferent.

In aceste condiții, instanța de fond a ales să partajeze o suprafață de teren de 830 mp, deși suprafața din actul inițial – contractul de vânzare cumpărare autentificat încheiat la data de 18.10.1946 - era de doar 500 mp, fără a se putea verifica, însă, de vreme ce nu exista nici o indicație în acest sens în hotărârea dată în revendicare, dacă s-a retrocedat întreaga suprafață de 500 mp sau nu, având în vedere amplasamentul pe care se afla situat terenul inițial.

Pentru a lămuri problema întinderii dreptului de proprietate deținut de părțile cauzei asupra terenului situat in C., . este necesar a se lamuri dispozitivul deciziei civile nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D. pe calea prev. de art. 281 ind.1 C., urmand ca abia ulterior sa fie supus partajului imobilul astfel identificat.

In ce privește imobilul din C., .. 2 – 4, s-a constatat că și acesta are o situație juridică incertă. Acesta a fost retrocedat prin sentința civilă nr. 5310/1998 a Judecătoriei C. către Pastae E., Carcior M., R. L., G. M. si B. E., fără ca, în cuprinsul său, la fel ca și la imobilul anterior, să fie lămurită problema întinderii suprafeței de teren retrocedate. Astfel, nici în cuprinsul hotărârii menționate, nici în cuprinsul raportului de expertiză pe care aceasta s-a întemeiat și care face parte din hotărâre și nici în cuprinsul actelor de executare a hotărârii respective nu este înscrisă o suprafață certă de teren, referirea la imobilul în discuție fiind generică, și anume imobilul casă și teren aferent.

In această situație, este de asemenea necesară lămurirea pe calea prev. de art. 281 ind 1 C. a dispozitivului sentinței civile nr. 5310/1998 a Judecătoriei C. în sensul indicării întinderii suprafeței de teren restituite.

In plus față de aceste aspecte, asupra imobilului clădire situat in C., .. 2-4 au titlu de proprietate nu numai părțile cauzei, ci și I. G. si I. E., I. M. Zorica, I. T. si I. I., D. N. si D. C. potrivit contractelor de vanzare cumparare aflate la filele 55 – 83 dosar apel, care au și un drept de folosința asupra terenului in discutie.

In această situație, nu numai întinderea dreptului de proprietate este incertă, ci chiar existența dreptului de proprietate al copartajanților asupra clădirii aflată pe terenul din .. 2-4 este incerta, existând mai mulți proprietari asupra sa. In plus, părțile cauzei nu au posesia imobilului în discuție, aceasta fiind deținută de numiții I. G. și E., I. M. Zorica, I. T. și I. I., D. N. și D. C..

Ca atare, se impune a se lamuri de către părțile cauzei situația juridică a imobilului supus partajului sub aspectul existentei și întinderii dreptului de proprietate, și doar ulterior clarificării dreptului de proprietate asupra acestui imobil sub aspectul întinderii sale si a titularului sau, se pune problema iesirii din indiviziune asupra sa.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a avut in vedere ca potrivit art.673 ind.1 C. obiect al partajului îl constituie bunurile care au constituit proprietatea defunctului și asupra cărora părțile au un drept de coproprietate, ca potrivit art.673 ind.5 și art.673 ind 6 C. instanța prin încheierea de admitere în principiu a pronunțat o hotărâre intermediară prin care stabilește calitatea de coproprietari a părților asupra bunurilor ce fac obiectul material al acțiunii, precum și că riscul evicțiunii bunurilor succesorale se suporta potrivit art. 787 -788 C.civ. de toți coproprietarii proporțional cu cota parte deținută.

Ca atare, partajarea celor două imobile nu se poate realiza decât consecutiv clarificării de către copartajanți a situației juridice a celor două imobile supuse partajului, atât sub aspectul întinderii dreptului de proprietate, cât și, în ce privește imobilul clădire din .. 2-4 sub aspectul chiar al existenței acestui drept.

De altfel, potrivit hotărării CEDO dată în cauza Amuraritei contra României, "Unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice care dorește, între altele, ca soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă să nu mai fie rejudecată (Brumărescu împotriva României [GC], nr._/95, paragraful 61, CEDH 1999-VII). În plus, statele au obligația de a se înzestra cu un sistem juridic capabil să identifice procedurile conexe și să interzică deschiderea de noi proceduri asupra aceluiași subiect (a se vedea, mutatis mutandis, Gjonbocari și alții împotriva Albaniei, nr._/02, paragraful 66, 23 octombrie 2007).", astfel ca instanța de judecată are obligativitatea ca prin hotărârile pe care le pronunță să soluționeze efectiv litigiul dedus judecății, nu să rezolve doar provizoriu problematica speței într-o modalitate care să dea naștere la noi dispute litigioase.

Procedând la soluționarea cauzei în condițiile în care cele două imobile au o situație juridică incertă, fără a pune părților în vedere să efectueze toate demersurile necesare clarificării acestei situații juridice, instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, fără a soluționa efectiv fondul cauzei.

S-au dat îndrumări instanței de fond ca in rejudecare sa soluționeze fondul tuturor capetelor de cerere formulate de părțile cauzei în fața acesteia, să stabilească în mod corect și complet care sunt toți copartajanții în cauză, care sunt bunurile ce fac obiectul ieșirii din indiviziune, să dea îndrumări părților să clarifice situația juridică a celor două imobile menționate în prezenta decizie de casare, astfel încât să poată stabili care este suprafața de teren supusă partajului și situată în C., ., care este suprafața de teren supusă partajului și situată în C., .. 2-4, precum și dacă clădirea situată pe acest din urmă teren aparține în proprietate copartajanților sau altei persoane, deci, dacă acesta poate face obiectul partajului său nu. Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond va avea în vedere și celelalte susțineri și apărări ale apelanților cauzei.

La efectuarea în cauză a expertizelor de evaluare și lotizare se va sa pune în vedere experților să stabilească valoarea de circulație a bunurilor, să respecte încheierea de admitere in principiu sub aspectul masei partajabile evaluate și lotizate, să efectueze mai multe variante de lotizare, cu preponderenta lotizării bunurilor în natură, în măsura în care structura acestor bunuri o permite.

In ce privește cheltuielile de judecata, având în vedere prev. art. 274 C., având în vedere că prezenta decizie este o hotărâre intermediară, prin care nu se rezolva fondul litigiului, nestatuându-se care parte cade în pretenții, cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de părțile cauzei se vor respinge, urmand a se soluționa odată cu fondul litigiului.

Prin decizia nr.610 din data de 20.04.2011, irevocabilă, pronunțată în dosarul_ Curtea de Apel C. –Secția 1 Civilă Pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. L. și reclamanții moștenitori R. M. –E., R. P. M. și R. I. –G. împotriva deciziei civile nr. 533 din 22.12.2010, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta C. M. și pârâții G. O. Mraius, G. M. și B. E., având ca obiect succesiune.

La data de 01.06.2011 s-a înregistrat dosarul spre rejudecare pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .

La termenul din data de 01.07.2011 s-a constatat că prin încheierea de la data de 29.04.2008 din primul dosar de fond s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamatei C. M. întrucât aceasta și-a vândut drepturile litigioase, aspecte reținute și în sentința primei instanțe de fond, prorogându-se discuțiile asupra cadrului procesual.

Prin încheierea de ședință din data de 11.11.2011, s-a dispus suspendarea cauzei conform dispozițiilor art. 244 al 1 pct. 1 C.pr.civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/215/2010 al Judecătoriei C., având în vedere că modul de soluționare a dosarului de față - stabilirea cadrului procesual corect - depinde de soluția ce se va da în acel dosar.

La data de 23.11.2011 s-a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei de pârâții R. M. –E., R. P. M. și R. I. –G. si de reclamanta P. L.,fixându-se termen la 20.01.2012..

La acel termen s-a depus extras ecris din care rezultă că in dosarul_/215/2010 s-a respins ca tardiv recursul.

Prin încheierea de ședință din data de 20.01.2012 s-a dispus repunerea cauzei pe rol si introducerea în cauză în calitate de pârâte a numitelor P. E. și B. E. ca urmare a pronunțării s.c. 4408/07.03.2011 a Judecătoriei C. in dosarul_/215/2010 prin care s-a constatat rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 2392/07.10.2005 si s-a mai dispus scoaterea din cauză din același motiv a pârâtului G. O. M. care are și calitatea de procurator al pârâtei G. M.(fila 25 din primul dosar de fond) .

Prin sentința civilă nr.7199/11.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte acțiunea principală precizată de reclamanții P. L., R. M. –E., R. P. -M. și R. I. –G., în contradictoriu cu pârâții G. M., B. E., P. E. și B. E..

A fost admisă în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâtele G. M. si B. E. .

A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta Bradeanu E. așa cum a fost precizată la 01.07.2008.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului Pastae D. decedat la 22.10.1949 cu ultimul domiciliu în mun.C., având ca moștenitori legali pe :B. Ș. (fosta Pastae) în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4, postdecedată la 21.01.1992, P. I. și P. C. în calitate de fii cu câte o cotă de 3/8, decedați la datele de 09.11.1988 și respectiv 24.03.1997.

S-a constatat că succesiunea defunctei Bradeanu Ș. (fostă Pastae) precum și succesiunea defunctului Bradeanu G., decedat la 02.12.1992, soțul supraviețuitor al acesteia, au fost dezbătute prin încheierea de admitere în principiu din 08.06.2001 din dosarul_/1999 al Judecătoriei C., așa cum a fost modificată prin decizia civilă nr.3008/19.12.2002 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul 176/CIV/2002, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2767/15.09.2003 a Curții de Apel C., precum și prin sentința civilă nr.6091/08.06.2005 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_/1999 rămasă definitivă și irevocabilă conform deciziei civile nr. 226/09.05.2007 a Tribunalului D. și respectiv deciziei civile nr.1076/03.10.2007 a Curții de Apel C..

S-a constatat că succesiunea pârâtului Bradeanu M. decedat la 13.11.2004 cu ultimul domiciliu în orașul Năvodari, ., jud. C. a fost dezbătută conform certificatului de moștenitor nr.78/16.05.2005 emis de BNP A. O..

Au fost respinse capetele de cerere din acțiunea principală precizată și din cererile reconvenționale precizate formulate de piritele G. M. și B. E. și respectiv de pârâta Bradeanu E. privind: stabilirea masei succesorale a defunctului Pastae D., ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce au aparținut acestuia, partajarea creanțelor născute din starea de coproprietate a moștenitorilor–taxe și impozite, fructe civile, echivalentul bănesc al folosinței bunurilor.

Au fost respinse cererile pentru cheltuieli de judecată formulate de reclamanți și pârâta B. E..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin acțiunea principala așa cum a fost precizată, dar și prin cererea reconvențională precizată formulată de pârâtele G. M. și B. E., s-a solicitat dezbaterea succesiunii autorului P. D. în sensul de a se constata deschisă succesiunea acestuia,calitatea de moștenitori a părților, constatarea compunerii masei succesorale și ieșirea din indiviziune.

Conform certificatului de deces, autorul Pastae D. a decedat la 22.10.1949 cu ultimul domiciliu în mun.C., iar conform actelor de stare civilă de la dosar (inclusiv certificat de naștere și deces Păstaie I.-file 21 și 23 din primul dosar de fond, certificat de căsătorie P. D. –fila 24, certificat de deces P. C-tin –fila 54) moștenitorii acestuia au fost P. Ș.(fostă M. si numindu-se după ce s-a recăsătorit ulterior decesului lui P. D.:B.) în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă legală de 1/4 -postdecedată la 21.01.1992-,Pastae I. si Pastae C. in calitate de fii cu cite o cota de 3/8, postdecedați la datele de 09.11.1988 si respectiv 24.03.1997.

Prin încheierea de admitere în principiu din 08.06.2001 din dosarul_/1999 al Judecătoriei C., așa cum a fost modificata prin decizia civila nr.3008/19.12.2002 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul 176/CIV/2002, rămasă irevocabilă prin decizia civila nr.2767/15.09.2003 a Curții de Apel C.,precum și prin sentința civilă nr.6091/08.06.2005 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul_/1999 rămasă definitiva si irevocabila conform deciziei civile nr.226/09.05.2007 a Tribunalului D. si respectiv deciziei civile nr.1076/03.10.2007 a Curtii de Apel C., s-au dezbătut succesiunile defunctei Bradeanu S. (fostă Pastae) și a defunctului Bradeanu G., decedat la 02.12.1992, soțul supraviețuitor al acesteia, iar cu privire la numitul Bradeanu G. s-a constatat că are ca unic mostenitor legal pe numitul B. M. în calitate de descendent de gradul I care va culege întreaga moștenire lăsată de defunct.

