Pretenţii. Decizia nr. 5088/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5088/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 5088/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 5088/2014
Ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L.
Judecător I. M.
Grefier G. D. L.
Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelant N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., ., jud. Gorj, și apelant C. R. C. M. S. SRL cu sediul în București, ..39, sector 1, împotriva sentinței civile nr.131/03.07.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul au fost lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 05.12.2014, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea în cauză la data de 12.12.2014.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. dosar_ , reclamantul N. I. G. a chemat în judecată pârâtul C. R. C. M. S. Srl, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună stoparea imediat și definitiv a faptelor de hărțuire, stres accentuat, neliniște, amenințare cu executarea silită, săvârșite în formă continuată de către intimata pârâtă, asupra familiei sale, solicitând totodată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată precum și plata daunelor morale în sumă de 85.000 lei .
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că începând cu data de 25.04.2013, pârâta i-a trimis 16 cereri de plată prin care i se solicită diferite sume de bani pe care le-ar datora firmei ., plecându-se de la suma de 84,47 lei și ajungând la suma de 274,49 lei.
S-a arătat că, primul mesaj – somație a fost trimis pe telefonul familiei prin care se specifica faptul că trebuie să plătească suma de 84,47 lei până la data de 26.04.2013, astfel voi fi acționat în instanță; că, al doilea mesaj telefonic a fost trimis pe data de 10.05.2013 în care i s-a cerut să achite aceiași sumă până la data de 13.05.2013- pe cale amiabilă lăsându-l să înțeleagă că va suporta consecințele refuzului la plată a sumei cerute.
A mai arătat reclamantul că ambele mesaje au fost trimise fără posibilitatea de a le identifica autorul,iar suma de 84,47 lei nu a fost stipulată de către . nici un document de plată despre care să aibă cunoștință.
S-a mai susținut că, neavând posibilitatea de a identifica autorul mesajelor s-a adresat Poliției mun. Motru, formulând plângere înregistrată la nr._/13.05.2013; după înștiințarea de plată, în data de 17.05.2013 i-a fost trimisă Ordonanța de plată nr._/17.05.2013 tot pentru suma de 84,47 lei, data de 17.05.2013 și că, a solicitat pârâtei să-i comunice documente justificative din care să rezulte că este reprezentanta .> A mai arătat reclamantul că, pârâta a refuzat să respecte art. 720 ind. 1 Cod civil, privind medierea între părți, precum și prevederile L 677/2001, privind dreptul la informare, opoziție, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, însă pârâta nu a răspuns la notificarea trimisă .
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1357 și urm. NC.C.
Legal citată, pârâta . formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii reclamantului, arătând că are obligația contractuală să depună toate diligențele necesare îndeplinirii obligației asumate prin contractul de mandat, respectiv, recuperarea sumelor de bani, pe care terțe persoane le datorează mandanților noștri.
Că, prin aceste diligențe se numără și înștiințarea debitorilor societăților mandante, prin mijloace moderne de comunicare, respectiv, telefon, e-mail, sms etc., în vederea recuperării acestor debite pe cale amiabilă și, în acest fel să preîntâmpine și să evite procedurile contencioase, de tipul acțiunilor în instanță sau executarea silită.
La data de 23.01.2014, reclamantul a depus la dosar răspunsul la întâmpinare prin care a arătat că modifică cuantumul daunelor morale din cererea introductivă de la 85.000 lei la 1.000.000 lei
Având în vedere dispozițiile art. 94 alin.1 lit. j C.proc. civ. prin care se prevede că, judecătoriile pot să soluționeze orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei, iar reclamantul și-a precizat cererea, la data de 23.01.2014 în sensul că solicită obligarea pârâtei la daune morale în cuantum de 1.000.000 lei, situație în care competența de soluționare a cauzei revine în primă instanță tribunalului, prin sentința civilă nr. 451/13.03.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind reclamantul N. I. G. cu domiciliul în mun. Motru, .,. și pârâtul C. R. C. M. S. SRL, cu sediul în București, .. 39 sector 1, în favoarea Tribunalului Gorj – Secția Civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._ .
Prin sentința civilă nr. 131/03.07.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., ., jud. Gorj, CNP_ în contradictoriu cu pârâta C. R. C. M. S. SRL cu sediul în București, ..39, sector 1.