Cu toate acestea, prin precizarea la cererea reconvențională formulată de pârâta B. E. (fila 476 din primul dosar de fond), s-a solicitat să se constate deschise succesiunile defuncților B. G. si B. M. .

Insă, așa cum s-a arătat, prin hotărârile judecătorești de mai sus s-a dezbătut succesiunea defunctului B. G., iar în ceea ce îl privește pe unicul moștenitor al acestuia, B. M.-decedat la 13.11.2004 cu ultimul domiciliu în orașul Navodari, ., jud.C., s-a constatat că prin certificatul de moștenitor nr.78/16.05.2005 emis de BNP A. O.(fila 130 din primul dosar de fond) a fost dezbătută succesiunea sa, și s-a stabilit că are ca unică moștenitoare legală pe pârâta B. E. în calitate de soție supraviețuitoare, astfel că sunt neântemeiate aceste capete de cerere prin care s-a solicitat reluarea dezbaterii celor două succesiuni.

Astfel instanța a constatat în cauză deschisă succesiunea defunctului P. D. și a stabilit calitatea de moștenitori ai acestuia a soției supraviețuitoare și a celor doi fii ai săi, P. I. și C-tin, în prezent decedați, în proces participând ca părți succesorii legali ai acestora din urmă, fără a se solicita însă și dezbaterea succesiunii celor doi descendenți ai autorului P. D., P. I. și C-tin, si stabilirea calității de moștenitori ai lor, a unor părți din litigiu (punctele 1 și 2 din cererea de chemare în judecată), ci în mod direct stabilirea calității lor de moștenitori a acestora ai lui P. D..

In ceea ce privește capetele de cerere din acțiunea principală precizată și din cererile reconvenționale precizate formulate de pârâtele G. M. și B. E. și respectiv de pârâta B. E. privind: stabilirea masei succesorale a defunctului Pastae D. și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce au aparținut acestuia s-a constatat că în cadrul acestora s-au cerut a se partaja două imobile din C., ..2-4 și respectiv din C., ..

Referitor la acestea, în decizia de casare și așa cum de altfel se observă din actele depuse la dosar, s-a reținut că au o situație juridică incertă, dându-se îndrumări –obligatorii potrivit art.315 c.p.civ- ca în rejudecare, instanța să clarifice situația juridică a acestora astfel încât să se poată stabili care sunt în mod exact suprafețele de teren aferente acestora si dacă clădirile aparțin copartajanților sau altor persoane, astfel încât să rezulte dacă fac parte din masa succesorală sau nu.

S-au mai dat îndrumări exprese în același sens și anume ca părțile să lămurească dispozitivele sentințelor prin care imobilele au fost retrocedate, nr.2205/14.09.1998 a Tribunalului D. și nr.5310/1998 a Judecătoriei C..

In același sens, s-a mai arătat în decizia de casare că nu numai întinderea dreptului de proprietate este incertă, ci chiar existenta dreptului de proprietate al copartajanților asupra clădirii aflată pe terenul din .. 2-4, existând mai mulți proprietari asupra sa. In plus, părțile cauzei nu au posesia imobilului în discuție, aceasta fiind deținută de numiții I. G. și E., I. M. Zorica, I. T. si I. I., D. N. și D. C..

Ca atare, s-a mai arătat expres în decizie că se impune a se lamuri de către părțile cauzei situația juridică a imobilului supus partajului sub aspectul existenței și întinderii dreptului de proprietate, și doar ulterior clarificării situației dreptului de proprietate asupra acestui imobil sub aspectul întinderii sale și a titularului său, se va pune problema ieșirii din indiviziune asupra sa.

Deși s-au pus în discuție, în rejudecare, aceste aspecte de către instanța de fond la termenul din 07.10.2011 punându-se în vedere reclamanților prin avocat să clarifice situația juridică a celor două imobile, aceștia au arătat că nu se pot exercita acțiuni pentru lămurire dispozitiv a hotărârilor judecătorești privind cele două imobile deoarece a trecut foarte mult timp de la pronunțarea lor, considerând că dosarul poate fi soluționat pe baza probelor existente.

De asemenea, ulterior, instanța a dispus de a se depune de reclamanți toate înscrisurile privind despăgubirile acordate pentru imobilul din ..2-4 precum și hotărâri judecătorești referitoare la analizarea legalității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza legii 112/1995 cu privire la același imobil, depunându-se la dosar înscrisuri.

Astfel din Hotărârea Comisiei Județene de Aplicare a legii 112/1995 nr.173/1996 a rezultat că pentru imobilul din ..2 (actual ..2-4) s-au acordat despăgubiri solicitantelor P. C.tin, R. L. și Cîrcior M., aceasta cu toate că anterior prin sentința civilă nr-.5310/30.04.1998 a Judecătoriei C., rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis acțiunea civilă în revendicare formulată de reclamantele P. E., Cîrcior M. și R. L. și au fost obligate pârâtele Consiliul Local C. si DGFPCS D. să lase reclamantelor în deplină proprietate și posesie imobilul din C., . prezent I. R. )nr.2-4 compus din construcții și teren. Cu privire la Hotărârea nr.173/1996 în borderoul depus la 29.03.2012 reclamanta a menționat că aceasta nu a fost contestată.

Mai mult conform extrasului Ecris privind dosarul_ al Curții de Apel C., prin hotărârea judecătorească pronunțată în acesta s-a admis acțiunea formulată de reclamanta G. M. și a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru imobilul notificat sub nr.93/N/2002 situat in C., ..2, hotărârea fiind atacabilă cu recurs. In borderoul depus la 29.03.2012 s-a susținut de reclamantă că hotărârea de mai sus a fost casată cu rejudecare în prezent dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel C. sub nr._ *, dovedindu-se acest lucru prin depunerea uni extras Ecris,,iar la termenul din 30.03.2012 avocata reclamanților a menționat ca va depune sentința din dosarul_ pentru a se observa obiectul litigiului respectiv,dar nu a depus-o.

In ceea ce privește despăgubirile, s-a constatat că în vol .II –fila 138-în dosarul de apel a mai fost depusă la dosar Dispoziția Primarului_/15.06.2007 emisă în baza legii 10/2001.

Prin această dispoziție s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului (teren de 318,66 mp.) situat în C., ..2 formulată de pârâta G. M. deoarece este ocupat de un imobil (construcție ) proprietate privată astfel că s-a propus acordarea de despăgubiri. In cererea depusă la fila 140 pârâta G. M. a arătat că această dispoziție a rămas definitivă și a mai menționat că a depus dosarul la Comisia Centrală pentru acordarea despăgubirilor dar nu a fost încă soluționat.

In rejudecare, în același borderou, reclamanții au menționat că există un litigiu pe rol pentru emiterea titlului de despăgubire pentru partea din acest imobil ce nu a fost restituită în natură, litigiu ce se desfășoară tocmai în dosarul nr._ *.

Un alt aspect privește existența unor drepturi ale altor persoane asupra imobilului din . prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare in baza legii 112/1995.

Astfel din adresa nr.1881R/24.06.2010 a Consiliului Județean –fila 95 din vol.II din dosarul Tribunalului-rezultă cu privire la imobilul din C., ..2-4 că a fost înstrăinat în baza legii 112/1995 următoarelor familii: I. G., I. M.-Zorica, I. T. și I., D. N. și C., înaintându-se în copie contractele de vânzare-cumpărare nr. 325/20.08.1997, nr.368/18.09.1997, nr.340/11.09.1997, nr.139/14.04.1997 din care rezultă că aceștia au dobândit construcțiile de la adresa respectivă și dreptul de folosință asupra unor suprafețe de teren aferente.

Prin sentința nr._/23.10.2000 a Judecătoriei C., depusă în rejudecare, s-a constatat nulitatea absolută a contractelor nr. 325/20.08.1997 nr.340/11.09.1997, nr.139/14.04.1997, prin decizia civila nr. 3700/21.11.2001 a Tribunalului D. s-au admis o parte din apelurile declarate împotriva sentinței nr.21.515/23.10.2000 și s-a respins acțiunea, decizia rămânând irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr.2687/05.06.2002 a Curții de Apel C.. De asemenea prin decizia 530/29.04.2004 a Tribunalului D., rămasă irevocabilă prin decizia civila nr.1620/18.11.2004 a Curții de Apel C., s-a respins cererea de revizuire formulată împotriva deciziei din apel nr.3700/21.11.2001.

Prin urmare contractele de vânzare-cumpărare încheiate sunt încă în vigoare-aspect menționat și de avocata reclamanților la termenul din 24.02.2012- deci construcțiile ce au făcut obiectul acestora nu fac parte din masa partajabilă a autorului.

Față de considerentele expuse instanța a constatat că nu s-a clarificat de către părți situația juridică actuală a imobilelor din litigiu, astfel că nu s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate asupra acestora, dar nici chiar existența dreptului de proprietate asupra lor, așa cum de altfel s-a reținut și în decizia de casare, și în special cu privire la imobilul din C., ..2-4 cu privire la care titlurile sunt contradictorii, fiind pe de o parte restituit în natură (dar nelămurindu-se dispozitivul sentinței de revendicare sub aspectul descrierii exacte a terenului restituit - ca și în cazul imobilului din . de altă parte fiind acordate despăgubiri pentru o parte din acest imobil atât în baza legii 11 2/1995 (prin Hotărârea nr.173/1996), dar și în baza legii 10/2001 pin Dispoziția Primarului_/15.06.2007, aflată încă in litigiu.

In consecință, cum nu s-a dovedit deci în cauză existența și întinderea dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală, s-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere din acțiunea principală precizată și din cererile reconvenționale precizate formulate de pârâtele G. M. și B. E. și respectiv de pârâta B. E. privind: stabilirea masei succesorale a defunctului P. D. și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce au aparținut acestuia.

In ceea ce privește capetele de cerere privind partajarea creanțelor născute din starea de coproprietate a moștenitorilor–taxe și impozite, fructe civile, echivalentul bănesc al folosinței bunurilor instanța le-a respins de asemenea deoarece atâta timp cât nu s-a putut stabili masa succesorală și nu s-a sistat starea de coproprietate nu se pot analiza drepturile de creanță și sarcinile moștenirii rezultate din exercitarea în comun a dreptului de proprietate de către moștenitori.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții P. L., R. M.-E., R. P.-M., R. I.-G., G. O.-M., G. M. pârâții B. E. precum și pârâtele: P. E. și B. E..

În apelul declarat de reclamanții P. L., R. M.-E., R. P.-M., R. I.-G., se arată că în rejudecare instanța de fond nu a făcut nici un fel de cercetări cu privire la aspectele precizate în decizia de casare, reținând că cererile se impune a fi respinse, întrucât nu s-a făcut dovada existenței și întinderii dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală.

Astfel, în privința existenței dreptului de proprietate asupra bunurilor solicitate la partaj, la dosar există sentințe judecătorești rămase definitive și irevocabile cărora instanța de fond le ignoră cu desăvârșire efectele juridice, respectiv decizia nr.2205/14.09.1998 a Tribunalului D. și nr.5310/1009 a Judecătoriei C..

Instanța de fond a reținut că în mod greșit că nu ar fi depuse o . acte, care, de altfel, se regăsesc la dosarul cauzei, apelanții îndeplinindu-și toate obligațiile ce le-au fost stabilite de către instanță și că nu s-ar fi depus sentința pronunțată în dosarul nr._, în condițiile în care se regăsește și sentința și decizia de casare a acesteia pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din considerentele sentinței nu rezultă motivul pentru care a dispus respingerea cererii de partaj pentru imobilul din ., imobil cu privire la care instanța putea să clarifice inclusiv aspectele legate de întinderea dreptului părților, dispunând partajarea în funcție de cotele care se cuvin coindivizarilor.

În acest sens, sentința instanței de fond este practic nemotivată, instanța de control judiciar fiind pusă în imposibilitatea de a aprecia asupra legalității și temeiniciei argumentelor pe care instanța de fond și-ar fi format convingerea. Deși apelanților reclamanți li s-a admis cererea în privința acestora, instanța de fond nu face nici un fel de trimitere, astfel încât nu se poate aprecia dacă aceștia au vreo calitate în a cere dezbaterea succesiunii și care ar fi aceea.

Apelanții solicită ca instanța să rețină ca bun indiviz, imobilul din ., județul D., compus din casă și teren aferent, astfel cum acesta a fost individualizat în cele două expertize specialitatea topografie și construcții.

Cu privire la imobilul situat în ..2-4, actele depuse la dosar atestă că acest imobil are un regim juridic incert, în prezent neaflându-se în posesia părților, care nu dețin asupra imobilului decât nuda proprietate.

Atât expertiza în construcții și expertiza topo au confirmat faptul că imobilul este în posesia unor terțe persoane care nu au permis accesul în acesta pentru măsurători și că există acest impediment, în ceea ce privește stăpânirea și preluarea în natură a imobilului este dovedit și de faptul că separat, în temeiul procedurii de Legea specială nr.10/2001, apelanta pârâtă G. M. a solicitat acordarea de despăgubiri pentru terenul situat în ..2-4, județul D..

Apelanții au solicitat includerea la masa partajabilă a fructelor civile, înțelegând prin aceasta chiriile percepute în mod exclusiv de către apelanta pârâtă prin închirierea unei părți din imobilul în litigiu, precum și echivalentul bănesc al folosinței pe care aceasta în mod abuziv printr-o conduită violentă, au exercitat-o asupra imobilului în litigiu; înscrisurile depuse la dosar atestă faptul că parterul imobilului, încă de la data preluării, a fost închiriat de către pârâți diverselor societăți comerciale, fapt confirmat de certificatele eliberate de Registrul Comerțului; expertul a concluzionat că totalul fructelor civile produse prin folosință exclusivă de către apelanții pârâți a spațiilor comerciale, a spațiilor de depozitare și a terenului este de 729.315 RON, sumă ce urmează a fi reținută și partajată conform cotelor legale cuvenite părților.

În acest sens este și practica judiciară, decizia 2264/1972 a Tribunalului Suprem în sensul că sumele care reprezintă chirii pentru un bun indiviz au caracter de fructe civile care trebuie să crească valoarea masei de împărțit, și trebuie incluse în aceasta, neputând fi însușite de coindivizarul care a folosit acel bun.

Apelanții au solicitat respingerea cererii reconvenționale, astfel cum a fost precizată formulată de pârâta B. E., întrucât prin cererea inițială a solicitat să se constate deschisă succesiunea defunctului B. G. și B. M., cerere ce a făcut obiectul unui alt litigiu, soluționat irevocabil.

În privința calității de coindivizari apelanții au arătat că li se cuvine o cotă de ½ în calitate de moștenitori ai defunctului P. I. și ½ pârâtelor G. M., P. E. și B. E..

Referitor la lotizarea fizică solicită omologarea variantei 3 din precizările la raportul de expertiză întocmit de expert I. Iulică, variantă ce respectă întrutotul atât cotele părți dar și criteriul posesiei, iar cu privirea terenul omologarea variantei 3 a raportului de expertiză tehnică întocmit de expert M. P., variantă în care reclamanții primesc suprafața de 255 m.p. teren destinat a asigura accesul și folosința corpului de clădire ce urmează a le fi atribuit, iar pârâții suprafața de 613 m.p. urmând a plăti sultă suma de 235.386.

2. În apelul declarat de apelanta pârâtă B. E. s-a arătat că în decizia de casare s-a reținut că cele două imobile solicitate a fi partajate, situate în ..2-4 și respectiv Brestei nr.27, au o situație juridică incertă, urmând ca în rejudecare să se stabilească care este suprafața de teren ce urmează a fi supusă partajului, ca fiind aferentă imobilului din ., precum și suprafața de teren supusă partajului aferentă imobilului din ..2-4, respectiv dacă clădirea situată pe acest teren aparține în proprietate copartajanților sau altei persoane sau dacă aceasta poate face obiectul partajului sau nu.

Instanța a reținut că nu s-a clarificat de către părți situația juridică actuală a imobilelor din litigiu, astfel că nu s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate asupra acestora, dar nici existența dreptului de proprietate asupra lor, în special cu privire la imobilul din C., ..2-4, cu privire la care titlurile sunt contradictorii și astfel nu s-a dovedit existența sau întinderea și întinderea dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse la masa partajabilă.

S-a apreciat de apelantă faptul că prima instanță nu a dat dovadă de rol activ, încălcând dispozițiile art.129 Cod procedură civilă, conform cărora în situația în care existau dubii asupra cuprinderii masei succesorale și instanța, constata că părțile un reușiseră clarificarea situației juridice acestora avea obligația să ordone administrarea oricăror probe necesare în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Procedând în acest mod instanța nu a soluționat obiectul pretențiilor cu care a fost învestită.

3. În apelul declarat de pârâta G. M. și G. O.-M. și însușit pârâtele P. E. și B. E., s-a arătat că sentința a fost pronunțată fără a se intra în cercetarea fondului, motiv pentru care solicită desființarea acesteia și reținerea și judecarea pe fond a cauzei .

În motivare, s-a arătat că argumentul pentru care a solicitat atribuirea imobilului, îl reprezintă faptul că ocupă imobilul din anul 2000 de când au obținut retrocedarea acestuia de la stat, acolo au domiciliul, iar celelalte părți nu au avut niciodată posesia imobilului.

Au solicitat admiterea cererii de complinire a masei partajabile în sensul de a reține un pasiv succesoral de 9590 reprezentând contravaloarea de impozit neachitat aferent perioadei 2000-2006 și respingerea cererii reclamanților de includere în masa partajabilă a fructelor civile reprezentate de chirii și echivalentul bănesc al folosinței exclusive a imobilului.

Prin decizia civilă nr. 59/11.02.2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._ , a fost admisă apelul declarat de apelanții-reclamanți P. L., R. M. E., R. P. M. și R. I. G., apelul declarat de apelanții-pârâți G. O. M. și G. M., apelul declarat de apelanta-pârâtă B. E., precum și apelul declarat de apelantele P. E. și B. E., împotriva sentinței civile nr. 7199/11.05.2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-reclamantă C. M..

A fost anulată sentința apelată.

A fost reținută cauza spre judecată și fixează termen la data de 25.03.2012 în vederea dezbaterilor asupra încheierii de admitere în principiu, citându-se părțile.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele

Prin decizia dată în apel sub nr.533 din 22.12.2010 pronunțată de Tribunalul D. a fost desființată prima sentință dată în cursul primei judecății în fond a litigiului, statuându-se următoarele:

1. "….În ce privește bunurile supuse partajului și față de care instanța de fond a dispus efectiva partajare, și anume imobilele din C., . și C., ..2-4, s-a constatat următoarele:

Imobilul din C., ., le-a fost retrocedat moștenitorilor numitului P. C., si anume B. E., P. E., G. M., Cîrcior M., R. L. prin decizia civila nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D., rămasă definitivă prin respingerea recursului. Din analiza hotărârii indicate si a actelor de executare a acestei hotărâri se constata ca nu este lămurită problema întinderii dreptului de proprietate retrocedat, nici in cuprinsul hotărârii menționat, nici în cuprinsul raportului de expertiză pe care aceasta s-a întemeiat și care face parte din hotărâre și nici în cuprinsul actelor de executare a hotărârii respective nefiind înscrisă întinderea suprafeței de teren restituita, referirea la imobilul în discuție fiind generică, și anume imobilul casa și teren aferent.

2. In aceste condiții, instanța de fond a ales să partajeze o suprafață de teren de 830 mp, deși suprafața din actul inițial – contractul de vânzare cumpărare autentificat încheiat la data de 18.10.1946 - era de doar 500 mp, fără a se putea verifica, însă, de vreme ce nu exista nici o indicație în acest sens în hotărârea dată în revendicare, dacă s-a retrocedat întreaga suprafață de 500 mp sau nu, având în vedere amplasamentul pe care se afla situat terenul inițial.

3. Pentru a lămuri problema întinderii dreptului de proprietate deținut de părțile cauzei asupra terenului situat in C., . este necesar a se lamuri dispozitivul deciziei civile nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D. pe calea prevăzută de art. 281 indice 1 Cod procedură civilă, urmând ca abia ulterior sa fie supus partajului imobilul astfel identificat.

Prima instanță a dat îndrumări părților să clarifice situația juridică a celor două imobile menționate în prezenta decizie de casare, astfel încât să poată stabili care este suprafața de teren supusă partajului și situată în C., ., care este suprafața de teren supusă partajului și situată în C., .. 2-4, precum și dacă clădirea situată pe acest din urmă teren aparține în proprietate copartajanților sau altei persoane, deci, dacă acesta poate face obiectul partajului său nu.”

4. ”Partajarea celor două imobile nu se poate realiza decât consecutiv de către copartajanți a situației juridice a celor două imobile.”

Aceste îndrumări au intrat în puterea lucrului judecat fiind confirmate irevocabil prin decizia dată în recurs de Curtea de Apel C. sub nr.610/20.04.2011.

Prin urmare, raportat la îndrumările deciziei date în apel, părților le revenea atât obligația de a lămuri, în rejudecare, dispozitivul deciziei civile nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D. pe calea prevăzută de art. 281 ind.1 Cod procedură civilă, a sentinței civile nr.5310/1998 sub aspectul întinderii terenului cât și situația juridică a imobilului din ..2-4 cu privire la titularul dreptului de proprietate, prima instanță neavând nici o posibilitate și nici vreo obligație statuată în sarcina sa în acest sens.

Singura obligația pusă în sarcina primei instanțe cu privire la cele două imobile ce s-au cerut a fi partajate se referă la îndrumările pe care trebuia să le dea părților referitor la căile de urmat în lămurirea situației juridice a celor două imobile, aspect statuat în pagina nr. 12 a deciziei dată în apel, antepenultimul paragraf.

În rejudecare, în ședința publică din data de 07.10.2011 apărătorul reclamantelor a menționat expres, fapt consemnat în încheierea de ședință de la fila 25 dosar fond al II lea ciclu procesual, faptul că „nu se pot exercita acțiuni în lămurirea dispozitivului hotărârilor judecătorești referitoare la cele două imobile deoarece a trecut foarte mult timp de la pronunțare iar cauza poate fi soluționată pe probele existente.”

Niciuna dintre părți nu au făcut de altfel dovada faptului că au întreprins vreun minim demers în sensul obligațiilor statuate în sarcina lor prin decizia dată în apel și confirmată de instanța de recurs cu privire la cele două imobile și situația lor juridică.

Ceea ce se poate imputa primei instanțe este faptul că nu a procedat la soluționarea pe fond a acțiunii în partaj succesoral, critică formulată de toți apelanții, strict prin raportare la actele și lucrările dosarului și la conduita procesuală a părților în privința executării obligațiilor puse în sarcina lor prin decizia de trimitere pronunțată în apel, confirmată în tot prin decizia dată în recurs.

Astfel, în baza actelor și lucrărilor dosarului, a probatoriilor deja administrate în primul ciclu procesual cât și pe baza celor administrate în primul apel, prima instanță trebuia să dea curs dispozițiilor art. 673 indice 5 și art. 673 indice 14 Cod procedură civilă și nu să dea o soluționare parțială raporturilor litigioase, soluționare ce contravine stingerii caracterului litigios a acestor raporturi, finalizată cu partajarea bunurilor succesorale și atribuirea în loturi a acestora.

Potrivit art. 673 indice 5 Cod procedură civilă: " Dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani."

Nu se poate reține critica potrivit căreia „există sentințe judecătorești rămase definitive și irevocabile cărora instanța de fond le ignoră cu desăvârșire efectele juridice, respectiv decizia nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D. și nr. 5310/1009 a Judecătoriei C..” câtă vreme aceste hotărâri au fost deja considerate de două instanțe de control judiciar insuficient de lămuritoare atât sub aspectul întinderii cât și a titularului dreptului de proprietate, cauza fiind trimisă spre rejudecare, printre alte motive, și pentru lămurirea dispozitivului acestora dar și a titularului dreptului de proprietate pentru imobilul din ..2-4, probatoriile existente la dosar și administrate atât în cursul primei judecăți cât și în primul apel, fiind considerate insuficiente, decizia irevocabilă dată în recurs în soluționarea cererii de revizuire ce denotă astfel și epuizarea unei căi extraordinare împotriva sentinței dată anularea contractelor terților asupra imobilului din ..2-4, fiind deja depusă în cursul judecății primului apel. –fila 122. și nefiind considerată lămuritoare sub aspectul clarificărilor necesare titularului dreptului de proprietate.