A obligat pârâta la 2000 lei despăgubiri morale față de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea dedusă judecății reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la daune morale, reprezentând prejudiciu moral prin raportare la demersurile pe care pârâta le-a realizat în vederea recuperării unor debite datorate de reclamant firmei ..
În susținerea cererii s-a raportat în concret la existența mai multor mesaje telefonice, modalități care reclamantul a invocat că i-a creat stres atât lui cât și familiei sale, precum și stare de neliniște și frică pe fondul deconectărilor succesive de la rețeaua electrică.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1357 și următoarele Cod civil.
Dispozițiile art. 1357 cod civil reglementează condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie stipulând că „ cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să-l repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru ce-a mai ușoară culă”.
Pârâta s-a apărat în sensul că împrejurarea referitoare la trimiterea către reclamant a mai multor mesaje telefonice, prin care îl înștiința că are de plată anumite sume de bani, este întemeiată pe obiectul de activitate principal al societăți acela de recuperarea creanțelor, că are obligația contractuală să depună toate diligențele necesare îndeplinirii obligației însumate prin contractul de mandat.
Astfel, pentru a demonstra temeinicia demersurilor efectuate pârâta a depus la dosar contractul de mandat N 82/01.10.2012 încheiat între . în calitate de mandant și . M. S. SRL în calitate de mandatar, scopul mandatului fiind acela de prestare de către mandatar al serviciilor care fac obiectul procedurii de recuperarea creanțelor care va fi materializată prin efectuarea de plăți în contul de colectare de către clienți.
A susținut mandatara pârâtă că în temeiul acestui contract l-a înștiințat în mai multe rânduri, apelând la mijloacele moderne de comunicare, pe reclamant că are de plătit sume de bani debit restant către ., că nu a avut intenția de a crea o stare de neliniște și stres reclamantului, ci de a evita pornirea unui proces.
Raportat la datele dosarului reclamantul susține ca fiind faptă prejudiciabilă trimiterea în mod repetat a mesajelor telefonice – somații legat de achitarea unor facturi către ..
Sub acest aspect, la dosar au fost depuse înscrisurile care atestă conținutul mesajelor respective, pârâta necontestând că au fost expediate de ea aceste mesaje, dar menționând că acestea sunt însoțite și de atributele de identificare ale societăți, deși la dosar anumite mesaje nu poartă datele de identificare ale expeditorului, reclamantul învederând că în acest scop s-a adresat și Poliției Municipiului Motru.
Ceea ce trebuia examinat în continuare este împrejurarea dacă fapta are un caracter ilicit și dacă a produs consecințe prejudiciabile în forma relevată prin acțiunile și precizările reclamantului, respectiv existența legături de cauzalitate dintre faptă și consecință.
În principiu raportat la mandatul conferit pârâtei de către mandantă, pârâta avea posibilitatea de a recurge la diverse modalități de recuperare a debitelor, chiar și sub forma unor somați telefonice.
Ceea ce însă se circumscrie sub caracterul ilicit al demersurilor respective este persistența pârâtei de a uza de demersurile contestate de reclamant( chiar și după introducerea prezentei cereri) în condițiile evidentului dezacord al reclamantului față de o astfel de modalitate, ori potrivit art. 1364 Cod civil „îndeplinirea unei activității impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu-l exonerează de răspunderea pe cel care putea să-și dea seama de caracterul ilicit al faptei sale săvârșite în asemenea împrejurări”.
Repetabilitatea mesajelor somațiilor somației trimise de către pârâtă situează demersurile acesteia într-o anumită măsură în sfera ilicitului, apreciindu-se că aceasta putea să-și dea seama raportat chiar la atitudinea manifestată constant de către reclamant de neagreare a unor astfel de mijloace de somare, că trebuie uzată într-un mod rezonabil somarea telefonică.
Mai mult situația debitelor datorate de către reclamant nu s-a prezentat în timp suficient de clară și în acest sens este decizia nr. 133/15.04.2013 a Tribunalului Gorj Secția a II a Civilă, decizie prin care CEZ VÂNZARE SA a fost obligată să plătească reclamantului N. Gheorhe daune morale de 5000 lei, reținându-se în considerente existența unor erorii la momentul întocmirii facturilor de către . un comportament abuziv de debranșare și rebranșare contracost.