După cum nu se poate reține nici critica apelantelor reclamante potrivit căreia :” Din considerentele sentinței nu rezultă motivul pentru care a dispus respingerea cererii de partaj pentru imobilul din ., imobil cu privire la care instanța putea să clarifice inclusiv aspectele legate de întinderea dreptului părților, dispunând partajarea în funcție de cotele care se cuvin coindivizarilor.” sau a apelantei pârâte B. E. potrivit căreia: „a dat dovadă de rol activ, încălcând dispozițiile art.129 Cod procedură civilă, conform cărora în situația în care existau dubii asupra cuprinderii masei succesorale și instanța, constata că părțile un reușiseră clarificarea situației juridice acestora avea obligația să ordone administrarea oricăror probe necesare în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. ”

Pe de o parte se poate constata în mod evident faptul că prima instanță nu a dat curs cererii de partajare a imobilului din . urmare strict a inexistenței lămuririlor impuse în privința dispozitivelor, obligații dispuse prin decizia dată în apel în sarcina părților iar pe de altă parte, în aceeași decizie cu privire la aceste imobile nu s-a considerat că prima instanță, în baza rolului, activ ar fi în măsură să întreprindă alte demersuri decât cele puse în mod expres în sarcina părților, respectiv de lămurire a dispozitivului celor două hotărâri judecătorești, precum și lămurirea situației juridice considerată a fi incertă cu privire titularul dreptului de proprietate a imobilul din ..2-4.

Nu s-a reținut și nici imputa primei instanța lipsa vreunui rol activ câtă vreme obligațiile de lămurire au fost puse în sarcina părților iar pe de altă parte nici nu există vreo minimă dovadă a vreunei diligențe depusă de părți în acest sens în cursul rejudecării în fața primei instanțe.

Restul celorlalte susțineri din motivele de apel formulate apelantele reclamante P. L., R. M. E., R. P. M. și R. I. G. și apelanții pârâți G. M., G. O., B. E. și P. E. sunt susceptibile de a face obiectul unei analize cu ocazia pronunțării încheierii de admitere în principiu precum și a hotărârii pe fond asupra partajului, constituind critici ce vizează fondul partajului atât sub aspectul elementelor ce trebuie să se regăsească obligatoriu în încheierea de admitere în principiu cât și a partajării propriu – zise a bunurilor succesorale ce se realizează prin hotărârea finală asupra fondului.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse precum și dispozițiile art. 673 indice 5 și art. 297 Cod procedură civilă s-a constatat că apelurile sunt fondate motiv pentru care au fost admise.

Instanța a anulat sentința apelată iar cauza a fost reținută spre judecată fixându-se termen la data de 25.03.2012 în vederea dezbaterilor asupra încheierii de admitere în principiu.

La data de 04.04.2013, reclamanții R. M., R. P., R. lonuț și P. L., s-au conformat celor dispuse de instanță la termenul din 25.03.2013 sens în care au formulat următoarele precizări:

a. în ceea ce privește pasivul masei partajabile arată că înțeleg să mențină integral cererile formulate la dosarul de fond, respectiv:

- cererea depusă la 02.10.2004 prin care solicitam suma de 650,98 RON reprezentând impozit achitat în perioada 1999-2000, dovada plății fiind reprezentată de chitanțele din 14.12.1999; 16.12.1999; 21.12.1999; 20.03.2000; .05.2000; 17.05.2000 și 11.08.2000.

- cererea precizatoare formulată la 17.06.2008 prin care am cerut suma de RON achitată în anul 2007 cu chitanțele din 23.08.2007; 18.10.2007;21..11.2007.

Atașează prezentelor note copii ale chitanțelor mai sus menționate care atestă efectuate.

b.In plus, având în vedere parcursul dosarului precizeaza faptul că apelanții reclamanți au mai efectuat următoarele plăți care solicită de asemenea a fi imputate asupra lotului celorlalți coindivizari:

- suma de 300 RON achitată în anul 2010 prin chitanțele din 07.06.2010, 1 10 și 01.11.2010.

- suma de 300 RON achitată în anul 2011 cu chitanțele din 21.02.2011, 29.03.2011 și 19.04.2011.

- suma de 360 RON achitată în 2012 cu chitanțele din 22.05.2012, 25.07.2012 și 19.09.2012.

- suma de 300 RON achitată în 2013 cu următoarele chitanțe din 22.02._13 și 01.04.2013.

- suma de 85.27 RON reprezentând asigurare imobil încheiată la 21.06.2011.

Anexează precizării chitanțele mai sus menționate.

c. Cu privire la fructele civile care solicită a fi partajate, cu precizarea că prin fructe civile înțeleg nu numai chirii încasate de un comoștenitor dar și echivalentului bănesc al folosinței exclusive exercitată de G. M. asupra imobilului din ., arata că solicită fructele civile ale bunului pentru toată perioada posesiei exercitate de către apelanta pârâtă, respectiv din luna iulie 2000 și până în anul 2009 inclusiv, conform calculului evidențiat de B. E. L. în raportul de expertiză întocmit la dosarul cauzei în faza apelului .

Reclamanții își însușesc în acest sens concluziile expertului din suplimentul la raportul de expertiză depus la dosar pentru termenul din 11.02.2010, care | evidențiat următoarele sume: 656 305 ron prejudiciu adus prin lipsa de folosiri suma totală de 73 046 ron fructe civile produse prin folosința exclusivă a spațiilor de locuit, precum și a spațiilor cu destinația de spații comerciale. Însumate rezultă un total de 729 351 ron.

d. în ceea ce privește datoria comună solicitată de apelantele reclamante precizarea depusă la dosar la data de 14.02.2006 menționează faptul că urmare neîndeplinirii de către acesta a obligației de achitare a impozitului local în pre datoria comună care reprezintă o sarcină a imobilului partajat se ridică la suma 46 050 Ron conform certificatului de atestare fiscal atașat prezentelor note de această situație apreciază că s-ar impune emiterea unei adrese către serviciul taxe și impozite locale care să comunice o fișă a imobilului din . evidențieze datoria anuală, penalitățile aplicate, plăți efectuate, și debitul existent în prezent.

Consideră că o justă partajare a imobilului impune și o partajare a datoriilor ce țin de acesta care trebuie suportate proporțional cu cota-parte de către toți coindivizarii.

Arată că își însușesc expertizele în specialitatea construcții și topografie efectuate în faza apelului în primul ciclu procesual de expert I. Iulică și M. G. P..

In acest sens, solicită omologarea variantei la raportul de expertiză întocmit de expert I. Iulică, depusă instanței de apel, variantă în care expertul, cu excluderea numitei B. E., propune atribuirea în lotul apelanților reclamanți a lotului 1 corp parter comercial cu demisol ( A; B; C; D; E; și 1,2,3,4); adăugire cu trei grădina de vară: de la etaj camerele 19, 20, 21, 22, și 28, iar în lotul pârâților ai lot, descris în conținutul expertizei. Această variantă de lotizare respectă întru-totul cotele- părți cuvenite părților, dar și criteriul posesiei, pentru că în lotul pârâtelor se atribuie partea de imobil în care aceștia și-au stabilit domiciliul și cu privire la care că ar fi realizat îmbunătățiri.

Expertiza confirmă faptul că imobilul construcție, prin compartimentare și prin dimensiuni permite partajarea în natură, constituindu-se două corpuri de clădire distincte.

De asemenea, acest mod de are respectă pe deplin principiul instituit prin dispozițiile art. 6739 C. proc. civ. strivit cu care partajul se face în natură, coindivizarii primind pe cât mai mult posibil bunuri de aceeași natură și de aceeași valoare economică. Nu pot fi primite aparăririle pârâților care susțin că între părți relațiile sunt extrem de tensionate, fiind imposibilă coabitarea, întrucât, în această variantă părțile își creează corpuri de clădire distincte, cu teren aferent distinct și cu intrări distincte, astfel încât nu se pune problema coabitării.

Pe de altă parte, faptul că pârâții ar fi exercitat exclusiv posesia, restricționând abuziv accesul și folosința celorlalți coproprietari, nu poate constitui un argument în sprijinul solicitării acestora de atribuire în întregime a imobilului în lotul

Precizează, că și în ipoteza în care s-ar reține vocația succesorală a numitei B. E., solicită omologarea variantei de lotizare în natură a imobilului în care este inclusă și aceasta, urmând a primi sulta corespunzătoare cotei sale.

b) - Cu privire la teren, solicită omologarea variantei 3 din raportul de expertiză întocmit de exp. M. P., variantă în care reclamanții primesc suprafața de e 255 mp, teren destinat a asigura accesul și folosința corpului de clădire urmează a le fi atribuit, așa cum acesta este delimitat prin raportul de expertiză, iar iții suprafața de 613 mp, aceștia din urmă plătind sultă suma de_ euro, în lei B de 235.386.

Prin încheierea de admitere in principiu din data de 30.09.2013, Tribunalul a admis în parte și în principiu acțiunea promovata de reclamantele P. L., P. (R.) L. – decedată și continuată prin moștenitorii R. M. (sot supravietuitor), R. P. și R. I. (descendenți de grd. I), toți domiciliați în C., ., b.O 22, ., . și C. M., domiciliată în C., ., b.O 22, ., ., în contradictoriu cu pârâții G. O. M., domiciliat în C., ., județul D., G. M., domiciliată în C., ., județul D., B. E., domiciliată în Năvodari ., ..A, ., P. E., domiciliată în C. ., Jud.D. și B. E., domiciliată în București, sector 1, ., ..1, .> A constatat că reclamanta C. M. a înstrăinat drepturile succesorale litigioase reclamantei P. L..

A admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtele B. E. și G. M..

A constatat lipsa calității procesuale active a numitului G. O. M. în ceea ce privește formularea cererii reconvenționale.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B. E..

A admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârâta B. E..

A constatat deschisă succesiunea defunctului P. D., decedat la data de 22.10.1949, cu ultimul domiciliu în municipiul C..

A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este compusă din cota de 1/2 din bunul imobil situat în . C., jud. D., compus din casă și teren aferent în suprafață de 868 m.p.

A constatat că moștenitori legali acceptanți ai autorului sunt: B. Ș., postdecedată, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală; P. C., postdecedat, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală; P. I., postdecedat, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă succesorală de 3/8 din masa succesorală.

A constatat că restul cotei de 1/2 din masa bunurilor succesorale revine soției supraviețuitoare ca bun propriu.

A constatat deschisă succesiunea defunctei B. (P.) Ș., decedată la data de 21.01.1992, masa succesorală a defunctei care se compune din cota de 5/8 din imobilul situat in . si moștenitorii legali acceptanți ai defunctei ca fiind B. G., postdecedat, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală; P. C., postdecedat, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală; P. I., predecedat, în calitate de descendent de gradul I, cu o cotă de 3/8 din masa succesorală.

S-a constatat, de asemenea, că succesiunea defuncților a generat un pasiv succesoral constând în următoarele sarcini:

- taxe și impozite pentru anul 1999-2000 aferente imobilului din . de 565,19 lei, achitat exclusiv de către reclamanți;

- taxe și impozite pentru intervalul 2000-2004, aferente imobilului din . de 409,12 lei, achitat exclusiv de către paratele B. E. și G. M.;

- taxe și impozite pe anul 2007, aferente imobilului din . de 1400 lei, achitat exclusiv de către reclamante;

- cheltuielile de administrare și conservare în cuantum de 16,54 lei + 1600 lei + 7513,60 lei, suportate exclusiv de către pârâta G. M., reprezentând: plată servicii salubritate, servicii de pază, reparații imobil;

- taxa și impozite pentru anul 2006, în cuantum de 9590 lei, individualizate în somația intitulată "înștiințare de plată".

Potrivit IAP, reclamanții au împotriva celorlalți moștenitori câte un drept de creanță constând în suma achitată din pasivul succesoral, peste cota de moștenire a fiecăruia, pârâtele au împotriva celorlalți moștenitori un drept de creanță constând în suma achitată din pasivul succesoral, peste cota de moștenire a fiecăreia și fiecare moștenitor are obligația de a plăti proporțional cu cota ce îi revine din bunurile succesorale, parte din suma de 9590 lei, impozit aferent anului 2006.

S-a respins cererea formulata de către reclamanți privind partajarea fructelor civile constând in chirii și folosirea exclusiva a imobilului de către G. M..

S-a respins cererea formulata de către parata B. E. privind partajarea fructelor civile constând în chirii.

A constatat deschisă succesiunea defunctului B. G., decedat la data de 02.02.1992, masa succesorala rămasă de pe urma defunctului compusa din cota de 1/4 din masa succesorala rămasă de pe urma defunctei B. Ș. si moștenitorii legali acceptanți ai defunctului in persoana numiților B. M., postdecedat, în calitate de moștenitor legal descendent de gradul I, cu o cota de 1/2 din masa succesorala; P. L., R. (P.) L. decedată, ai cărei succesori sunt R. M., R. P., R. I. ce continua acțiunea acesteia in proces și C. M., toți cu o cotă . din masa succesorala.

A constatat deschisa succesiunea defunctului B. M., decedat la data de 13.11.2004, cu ultimul domiciliu în orașul Năvodari jud. C., ca moștenitor legal acceptant al defunctului fiind parata B. E., in calitate de soție supraviețuitoare, cu o cota de 1/1 din masa succesorală, ca unic moștenitor.

In final, s-a reținut ca moștenitorii au următoarele cote finale din imobilul succesoral:

- reclamanta P. L. are o cota de 485/1536 (202/1536 + 283/1536 de la C.);

- reclamanții R. M., R. P., R. I., moștenitori ai reclamantei R. L., decedata in cursul procesului, au toți o cota .;

- pârâta P. E. are o cota de 27/256 (54/512);

- pârâta B. E. are o cota de 81/512;

- pârâta G. M. are o cota de 81/512;

- pârâta B. E. are o cota de 40/512

S-a dispus completarea expertizelor efectuate in apel (primul ciclu procesual) in sensul de a formula propuneri de lotizare raportat la cotele finale mai sus menționate și constituirea unui lot comun pentru moștenitorii defunctei P. L. (R. M., R. P., R. I.) cu stabilirea unei variante de partajare a imobilului așa încât spațiul să fie susceptibil de a fi locuit simultan de reclamanți și de pârâte.

Pentru a da aceste dezlegări, instanța a reținut următoarele:

"Din actele de stare civila existente la dosar, rezulta ca la data de 22.10.1949 s-a deschis succesiunea defunctului P. D. la ultimul sau domiciliu din C. jud. D. (fila nr. 4 prim dosar fond), moștenitori cu vocație succesorală și acceptanți, fiind Pastae S., soție supraviețuitoare, P. I. si P. C., ambii descendenți de gradul I.

Cotele succesorale cuvenite moștenitorilor sunt, potrivit dispozițiilor Legii nr. 319/1944 si art. 669 din C.civ, de ¼ pentru soția supraviețuitoare si de 3/8 pentru fiecare dintre cei doi copii.

Descendentul Pastae I. a decedat la 09.11.1988 având ca moștenitori legali pe Pastae L. în calitate de soție supraviețuitoare și pe R. L. si Circior M. in calitate de fiice, care au promovat acțiunea de fata.

Întrucât pe parcursul procesului a decedat si R. L., calitatea procesuala a fost transmisă moștenitorilor R. M. E., R. P. M. si R. I. G. care au continuat procesul început de către soția si respectiv mama lor.

P. Ș. (devenită B. prin căsătoria cu B. G.), a decedat la data de 21.01.1992, avându-i ca moștenitori, pe moștenitorii fiului predecedat Pastae I. (numai pe cei care au beneficiul reprezentării), pe Pastae C. – fiu si pe B. G., soț supraviețuitor.

Aspectele ce țin de succesiunea defunctei B. Ș. (fosta P.), ca de altfel, si cele referitoare la succesiunea soțului supraviețuitor al acesteia, Bradeanu G., decedat la 02.12.1992, cu unicul moștenitor legal B. M., au fost constatate prin IAP din 08.06.2001 pronunțat în dosarul nr._/1999 al Judecătoriei C. (fila 45 dosar fond), modificat prin decizia nr. 3008/19.12.2002 data in apel de Tribunalul D. in dosarul nr. 176/civ/2002, irevocabila prin Decizia civila nr. 2767/15.09.2003 a Curții de Apel C..

P. C. a decedat la 24.03.1997, astfel ca pentru dezbaterea succesiunii autorilor acestuia, li s-a recunoscut calitate procesuala soției supraviețuitoare P. E. si celor doua fiice B. E. si G. M., pârâte în cauza de față.

Părțile nu au avut obiecții în ceea ce privește transmisiunea drepturilor succesorale si implicit, a calității procesuale a celor implicați in cauza, calitate care rezulta fără echivoc din actele de stare civila existente la dosar, cu doua excepții la care ne vom referi in continuare.

B. E., soția supraviețuitoare a lui B. M., decedat la 13.11.2004, a formulat in cauza cerere reconvențională, prin care a solicitat dezbaterea succesiunii antecesorilor P. D. si P. Ș. și că atât reclamanții, cât și pârâtele, să fie obligați la a raporta la masa succesorală fructele civile, respectiv contravaloarea chiriilor încasate de către aceștia de pe urma imobilelor din . si din .. 2-4, suma urmând a fi actualizată cu indicele de inflație.

In prima încheiere de admitere in principiu pronunțată în cauză la data de 06.06.2006, cererea reconvențională a numitei Bradeanu E. a fost respinsă, cu motivarea că aceasta nu are vocație la succesiunea defuncților P. D. și P. (Bradeanu) Ș.. S-a dat astfel satisfacție celorlalte părți din proces care, prin avocații lor, au solicitat respingerea cererii reconvenționale, după cum rezultă din practicaua IAP.

Instanța nu a împărtășit această soluție, înscrisurile de la dosar și prevederile legale incidente, conducând la o altă dezlegare a problemei calității procesuale.

Astfel, din certificatul de moștenitor nr. 78/16.05.2005 (fila nr. 130 prim dosar de fond), reiese ca Bradeanu E., soția supraviețuitoare a defunctului Bradeanu M., este unica moștenitoare acceptanta a moștenirii lăsate de către acesta, culegând întreaga masă succesorală.

Dar defunctul sau soț Bradeanu M. (decedat la 13.11.2004), a fost moștenitor acceptant al tatălui Bradeanu G. (decedat la 02.12.1992), care la rândul său, a cules succesiunea soției predecedate Bradeanu (fostă P.) Ș. (decedata la 21.01.1992), al cărei patrimoniu s-a compus atât din partea cuvenită din bunurile realizate împreună cu Bradeanu G., dar si din cota cuvenita ca drept propriu si ca succesoare, din bunurile dobândite în prima căsătorie cu P. D..

Așadar, prin retransmitere succesorală, Bradeanu E. justifica vocație si calitate la moștenirea care se dezbate in prezenta cauza.

In ceea ce privește calitatea procesuală, dată fiind cererea reconvențională formulată de către G. O. M., sunt de făcut următoarele precizări:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2392/07.10.2005 (fila nr. 141 dosar fond), G. M. O. si G. M., au cumpărat de la Pastae E. și B. E., celelalte moștenitoare ale defunctului Pastae C., cotele succesorale cuvenite acestora din succesiunea autorului lor. Evident, ca in succesiunea autorului intra si drepturile culese de către defunct in calitate de moștenitor al părinților săi predecedați.

Insă calitatea procesuală pe care G. O. M. a justificat-o, în baza contractului de mai sus, la data cererii reconvenționale, nu a putut fi conservată pe tot parcursul procesului, deoarece prin sentința civila irevocabila nr.4408/07.03.2011 dată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2010 (fila nr. 12 dosar fond_ ), s-a constatat intervenita rezoluțiunea contractului cu consecința repunerii părților în situația anterioară.

Prin urmare, singura calitate pe care G. O. M. o justifica in cauza, este aceea de reprezentant convențional al pârâtelor B. E. și G. M., în baza procurilor existente la dosar.

O înstrăinare de drepturi litigioase a avut loc si in ceea ce o privește pe reclamanta Carcior M. care, prin contractul autentic nr. 2770/16.11.2007 (fila nr. 421 prim dosar de fond), i-a vândut reclamantei Pastae L. drepturile ce formează obiectul dosarului nr._, obiectul litigiului constituindu-l partajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctului Pastae D., după cum se menționează în contract.

Masa succesorală se compune din cota de ½ din imobilul casa si teren aferent amplasat in C., . (in prezent nr. 27), pe care cei doi soți Pastae D. si S. l-au cumpărat potrivit contractului de vânzare-cumpărare din data de 18.10.1946 (fila nr. 14 prim dosar de fond), cealaltă cotă de ½ reprezentând dreptul propriu al soției supraviețuitoare.

Imobilul menționat în cererea de chemare în judecată și descris potrivit contractului la care s-a făcut referire anterior, a fost supus naționalizării, însă aceasta a fost declarată nelegală prin decizia nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalul D. rămasă irevocabilă, dată în dosarul nr. 4052/1998, prin care a fost admisa acțiunea în revendicare promovata de către moștenitorii de la acea epoca ai defunctului împotriva statului roman.

Prin urmare, printr-o hotărâre judecătoreasca în revendicare irevocabilă, s-a recunoscut existența continuă în patrimoniul autorilor părților a dreptului de proprietate asupra imobilului din ., compus din casa si teren, „așa cum a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit la instanța de fond de către expertul tehnic ing. Dirmon M.”.

In cadrul procesului de față, imobilul a fost individualizat din nou prin expertiza efectuata de către expertul Muraretu P. omologata de către instanța (fila nr. 27 vol. II dosar apel – primul ciclu procesual), stabilindu-se ca terenul are suprafața de 868 mp fata de 500 mp menționată în actele de proprietate, delimitarea acestuia fata de proprietățile limitrofe fiind făcută prin garduri zidite.

Prin cererea reconvențională formulată de către pârâtele G. M. și B. E., s-a solicitat introducerea la masa succesorală și a imobilului compus din teren in suprafata de 1032,46 mp si construcțiile existente pe acesta amplasat in C., .. 2-4 (fosta N. U. nr. 2), precum si obligarea reclamantelor si a paratului Bradeanu M., sa contribuie, corespunzător cotelor succesorale, la pasivul succesiunii, reprezentat de sarcinile moștenirii in suma de_ lei actualizata cu coeficientul de inflație si datoriile acesteia in suma de_ lei reprezentând contravaloarea impozitului pe teren și construcții pentru perioada 2000-2004, in ceea ce privește imobilul din ..

Aceleași pârâte-reclamante reconvențional, au mai solicitat și partajarea datoriei comune în valoare de 9590 ron reprezentând contravaloarea impozitului pe teren si construcții, a dobânzilor si penalităților plătite pentru imobil în perioada 2000-2006 (fila 192 prim dosar de fond).

Referitor la pasivul succesoral, și reclamantele Pastae L., R. L. și Carcior M. au solicitat obligarea pârâtelor la pasivul succesiunii în sumă de 6.509.806 lei actualizat cu coeficientul de inflație aferent perioadei 1999-2000, reprezentând plata impozitului pentru clădirea din ., prin precizarea de acțiune pe care au depus-o la fila nr. 84 a dosarului de fond.

In ceea ce privește imobilul din . I. R. nr. 2-4), deși există înscrisuri care atesta dobândirea în proprietate a acestuia de către defunctul Pastae D. împreuna cu soția sa P. Ș. la 17.07.1937 si recunoașterea dreptului de proprietate al moștenitorilor asupra imobilului prin hotărâre definitivă și irevocabilă, imobilul nu poate fi reținut ca făcând parte din activul succesoral.

In perioada în care proprietarii la care se referă sentința civila nr. 5310/30.04.1998 a Judecătoriei C., definitivă și irevocabilă, au fost deposedați de obiectul proprietății lor, Consiliul Județean D. – Sectorul de servicii publice, a încheiat mai multe contracte de vânzare-cumpărare cu mai mulți beneficiari (filele nr. 422 si urm. prim dosar de fond), contracte care au vizat părți ale imobilului, si care nu au fost anulate de către instanța investită cu o asemenea acțiune.

Spre deosebire de casa și terenul din . care se află în posesia moștenitorilor defunctului, imobilul din .. 2-4 este in continuare ocupat de către cumpărătorii care exercită atributele dreptului de proprietate înscris de altfel și în cartea funciară, determinând, cel puțin pentru moment, un caracter incert al apartenenței imobilului la masa succesorală.

In ciclurile procesuale anterioare, instanțele s-au pronunțat în același sens, soluția fiind acceptată si de către părți.

In consecință, ca activ succesoral, de pe urma celor doi autori Pastae D. si Ș., se poate retine că a rămas ansamblul de imobile (teren si construcție) situat în ., C..