Pe de altă parte, înscrisurile de la dosar relevă și poziția necooperantă a reclamantului de a-și lămuri situația debitelor către . și sub acest aspect se are în vedere sentința civilă nr. 1287/26.06.2013 prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul N. G. în contradictoriu cu pârâta .. Prin acțiunea ce a făcut obiectul acelui litigiu reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la reconectarea locuinței sale la rețeaua electrică, acțiune motivată de reclamant pe faptul că din înscrisurile existente ar rezulta că facturile au fost integral achitate.
Instanța a avut în vedere că pentru examinarea temeiniciei susținerilor reclamantului se impunea verificarea evidențelor contabile ale pârâtului, însă reclamantul nu a fost de acord să se efectueze în cauză expertiză tehnică de specialitate.
Sentința civilă 1287/2013 a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 575/2013 a Tribunalului Gorj ca urmare a respingerii ca nefondat a apelului declarat de reclamantul N. G..
Pârâta nu a făcut o dovadă de neînlăturat sub aspectul că debitele pentru care sau emis somații erau într-adevăr datorate împrejurare care se raportează tocmai la reținerea unor incertitudini în ceea ce privește evidența societății de furnizare energie electrică.
Așadar, repetabilitatea mesajelor telefonice coroborată cu convingerea reclamantului că n-ar datora sumele în cauză, au fost de natură a crea într-adevăr o stare de stres pentru acesta, astfel, că în contextul în care răspunderea civilă delictuală intervine chiar și în contextul celei mai mici culpe se apreciază întemeiată în parte cererea dedusă judecății, la aprecierea cuantumului prejudiciului se are în vedere însă în primul rând rolul despăgubirilor de a avertiza asupra stopării unor modalități de recuperare a debitelor practicate de către pârâtă, neagreate de debitor, în contextul în care somația telefonică nu este edificatoare asupra izvorului debitului, respectiv nu sunt indicate elemente în raport de care sunt stabilite debitele.
S-a avut în vedere la stabilirea prejudiciului presiunea și stresul pe care le-a produs demersurile pârâtei față de reclamant consecințe care însă nu au o intensitate foarte mare care să justifice cuantumul exagerat al daunelor morale solicitate de către reclamant, ori diagnosticul relevat de scrisoarea medicală depusă de reclamant la dosar nu poate fi pus într-o legătură cauzală directă cu demersurile pârâtei, ci pe fondul acestei afecțiuni, consecințele faptei pârâtei să se fi resimțit într-o măsură mai mare decât în mod normal.
Ca atare s-a apreciat că o valoare a prejudiciului de 2000 lei este corespunzătoare consecințelor faptei pârâtei, și a fost admisă în parte cererea reclamantului în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 2000 lei daune morale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel N. I. G., și C. R. C. M. S. SRL.
În motivele de apel, apelantul N. I.G. arată că instanța nu a luat în considerare toate probele aflate la dosarul cauzei. Astfel, Judecătoria Motru a admis conform dispozițiilor art.94 alin.l lit.j Cod procedură civilă, declinarea competenței materiale de soluționarea speței de către Tribunalul Gorj, ținând cont că sumele evaluabile în bani,peste 200.000 lei, sunt de competența Tribunalului.
Instanța nu a luat în considerare conduita procesuală nesinceră a intimatei care a căutat să găsească vinovații în afara responsabilităților sale ,conduită de bagatelizare a demersurilor petentului de a soluționa în drept disfuncționalitățile apărute în relația furnizor - client - prin care a fost lezată valoarea socială ocrotită (familia) sute de zile .
. refuzat categoric medierea conform Lg. 192/2006 art.2 alin. l ,astfel a achiesat la pretențiile formulate în acțiune.
Instanța a precizat în hotărârea 131/03.07.2014 că petentul nu a avut o poziție cooperantă pentru a își lămuri debitele către . la sentința civilă 1287/26.06.2013 ca fiind definitivă, în dosarul nr._ .
Menționează că acest dosar se află pe rolul Curții de Apel C., Secția a Ii-a Civilă (document atașat).
De asemenea instanța nu a luat în considerare admiterea în Camera
de Consiliu a Judecătoriei Motru, dosar_ - obligarea . să depună la dosar listate - material - individual facturile
de pe preavizul de debranșare din 28.01.2013 prin care locuința petentului
a fost debranșată în data de 12.02.2013.