In ceea ce privește pasivul succesoral, s-a stabilit că expertul contabil B. M., pe baza înscrisurilor doveditoare prezentate de către părți, să identifice sumele pretinse, natura acestora, documentele si datele plăților și perioada de timp pentru care a fost făcută plata, raportul de expertiza fiind depus la dosarul format in apel in cel de-al doilea ciclu procesual, la filele nr. 104 si următoarele.

Verificând susținerile părților pe baza înscrisurilor depuse și a concluziilor specialistului contabil, se retine că în perioada 1999 - 2000, reclamantele au achitat impozitul pe teren in valoare de 153,82 lei (cu majorările aferente), impozitul pe clădiri în valoare de 251,18 lei (si majorările aferente) si suma de 160,19 lei, care reprezintă chirii.

La rândul lor, pârâtele au prezentat chitanța nr._/24.01.2000 care atesta achitarea sumei de 409,12 lei impozit pe teren și pe clădiri.

Susținerea reclamantelor în sensul că au achitat în anul 2007 impozitul in valoare de 1400 lei, a fost dovedita prin chitanțele nr._,_ si_-325-0054.

De asemenea, la fila nr. 149 a primului dosar de fond, a fost depusa înștiințarea de plata emisa de Primăria C. privind obligațiile fiscale aferente anului 2006 si a anilor anteriori, inclusiv anului 2005, suma fiind defalcata pe cheltuieli privind impozitul pe clădiri si teren de către expert.

Pe lângă aceste sume, pârâtele au mai susținut că au efectuat cheltuieli privind evacuarea chiriașilor din imobilul din ., achitarea debitelor restante ale foștilor chiriași, plata sumelor reprezentând servicii de salubritate, servicii de paza a imobilului si pentru reparațiile necesare si utile la acoperiș, gard, tencuieli exterioare, pardoseli, scurgeri, tâmplărie PVC, spatii comerciale.

La dosar exista hotărâri judecătorești (..2000 si ..2000) prin care chiriașii imobilului la care se referă cauza au fost obligați la plata de cheltuieli către familia G., sumele de bani astfel evidențiate, urmând a fi recuperate de către creditori prin mijloacele pe care legea le pune la dispoziție, fără a se răsfrânge asupra masei succesorale.

In ceea ce privește însă debitele restante ale foștilor chiriași, pârâții au făcut dovada achitării lor cu facturile si chitanțele depuse la dosar, iar pentru cheltuielile de administrare si conservare, au prezentat bonuri si chitanțe de achiziționare materiale și plată lucrări.

Toate acestea sunt evidențiate în raportul de expertiza contabilă întocmit în cauză de expertul desemnat B. M..

Reclamantele au susținut că pârâtele au obținut venituri din închirierea spatiilor din imobilul reținut în masa succesorală, însa nu au făcut dovada sumelor încasate de către acestea, astfel că solicitarea de a fi incluse la masa de împărțit aceste valori, nu are suport probator.

Nici reclamanta reconvențională Bradeanu E. nu a făcut o asemenea dovada, astfel ca si cererea sa de a fi obligați reclamanții și pârâtele la a raporta la masa succesorala fructele civile, respectiv contravaloarea chiriilor încasate de către aceștia de pe urma imobilelor din ., apare ca neîntemeiată.

Așa cum a arătat mai sus, atât succesiunea defunctei Bradeanu Ș., cât și succesiunea defunctului sau soț supraviețuitor Bradeanu G., au fost deschise . (în dosarul nr._/1999 al Judecătoriei C.).

In cauza respectivă, așa cum rezulta din decizia civila nr. 3008/19.12.2002 data in apel de Tribunalul D. in dosarul nr. 176/civ/2002, s-a reținut că defunctul Bradeanu G. a dispus in favoarea reclamantelor Pastae L., R. L. si Carcior M. de un legat universal (testamentul autentic nr. 3057/06.03.1991) având ca obiect averea sa, legat pe care instanța, la cererea moștenitorului Bradeanu M. l-a redus in limita cotității disponibile de ½, având în vedere succesibilii rezervatari protejați de lege, pe care testatorul ii avea.

In aceste condiții, reclamantele dovedesc calitatea de moștenitoare testamentare ale defunctului Bradeanu G. pentru cota de ½ din averea acestuia."

Prin decizia civilă nr. 251 din 12 mai 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Sectia Civilă, în dosar nr._, s-a admis în parte și în fond acțiunea promovată de către reclamantele P. L., P. (R.) L. – decedată și continuată prin moștenitorii R. M. (soț supraviețuitor), R. P. și R. I. (descendenți de gr. I) și C. M..

S-a constatat că reclamanta Carcior M. a înstrăinat drepturile succesorale litigioase reclamantei Pastae L..

S-a admis în parte și în fond cererea reconvenționala formulată de pârâtele B. E. si G. M..

S-a respins cererea reconvențională formulată de către pârâtul G. O., pentru lipsa calității procesuale active.

S-a admis în parte și în fond, cererea reconvențională formulată de către pârâta Bradeanu E..

S-a omologat raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză (apel) de către expertul M. G. P..

S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților în varianta a III-a de lotizare propusa de către expert, respectiv:

Lotul nr. 1 se atribuie reclamanților și se compune din suprafața de 255 mp teren cu dimensiunile și vecinătățile stabilite conform planului topografic, anexa 2, tenta portocalie, punctele topografice 24-32-37-38-39-4;

Lotul nr. 2 se atribuie paratelor P. E., B. E. si G. M. si se compune din suprafața de 613 mp având dimensiunile si vecinatatile conform planului topografic, anexa 2, tenta verde, punctele topografice 32-34-36-5-16-2-8-1-4-39-38-37-32.

Lotul nr. 3 se atribuie paratei B. E. si se compune din sulta in suma de_ lei.

Pentru egalizare valorica, în raport de cotele succesorale, lotul nr. 2 va plăti sulta lotului nr. 1 suma de 135.836,5 lei, iar lotului nr. 3 suma de_ lei.

S-a omologat raportul de expertiză în specialitatea construcții civile întocmit în cauză (apel) de către expertul desemnat Sollosy G., numai în ceea ce privește evaluarea și parțial propunerea de atribuire a bunurilor, in varianta a VI-a de lotizare propusă, respectiv:

Lotul nr. 1 se atribuie paratelor P. E., B. E. si G. M. si se compune din corpul de clădire sud, așa cum este descris în schița anexa la raport si magazia;

Lotul nr. 2 se atribuie reclamanților și se compune din corpul de clădire nord, asa cum este descris în schița anexă la raport și gradina de vară;

Lotul nr. 3 se atribuie pârâtei B. E. si se compune din sulta in suma de_ lei.

Pentru egalizare valorica, în raport de cotele succesorale, lotul nr. 2 va plăti sultă lotului nr. 1 suma de_ lei, iar lotului nr. 3 suma de_ lei.

S-a stabilit pentru plata sultelor un termen de trei luni calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

S-au compensat obligațiile reciproce ale reclamanților și pârâtelor decurgând din pasivul succesoral, urmând ca reclamanții să-i plătească pârâtei G. M. suma de 3786,68 lei cu acest titlu.

Au fost obligați pârâții să le plătească reclamanților suma de 1884,20 lei reprezentând cheltuieli de judecata datorate.

S-au compensat restul cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, tribunalul a avut în vedere variante de lotizare propuse de către experții în specialitățile topografie si construcții civile, suplimentele la rapoartele de expertiza și răspunsul la obiecțiunile formulate de către părți, fiind depuse la ultimul volum al dosarului.

Art. 673⁹ C.pr.civ, stabilește ca la formarea si atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz și de acordul părților, de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul si ocupația părților, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, sau alte asemenea.

Raportându-se la criteriile enumerate, este de reținut că în ședința publică în care au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, reclamanții, prin apărătorul ales, au opinat pentru partajarea succesorală în varianta a III-a din raportul de expertiza întocmit de expertul Muraretu P. si in varianta a VI-a din suplimentul la raportul de expertiza întocmit de expertul Sollosy G., compensarea pasivului si a cheltuielilor de judecată și obligarea pârâților la plata diferenței.

Au solicitat să nu se țină seama de criteriul posesiei, ca urmare a atitudinii abuzive a familiei G. în perioada în care a avut în posesie imobilul.

Pârâții au solicitat ieșirea din indiviziune in varianta a II-a propusă de expertul topometrist si in varianta a IV-a propusa de expertul in specialitatea construcții civile (ceea ce presupune atribuirea întregului ansamblu de imobile in lotul lor), precum si stabilirea unui termen lung pentru plata sultelor.

Reprezentantul convențional al pârâtei Bradeanu E., solicitând acordarea unei sulte in favoarea clientei sale, dat fiind ca locuința statornica a acesteia nu se afla la locul situării moștenirii, si se opune cererii privind instituirea unui termen lung pentru plata.

Întrucât imobilul poate fi partajat în natură astfel încât ambele părți să primească un lot fizic si din casa si din teren, si in aceste condiții partajarea fizică vine în sprijinul echitații partajului evitându-se sultele exagerate, instanța se orientează spre acest tip de soluționare a litigiului dintre părți.

Astfel, expertul in specialitatea topografie, a propus in varianta a II-a de lotizare, ca reclamanții sa primească 255 mp iar pârâții suprafața de 613 mp si compensarea prin sulte, iar in varianta a IV-a de lotizare, a inversat aceste loturi.

Expertul in specialitatea construcții a împărțit casa în două corpuri constituind doua unități locative distincte (corpul de clădire nord si corpul de clădire sud), in concordanta cu împărțeala propusă de către expertul topometrist.

In varianta a VI-a a propunerilor de lotizare, expertul in specialitatea construcții a alocat pârâților corpul de clădire sud împreună cu magazia si jumătate din gradina de vara, iar reclamanților corpul de clădire nord si jumătate din gradina de vară.

Apreciază instanța că este greșită împărțirea fizică a grădinii de vară câtă vreme aceasta este amplasată integral în partea din teren delimitată la întinderea de 255 mp.

Prin urmare, gradină de vară se impune a fi trecută în lotul părții care primește suprafața aferentă corpului de clădire nord, pentru a se evita servituți de trecere ulterioare.

Având în vedere opțiunea părților, faptul că pârâții s-au aflat în posesia corpului de clădire - sud căruia i-au adus unele îmbunătățiri și decizia instanței de a se împărți fizic bunurile astfel ca fiecare parte să primească parte din teren și construcție, rapoartele de expertiza au fost omologate în varianta a III-a (topografie) și respectiv în varianta a VI-a din suplimentul la raportul expertului Sollosy G., în acest din urmă caz, gradina de vară atribuindu-se integral reclamanților, cu reconsiderarea cuantumului sultelor.

Pentru echilibrarea valorică a loturilor, pârâta Bradeanu E. va primi sultă de la celelalte părți.

In ceea ce privește plata sultelor, dată fiind durata mare a procesului început in anul 2004, termenul acordat de către instanță nu va putea fi mai mare de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Obligațiile reciproce ale părților decurgând din pasivul succesoral urmează a fi compensate, urmând ca reclamanții să-i plătească pârâtei G. M. suma de 3786,68 lei cu acest titlu.

Referitor la cheltuielile de judecată, după natura cauzei, acestea se impune a fi suportate de părți proporțional cu cotele lor succesorale.

In categoria cheltuielilor de judecată, se vor avea însă în vedere doar cele vizând taxa judiciară de timbru și onorariul de expertiză, onorariul de avocat urmând a fi suportat de fiecare parte conform contractului de asistență juridică negociat, fără a fi afectate celelalte părți.

Observând dovezile de plată existente la dosar, rezultă ca reclamanții au plătit cele mai multe onorarii de expert atât la fond cât și în apel în toate ciclurile procesuale, totalizând 5288 lei față de pârâți care au plătit numai suma de 1000 lei cu acest titlu.

Dacă se adaugă și taxa de timbru, rezultă că reclamanții au plătit cheltuieli de judecată în cuantum de 5305 lei iar pârâții 1536,5 lei sume care, apreciate prin prisma cotelor succesorale, determină o obligație din partea pârâților de a le plăti reclamanților 1884,20 lei.

Se vor compensa restul cheltuielilor de judecată.

F. de cele prezentate, instanța a admis în parte și în fond atât acțiunea principală cât și cererile reconvenționale ale pârâtelor G. M., B. E. și Bradeanu E., a omologat rapoartele de expertiză în varianta descrisă și a dispus ieșirea din indiviziune a părților.

Reclamanții Cîrcior M., P. L., R. M. E., R. P. M., R. I. G. au declarat recurs împotriva deciziei civile nr.251/12.05.2014, pronunțată de Tribunalul D..

În motivarea recursului au arătat că hotărârea recurată nu precizează pentru niciuna dintre părți domiciliul, ceea ce duce la imposibilitatea legală de a determina titularii drepturilor dobândite prin intermediul hotărârii și a punerii acesteia în executare.

Ca atare, solicită modificarea hotărârii pronunțate în apel, în sensul

indicării tuturor datelor de identificare ale părților, potrivit dispozițiilor art.261 C.proc.civ. vechi.

Recurenții au criticat lotizarea dispusă de instanță în ceea ce privește subsolul, fiindcă în varianta dispusă de instanță acesta a fost atribuit în mod greșit pârâtelor, fiindcă așa cum este descris în schița anexă în ceea ce privește corpul de clădire sud, acesta nu cuprinde subsol.

De aceea, atribuindu-li-se corpul de clădire sud paratelor, înseamnă că acestea nu pot primi spații în corpul nord. Iar acesta din urma, adică corpul de clădire nord, atribuit reclamanților, cuprinde subsol, toate încăperile de la subsol fiindu-le atribuite prin varianta 6 a expertizei construcții așa cum este descrisă la fila 259 verso - dosar.

Ca atare, pârâtele nici nu ar avea interes legitim și nici nu au solicitat cota parte din casa scării subsol corp clădire nord. Corpul clădire sud, atribuit pârâtelor, nu are în componența sa subsol, astfel încât soluția instanței trebuie să respecte realitatea de pe teren,

corectând juridic greșelile expertului, așa cum, activ și corect, a făcut-o cu privire la

gradina de vară.

Solicită admiterea recursului cu modificarea deciziei recurate, în sensul celor susținute mai sus, atât pentru a respecta principiul echității procesuale, cât și pentru a evita soluții imposibil de pus în practică, atribuind unor părți fără interese legitime porțiuni din componența unei construcții localizate într-o aripă a construcției atribuită total celorlalte părți.

Solicită de asemenea instanței de recurs să pronunțe o hotărâre nu numai legală, ci si echitabilă, într-un spirit procedural modern, constructiv și care să respecte atât principiile fundamentale ale procesului civil, cât și drepturile și interesele legitime ale pârtilor.

In concluzie, solicită admiterea recursului astfel cum este formulat, cu cheltuieli de judecată.

Pârâtele Pastae E., B. E. si G. M., au declarat recurs împotriva aceleiași decizii, susținând că hotărârea atacată este în parte lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea/aplicarea greșită a legii, raportat la art. 304 pct. 7 si 9 Cod procedură civilă.

Acest imobil a fost supus naționalizării însă aceasta a fost declarată nelegală prin admiterea acțiunii în revendicare ce a format obiectul dosarului nr. 9455/1997, sentință rămasă definitivă prin respingerea apelului conform deciziei civile nr. 3334/05.11.1998 a Tribunalului D. in dosar nr. 7254/1998 si prin constatarea ca nul a recursului conform deciziei civile nr. 2156/02.04.1999 a Curții de Apel C. in dosar nr. 2014/1999.

Prin urmare, printr-o hotărâre judecătorească în revendicare irevocabila, s-a

recunoscut existența în patrimoniul părților a dreptului de proprietate asupra

acestui imobil.

Aspectul reținut de instanță că acest imobil nu poate fi reținut la masa succesorală întrucât părțile nu dețin decât nuda proprietate nu și posesia lui nu mai poate fi menținută în continuare având în vedere următoarele:"

- prin procesul-verbal din dosarul nr.5425/E/1999 B. B. M., acea sentință definitivă în revendicare a fost și pusă la acel moment în executare;

- situația reținută de instanță cum că și chiriașii de la acea vreme dețineau ulterior hotărârii în revendicare contracte de vânzare-cumpărare asupra acelui imobil nu prezintă relevanță în cauza pendinte întrucât instanța a încălcat în acest sens si dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod pr.civ.întrucât era investită cu un partaj succesoral și nu cu o revendicare prin comparare de titluri, respectiv, era obligată, în temeiul art.129 Cod pr.civ.,să verifice dacă acest imobil, la data deschiderii succesiunilor, făcea parte din masa succesorală a autorilor nu și dacă succesorii au posesia lui, această posesie putând avea relevanță într-o speță în revendicare;

- de altfel, instanța încalcă art304 pct.7 Cod pr.civ.,în sensul că nu motivează de ce acel imobil nu face parte din masa succesorala la data deschiderii succesiunilor neprezentând relevanta alte acte ulterioare datei deschiderii succesiunilor;

- per a contrario, în condițiile în care instanța motivează în sensul celor arătate mai sus, în sensul că imobilul nu poate să facă parte, provizoriu, din masa succesorala întrucât ar avea o situație incertă, dând indicații implicite părților să clarifice situația juridica a acestui imobil cu terții (foștii chiriași sau succesorii lor cu titlu particular) care se prevalează de acte ulterioare asupra aceluiași imobil încalcă din nou art. 304 pct. 7 si 9 Cod Pr. Civ.întrucât această motivare este atât contradictorie cât și nelegalăîntrucât este evident că atâta timp cât nu se reține de către instanță imobilul la masa succesorală este evident că părțile din acest dosar nu vor justifica calitate procesuală/interes în a promova o acțiune în revendicare împotriva acelor terți îngrădindu-li-se atât art. 6 cât și art. 13 CEDO,nemaiavând la îndemână vreun demers juridic de a li se recunoaște toate atributele dreptului de proprietate;

- de altfel, această motivare a instanței este nelegală, aspect care reiese implicit din sentința civila nr.8029/01.06.2007 (definitivă și irevocabilă)stată în dosar nr._ a Judecătoriei C.;

- procedând în acest fel, instanța a încălcat inclusiv dispozițiile art. 673 ind. 1 Cod pr.civ.care prevede că obiect al partajului îl constituie bunurile care au constituit proprietatea defunctului si asupra cărora părțile au un drept de coproprietate (aspect reținut irevocabil prin hotărârea de revendicare), legea nedistingând cazul în care si vreun terț ar putea pretinde ulterior act de proprietate asupra acelui imobil,acest aspect prezentând relevanță ulterior rămânerii definitive a hotărârii de partaj întrucât art. 673 ind. 5 si 6 Cod pr.civ. prevăd că prin încheierea de admitere în principiu se stabilește calitatea de coproprietari a părților asupra bunurilor ce fac obiectul material al acțiunii.

Instanța prin motivarea făcuta încalcă atât 304 pct. 7 cat si pct. 9 când reține a fi partajată suprafața de 830 mp iar apoi în loc de aceasta 868 m.p. din C., ., nemotivândpractic de ce nu reține la masa de împărțit doar 500 mp., atâta vreme cât, pe de o arte, în contractul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 18.10.1946 erau prevăzuți doar 500 m.p., iar pe de altă parte, nu exista nici o indicație în acest sens în hotărârea dată în revendicare dacă s-a retrocedat întreaga suprafață de 500 m.p. sau nu. Practic, pentru a lămuri întinderea dreptului de proprietate deținut de părți asupra terenului situat în . era necesar a se lamuri dispozitivul deciziei civile nr. 2205/14.09.1998 a Tribunalului D., eventual pe calea art. 281¹ Cod pr.civ.;

Instanța încalcă art. 129 Cod procedură civilă, reținând terasa /grădina de vară ca făcând parte din masa succesorală, în condițiile în care aceasta este realizată de . imediat după 1990 când imobilul din . era deținut de RAADPFL.

După evacuarea pe care recurentele au promovat-o împotriva ., ce le-a fost admisă, tot recurenții, exclusiv, au amenajat-o și folosit-o în permanență..

De altfel, chiar reclamanții intimați, recunosc în obiecțiunile la expertiza Sollosy (pct. 1) ca terasa (gradina de vara) are doar 21 de ani vechime.

Ca o teză subsidiară, de altfel, prin omologarea făcută, în privința terasei (atribuind-o în lotul reclamanților intimați) încalcă și dispozițiile art. 673 ind. 9 Cod pr.civ. având în vedere și cele arătate la acest paragraf.

Instanța încalcă dispozițiile art.673¹⁴ Cod pr.civ. în sensul că a dat doar o

soluționare parțiala raporturilor litigioase, in următorul sens:

- nu se face referire prin hotărârea finala daca scara interioara, ce face legătura între beci, parter, etaj este atribuita in lotul vreuneia dintre părți;

- prin omologarea făcută, în oricare variantă, cealaltă parte nu va putea avea acces fie la partea superioara/inferioară a imobilului fără acceptul celeilalte părți, scara interioară, așa cum au arătat, rămânând "în suspensie";

- de altfel, instanța omologhează expertiza Sollosy, însă acest expert nu identifică corect încăperile existente, punctele trasate de expert sunt numai pe perimetrul locuinței și al terenului nu și pe împărțirea camerelor;

Prin omologarea făcută se încalcă dispozițiile art. 673 ind. 9 Cod pr.civ. având în vedere următoarele:

-se impunea ca imobilul sa fie atribuit în întregime în lotul lor având în

vedere posesia neîntreruptă, relațiile mai mult decât tensionate între părți (inclusiv plângeri penale), faptul că imobilul nu mai poate fi restaurat în vederea unei folosințe obișnuite iar prin omologarea făcuta practic se deschide calea unor noi litigii între părți.

Intimații reclamanți nu numai ca nu au folosit vreodată acest imobil după data decesului autorilor, ci în condițiile în care acest imobil a făcut obiectul unei naționalizări, reținută de instanță ca nelegală, singurii care au întreprins demersuri atât pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestuia cât și pentru evacuarea persoanelor care îl dețineau fără vreun titlu au fost pârâții.

Prin această varianta de omologare a instanței se încalcă inclusiv art. 673¹⁰ Cod pr.civ. întrucât vânzarea separata de către părțile litigante a cotei fizice (materiale - partea de nord sau de sud) către terț sau terțiduce evident la o scădere considerabilă a valorii și așa mici a imobilului din . noi fiind aproape ireconciliabile, neputând locui toți în acest imobil.

In condițiile în care în imobil nu numai ca nu pot locui împreună dar practic nu se mai poate locui, se ajunge practic ca prin omologarea admisă de instanță, se duce la scăderea considerabilă inclusiv a terenului pe care este amplasată construcția.

In ceea ce privește, posesia, criteriu prioritar prevăzut de art. 673⁹ Cod pr.civ.,tot recurenții pârâți au fost cei care au cultivat/plantat pe teren inclusiv vița de vie, nuc, vișin, cais, gutui, piersic, prun, cât și cei care l-au administrat și păzit de la distrugeri/tulburări de către terți.

De asemenea, pârâții au făcut îmbunătățiri la partea de nord (dată

nelegal în lotul reclamanților intimați), îmbunătățiri aduse spațiilor comerciale cât și reparații la acoperiș, iar unul din criteriile de atribuire în natură prevăzute în art. 673⁹Cod pr.civ.este și acela al efectuării îmbunătățirilor, administrării etc.

Prin omologarea făcută instanța nu respecta unul din principiile de bază ale partajului judiciar succesoralîn sensul ca moștenitorilor trebuie să li se dea, când e cu putința, bunuri în natură de valori apropiate, provenite de la defuncții autori: astfel, intre părți a mai existat un dosar de partaj de partaj succesoral - dosar nr._ iar prin decizia nr. 226/09.05.2007 definitivă și irevocabilă a Tribunalului D., reclamanților intimați Ie-a fost atribuită în întregime un alt imobil, urmând ca subsemnații sa primim doar sultă .

In ceea ce privește beciul, într-o primă teză, instanța încalcă dispozițiile art. 673³ Cod pr.civ. atribuindu-lreclamanților intimați în condițiile în care acesta a fost folosit, întreținut și administrat în permanență de recurenții G.;

., instanța încalcă dispozițiile art. 673⁵ alin. 2) Cod pr.civ., în sensul că dacă aprecia că imobilul putea fi partajat in natura (in partea de nord si partea de sud), pentru aceeași identitate de rațiunetrebuia să partajeze în natură și beciul întrucât este comod partajabil în condițiile în care e compartimentat în 2 camere mari, hol și o încăpere mai mică;

Un ultim motiv de critica al hotărârii recurate vizează aplicarea superficială a dispozițiilor art.673⁵ alin. 2 Cod pr.civ.stabilind niște sulte în compensare fără a da explicații cum se ajunge la astfel de calcule.