Petentul nu are nici o posibilitate pe termen scurt de sț. putea apăra familia și bunurile decât apelând la instanțele de judecată. Conform noilor proceduri derularea proceselor în instanță durează sute de zile (ani de zile).
Intimata . a folosit abuziv această situația de fapt și a întreprins acțiuni de hărțuire „amenințare, stresare asupra familiei petentului, depășind limita suportabilitătii - sute de zile, fără a fi îndeplinite condițiile esențiale legale necesare recuperării de creanțe (inventate - fictive).
Petentul are sold creditor de 260,65 lei, stipulare distinctă a Tribunalului Gorj prin Decizia 575/27.11.2012 - apel - cu certitudine.
Intimata . „a avut o atitudine necooperantă cu petentul fiindcă a refuzat categoric să răspundă notificărilor trimise de acesta „a substituit și subminat puterea judecătorească nerespectând certificatul de grefa nr._ și nici decizia nr.133 din 15.04.2013 a Tribunalului Gorj care a acordat petentului despăgubiri morale de 5000 lei pentru debranșări, rebranșări abuzive -contracost.
., S-A APĂRAT ÎN INSTANȚĂ PRECIZÂND CĂ NU-ȘI ASUMĂ RĂSPUNDEREA FAȚĂ DE CORECTITUDINEA FACTURILOR PRETINSE LA PLATĂ –pentru că aceste facturi au fost emise de către . chiar dacă sunt - fictive, recunoscând că nici măcar numărul de contract nu este al petentului.
Tăierea curentului electric al unei familii în plină iarnă și pe o perioadă de sute de zile constituie faptă abominabilă (înfiorătoare, groaznică) și nu poate fi exonerată de răspundere.
Având în vedere aceste considerente, solicită instanței de judecată să constate și pe cale de consecință să aprecieze în raport de actele depuse la dosarul cauzei să admită apelul așa cum a fost formulat în sensul majorării cuantumului daunelor morale la valoarea din acțiune, pentru a compensa în parte traumele psihice și suferințele morale, demnitatea ,onoarea și reputația petentului și a familiei sale.
În motivele de apel, subscrisa C. ROMÂNIA, arată că:
Apreciază sentința atacata ca fiind netemeinica din următoarele considerente, detaliate in cele ce urmează.
În ceea ce privește împrejurarea că i-am trimis intimatului - reclamant mai multe mesaje, prin care îl înștiințam că are de plată anumite sume de bani, arătăm că, subscrisa C. ROMÂNIA (C. M. Services S.R.L., este o societate comercială care are ca și obiect de activitate principal, recuperarea de creanțe, fiind mandatați de către clienți in vederea recuperării creanțelor de la debitorii acestora.
Prin mesajele trimise intimatului - reclamant subscrisa apelanta - parata nu a făcut decât sa isi îndeplineasca obligațiile asumate prin contractul de mandat si anume de a depune toate diligentele necesare recuperării sumelor de bani pe care terțe persoane le datorau mandanților noștri.
Printre aceste diligente, se numără și înștiințarea debitorilor clienților noștri, prin mijloace de comunicare, respectiv, telefon, e-mail, sms etc, în vederea recuperării sumelor datorate pe cale amiabilă.
In aceeași manieră am procedat și cu intimatul - reclamant N. G., înștiințându-1 în mai multe rânduri, în modalitățile enumerate mai sus, că, are de plătit o sumă de bani, ce reprezenta un debit al acestuia către ..A., urmare a încheierii unui Contract de furnizare a energiei electrice între acesta și societatea CEZ Vânzare S.A.
In ceea ce privește afirmația intimatului - reclamant că i-au fost trimise mesaje fără a putea identifica autorul acestora, afirmația nu este adevărată, instanța putând constata cu ușurință, chiar din actele depuse de către reclamant la dosar, faptul că mesajele purtau semnătura "C. ^ "_" sau "C. România", la fel și înștiințările scrise, acestea purtând toate logo-ul "C.", iar în subsolul paginii se regăsesc toate atributele de identificare ale societății C. România C. M. Services S.R.L.
Instanța de fond a reținut "persistenta" si "repetabilitatea",cu care intimatul - reclamant a fost sa achite debitul către CEZ Vânzare S.A.. circumscriind aceste demersuri ale apelantei sub un caracter ilicit si indicând art.1364CodCivil.
Or, cum am fi putut sa ne dam seama de presupusul caracter ilicit al faptelor noastre, in condițiile in care intimatul - reclamant nu a răspuns la acele somații niciodată, nu a luat niciodată
legătura cu societatea noastra spre a-si comunica punctul de vedere si a contesta eventual debitul față de
CEZ Vânzare S.A.?!
Instanța de fond indica faptul ca ar fi trebuit uzata . somarea telefonica, dar cum poate fi definit termenul rezonabil in condițiile in care dl. N. nu ne informa cu privire la prejudiciul suferit de acesta si de stresul, neliniștea si amenințarea la care era suspus si nici mandantul nostru CEZ Vânzare S.A. nu ne comunica achitarea debitului de către acesta si prin urmare, încheierea mandatului nostru?
Instanța de fond a apreciat si ca situația debitelor intimatului - reclamant N. "nu s-a prezentat suficient de clara", menționând o decizie a Tribunalului Gorj - nr. 133/15.04.2013, . nu are legătura cu actuala cauza, fiind vorba de un proces dintre reclamant si CEZ Vânzare S.A. pentru debransarea si rebransarea reclamantului, fara legătura cu societatea noastră, precum si o altă sentința civila nr. 1287/26.06.2013, prin care reclamantul a pierdut un proces cu CEZ Vânzare S.A., de asemenea fara legătura cu societatea noastră.
Rețin doar ca si instanța de fond a apreciat faptul ca "reclamantul a avut o poziție necooperanta de a-si lamuri situația debitelor cu CEZ Vânzare S.A.", atât printr-un punctaj, cat si prin administrarea probei cu expertiza tehnica de specialitate in cadrul acelui proces, ceea ce am arătat mai sus - si anume faptul ca acesta nu a luat niciodată legătura cu noi pentru a cere detalii despre suma datorata către CEZ Vânzare S.A. sau pentru a ne aduce la cunoștința faptul ca se simte hărțuit de somațiile apelantei!
Instanța de fond a apreciat ca "nu am dovedit ca debitele pentru care s-au emis somații erau într-adevar datorate, conform evidentei societății de furnizare energie electrica", dar instanța de fond nu are in vedere exact obiectul procesului cu judecata căruia a fost investita si anume daune morale pentru demersurile efectuate de apelanta, in exercitarea mandatului sau in baza Contractului de mandat încheiat de apelanta cu CEZ Vânzare S.A.
Potrivit art. 5.4 din Contractul de mandat, este prevăzut EXPRES faptul ca "mandantul (Cez vânzare S.A.) garantează mandatarului (apelanta in cauza), ca la data trimiterii cazurilor-creantele transmise spre recuperare sunt certe, lichide si exigibile, nu sunt instrainate si nu fac obiectul nici unei garanții.
Contractul de furnizare energie electrica incheiat de CEZ Vânzare S.A. cu intimatul N. nu făcea obiectul dosarului de fond si nici certitudinea creanței deținuta de CEZ Vânzaife S.A. fata de intimatul N..
Mesajele au fost trimise repetat către intimat in exercitarea unui mandat si in condițiile in care mandantul nu a comunicat sa stopam aceste mesaje. Iar convingerea lui N. G. ca nu ar datora sumele in cauza nu ne-a fost adusa la cunoștința de către acesta.
După cum menționam mai sus, instanța de fond nu a avut in vedere exact obiectul procesului, ca dovada, in motivarea hotărârii sale, acoperă justificarea stabilirii despăgubirilor morale in sarcina noastra in acest caz in doar doua fraze din motivare, pagina 5 din sentința apelata.
Aceasta apreciază ca "rolul despăgubirilor este de a avertiza asupra stopării unor modalități de recuperare a debitelor" practicata de către societatea noastră, având in vedere la stabilirea prejudiciului "presiunea si stresul", care insa "nu au avut o intensitate foarte mare care sa justifice cuantumul exagerat al daunelor morale".