Solicită admiterea recursului.

În drept recursul pârâtelor este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 cod procedură civilă.

Recursurile sunt nefondate.

Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă ce se poate invoca atunci când „hotărârea e lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”, nu este incident în speță.

Prin modul cum au fost formulate criticile de pârâți, acestea vizează aplicarea greșită a dispozițiilor de drept material privind compunerea masei succesorale rămasă de la defuncții P. D. și B. (P.) Ș., a dispozițiilor privind lotizarea reglementate de art.741 cod civil și art.673 cod procedură civilă privind partajul.

Prin încheierea de admitere în principiu din 30 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul D. s-au constatat deschise succesiunile defuncților P. D., B. (P.) Ș., B. G. și B. M., s-au stabilit cotele legale, calitatea de moștenitori legali acceptanți, componența masei succesorale rămase de pe urma fiecărui defunct.

S-a reținut că aspectele ce țin de succesiunea defuncților B. (P.) Ș., ca de altfel cele referitoare la succesiunea soțului supraviețuitor al acesteia, B. G., decedat la 02.12.1992, cu unicul moștenitor B. M., au fost constatate prin încheierea de admitere în principiu din 08.06.2001 pronunțată în dosarul nr._/1999 al Judecătoriei C., modificat prin decizia civilă nr.3008 /19.12.2002 în apel, de Tribunalul D., în dosarul nr.176/civ/2002, irevocabilă prin decizia civilă nr.2767/15.09.2003 a Curții de Apel C..

Criticile formulate de pârâți împotriva încheierii de admitere în principiu vizează reținerea greșită în masa de împărțit a întinderii dreptului de proprietate al părților asupra terenului aferent situat în C., ., precum și omisiunea de a include în masa succesorală a defuncților P. D. și B. (P.) Ș. a imobilului construcție și teren situat în C., ..2 bis (fost 2-4, fost N. U. nr.2), prin această omisiune susținându-se de pârâte încălcarea dreptului de proprietate astfel cum este reglementat de art.1 din Protocolul nr.1 adițional la CEDO, opinie ce nu este împărtășită de reclamanți.

Acest imobil a fost retrocedat părților litigante prin sentința civilă nr.5310/1998 pronunțată de Judecătoria C., iar cu ocazia punerii în executare a acestei hotărâri judecătorești s-a constatat că imobilul este ocupat de chiriașii D. C., D. N. la nr.2 și de chiriașii I. T., I. I. și I. G. la nr.4. În procesul verbal de executare se menționează că pe o parte din terenul aferent construcției din ..2 bis chiriașii au edificat o construcție.

Deși în primul ciclu procesual acest imobil a fost reținut la masa partajabilă, ulterior, în rejudecare, nu a mai fost inclus în această masă de împărțit întrucât a fost înstrăinat în baza Legii 112/1995 chiriașilor I. G., I. T. și I., I. M. Zorica, D. N. și D. C., prin contractele de vânzare-cumpărare nr.325/20.08.1997, 368/18.09.1997, 340/11.09.1997, 139/14.04.1997, în contractele de vânzare cumpărare specificându-se dreptul de folosință al cumpărătorilor asupra terenului aferent.

Prin sentința civilă nr._/23.10.2000 a Judecătoriei C., s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare nr.325/1997, 340/1997 și 139/1997, iar prin decizia civilă nr.3700/2001 a Tribunalului D. s-au admis o parte din apelurile declarate împotriva sentinței civile nr._/2000 și s-a respins acțiunea în constatare nulitate contracte de vânzare-cumpărare, decizia rămânând irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.2687/05.06.2002 a Curții de Apel C..

Prin decizia civilă nr.530/29.04.2004 a Tribunalului D., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1620/2004 a Curții de Apel C. s-a respins cererea de revizuire împotriva deciziei civile nr.3700/2001 pronunțată de Tribunalul D..

Corect s-a reținut că imobilul construcție din C. ..2-4 nu poate fi inclus în masa succesorală câtă vreme a fost înstrăinat legal chiriașilor deveniți proprietari conform Legii 112/1995, dreptul de proprietate al acestora fiind consolidat prin hotărârea mai sus menționată de respingere a acțiunii în constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare.

Atâta vreme cât moștenitorii reclamanți și pârâți nu au posesia acestui imobil au cel puțin pentru moment un drept incert al apartenenței imobilului la masa succesorală, au deci o speranță legitimă nu un bun în sensul art.1 din Protocolul nr.1 adițional la CEDO.

Fiindcă aceștia dețin un titlu, respectiv sentința civilă nr.5310/30.04.1998 pronunțată de Judecătoria C., prin care au triumfat în acțiunea în retrocedare a imobilului de la stat, pentru dobândirea posesiei au posibilitatea promovării unei acțiuni în revendicare împotriva actualilor proprietari, acțiune prin care să se compare titlurile exibate de foștii și actualii proprietari și să se dea eficiență titlului celui mai bine caracterizat.

În situația în care moștenitorii reclamanți și pârâți triumfă în acțiunea în revendicare și redobândesc posesia imobilului, pot promova revizuirea hotărârii de partaj.

Curtea constată însă că atât reclamanții și pârâții, recurenții din dosarul de partaj au beneficiat însă de reparații pentru imobilul construcție și teren din ..2-4 prin alte legi.

Astfel prin Hotărârea nr.173/1996 a Comisiei Județene D. de aplicare a Legii 112/1995 s-au acordat despăgubiri către reclamanții P. C., R. L. și Cîrcior M. pentru a cest imobil, hotărârea nefiind contestată judiciar.

Pentru terenul aferent construcției din ..2-4, deși nu a fost identificat prin hotărârea de retrocedare, respectiv sentința civilă nr.5310/1998 a Judecătoriei C. deși în ambele cicluri procesuale s-au dat îndrumări părților să uzeze de procedura prevăzută de art.281¹ cod procedură civilă, acestea nu s-au conformat, au formulat notificare pârâtele B. E. și G. M., pentru restituirea terenului, prin Dispoziția_/15.06.2007 emisă de Primarul mun.C. în baza Legii nr.10/2001, s-a respins cererea de restituire a suprafeței de 318,66 mp,.situat în ..2-4, cu motivarea că e ocupat de construcție proprietate privată, propunându-se însă acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005. Ulterior pârâta G. M. s-a adresat Comisiei Centrale de Despăgubiri pentru obligarea acesteia la emiterea titlului de despăgubiri pentru imobilul imposibil de restituit, acțiunea fiind respinsă irevocabil prin decizia 1689/2013 pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția de C. Administrativ și Fiscal în dosarul nr._ **.

Este neîntemeiată critica pârâtelor privind reținerea la masa succesorală a suprafeței de 868 mp. situată în C., ., în loc de suprafața de 500 mp. cât figurează în contractul de vânzare-cumpărare din 18.10.1946, prin care defuncții P. D. și Ș. au dobândit acest imobil, și urmează a fi înlăturată ca neîntemeiată.

Titlul de proprietate al părților asupra acestui imobil este reprezentat de decizia civilă nr.2205/14.09.1998 a Tribunalului D., rămasă irevocabilă.

În dispozitivul acestei sentințe s-a dispus obligarea Consiliului Local al mun.C. și al DGFPS D. la lăsarea în deplină proprietate și liniștită posesie a imobilului din . astfel cum acesta a fost individualizat în expertiza D. M., potrivit anexei nr.1 la raportul de expertiză au fost indicate vecinătățile imobilului astfel: N –. de Agronomie, E – . ..

Părțile au fost puse în posesie la data de 13 iulie 1999 cu întregul imobil teren și construcție, identificat în raport de vecinătățile menționate în expertiza mai sus amintită, pârâta G. M. nejustificând nici un interes legitim în formularea unei astfel de critici, mai mult invocând propria culpă în lipsa de diligență pentru clarificarea întinderii terenului aferent construcției din . manifestată în toate ciclurile procesuale.

Critica invocată de pârâți privind reținerea greșită a grădinii de vară ca făcând parte din masa succesorală este o critică nouă formulată pentru prima dată în recurs și nu poate fi avută în vedere.

Nu poate fi primită nici critica pârâtelor privind lotizarea greșită a imobilului situat în C., ., tribunalul procedând corect la partajare cu respectarea principiului instituit prin art.673⁹ cod procedură civilă.

Acest text stabilește că la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama după caz și de acordul părților, de mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor, sau altele asemenea.

În mod legal instanța de apel a reținut că imobilul situat în . construcții și teren este comod partajabil în natură, această concluzie a instanței fiind susținută de expertizele întocmite în cauză, necontestate de recurentele pârâte, care au reflectat faptul că dimensiunile și configurația terenului permite partajarea acestuia în două corpuri de proprietate distincte.

Variantele de lotizare omologate de instanță respectă întrutotul atât cotele părți cuvenite recurenților, dar și criteriul posesiei pentru că în lotul recurentelor pârâte se atribuie partea de imobil în care acestea și-au stabilit domiciliul și cu privire la care pretind că au realizat îmbunătățiri.

Critica privind interpretarea și valorificarea probatoriului administrat în cauză, respectiv expertiza Sollosy nu poate fi primită întrucât vizează temeinicia hotărârii, ce nu mai poate fi cenzurată în calea de atac a recursului reglementată de art.304 pct.1-9 cod procedură civilă 1865, mai mult, critica formulată de pârâte în ceea ce privește neatribuirea în lotul niciuneia dintre părți a scării de acces de la parte la etaj este neîntemeiată, întrucât această scară a rămas în coproprietate forțată și perpetuă.

Nu poate fi primită critica pârâtelor de a li se atribui întregul imobil cu motivarea că au avut posesia acestuia, deoarece hotărârile judecătorești pronunțate în cereri de ordonanță președințială privind dreptul de acces în imobil și sancțiunile aplicate de organele de poliție pentru refuzul nejustificat de a permite accesul fac dovada că pârâtele și-au asigurat abuziv folosința bunului și au restricționat accesul și folosința celorlalți coproprietari.

Argumentele recurentelor pârâte referitoare la faptul că între părțile litigante relațiile sunt tensionate și că prin partajarea imobilului în natură s-ar înregistra o scădere a valorii economice a imobilului, nu sunt criterii care să permită atribuirea în integralitate a imobilului pârâtelor.

Critica pârâtelor privind stabilirea cuantumului sultelor nu poate fi primită deoarece este formulată generic, fără a se argumenta care este cauza de nelegalitate incidentă în această privință, iar sub acest aspect omologând rapoartele de expertiză instanța de apel nu este ținută să justifice punctual cuantumul sultelor atât timp cât acestea sunt reflectate clar în varianta de lotizare omologate.

În mod corect a fost atribuit beciul recurenților reclamanți întrucât acesta se află situat sub partea de imobil atribuită reclamanților, ori prin solicitarea de a se partaja beciul nu s-ar mai asigura o veritabilă partajare în natură a imobilului prin constituirea a două corpuri distincte de proprietate.

În ceea ce privește scara ce asigură accesul în beci, aceasta îi revine în totalitatea reclamanților fiindcă beciul a fost atribuit acestora și în mod greșit a fost atribuită ambelor părți de către expert în suplimentul de la fila 259, însă această critică vizează un aspect de netemeinicie al hotărârii ce nu mai poate fi cenzurat în recurs și nu mai permite modificarea deciziei.

Față de considerentele expuse, apreciind neîntemeiate atât criticile formulate de reclamanți cât și de pârâți, în cauză nesubzistând motivele de recurs invocate, urmează ca în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă, să se respingă recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții Cîrcior M., P. L., recurent R. M. E., R. P. M., R. I. G. și pârâtii P. E., B. E. și G. M. împotriva deciziei civile nr. 251 din 12 mai 2014, pronunțată de Tribunalul D. – Sectia Civilă, în dosar nr._, având ca obiect partaj judiciar.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2014.

Președinte,

M. M.

Judecător,

E. S.

Judecător,

M. P.-P.

Grefier,

V. R.

Red.jud.M.M.

Tehn.MC/2 ex.

Data red.12.12.2014

← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 50/2015....		Partaj judiciar. Decizia nr. 1752/2014. Curtea de Apel CRAIOVA →

Partaj judiciar. Decizia nr. 1753/2014. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 1753/2014. Curtea de Apel CRAIOVA