Instanța de fond trebuia sa aibă in vedere criterii obiective, nu subiective pentru stabilirea despăgubirilor morale, in baza probelor administrate. Or, singura proba adusa de intimat in fond pentru dovedirea stării de stres, produsa de "hărțuirea si amenințarea" din partea apelantei, a fost o scrisoare medicala in care se făcea referire la depresia lui N. G., care, după cum chiar instanța de fond precizează, "nu poate fi pusa . directa cu demersurile C.."
In lumina celor de mai sus, oare nu ne putem considera noi sau mandantul nostru hărțuiți de procesele si plângerile penale ale intimatului N. G.?!
Intimatul - reclamant nu a dovedit temeinicia stabilirii de daune morale in sarcina noastră prin nici un mijloc de proba.
Pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate si mai mult decât atât, aceste despăgubiri nu trebuie sa constituie o îmbogățire far a just temei, ci ele trebuie sa aibă un caracter compensatoriu pentru o suferința certa, dovedita, rezultata din faptele paratei.
Or, în cauză, intimatul s-a rezumat la a face niște afirmații, nedovedite, cum că i s-ar fi creat lui
și a familiei sale o stare de neliniște și frică, fiind hărțuit și stresat atât dumnealui, cât și familia. Așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar chiar de intimat, C. 1-a contactat doar pe acesta, fara a contacta un alt membru al familiei reclamantului. Din înscrisurile de la dosarul cauzei, rezulta ca intimatul nu a fost niciodată amenințat cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare, ci numai înștiințat ca in caz de neachitare a debitului restant către creditorul sau CEZ Vânzare S.A. va fi acționat in judecata. Dauna morala a fost denumita in doctrina dreptului ca fiind „orice atingere adusa uneia din prerogativele care constituie atributul personalității umane", sau „prejudiciul care - rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferința fizica sau morala pe care o resimte o persoana".
In asemenea cazuri, la evaluarea despăgubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde către o îmbogățire fara just temei - trebuie sa se tina seama de Cerințele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșita, precum si de toate consecințele acesteia si, prin urmare, relevate de actele medicale ori de alte probe administrate.
Acesta nu a făcut dovada creării unui prejudiciu moral, prin urmare apreciem ca nu este îndreptatit la acordarea daunelor morale.
Arată că, din dispozițiile art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Doctrina juridică, cu referire îndeosebi la dispozițiile art. 998-999 din vechiul Cod Civil, a apreciat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții, respectiv:
a) existența unui prejudiciu, în considerarea faptului că nu poate exista răspundere civilă delictuală dacă nu s-a produs un prejudiciu;
h) existența unei fapte ilicite, considerându-se că numai o faptă ilicită poate să atragă după sine răspunderea civilă delictuală;
c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, arătându-se că pentru a fi angajată răspunderea unei persoane nu este suficient să existe, pur și simplu, tară legătură, intre ele, o faptă ilicită și un prejudiciu suferit de o altă persoană, ci este necesar ca între faptă și prejudiciu să fie un raport de cauzalitate în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu;
d) existența vinovăției, subliniindu-se că nu este îndeajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei.
în ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile delictuale s-a arătat că potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției), fiind admisibil orice mijloc de probă. Or, intimatul nu a probat elementele răspunderii civile delictuale in sarcina apelantei C. România!
Intimatul N. G. nu a dovedit fara putere de tăgada fapta ilicita a apelantei - parate din care s-a născut prejudiciul si nici raportul de cauzalitate intre acestea, iar in ceea ce privește vinovăția, condiția era îndeplinita doar daca imbraca forma intenției directe, iar hărțuirea, stresarea si amenințarea reclamantului, nu puteau fi imputabile apelantei - parate, având in vedere ca aceasta doar exercita un mandat din partea CEZ Vânzare S.A. pentru recuperarea amiabila a unei creanțe de la debitorul acesteia N. G..
Judecătorului din fond ii revenea sarcina, în virtutea rolului său activ, să reconstituie desfășurarea întregului proces psihic și să deducă existența vinovăției autorului faptei ilicite, in baza unui criteriu obiectiv. Apreciem ca din motivarea sentinței din fond, instanța nu a putut deduce vinovăția reala a C. România pentru ca aceasta sa fie obligata la daune morale-chiar și in cuantum mult diminuat fata de cel solicitat de intimat - fata de N. G. si nici nu a fost precizat acel criteriu obiectiv de natura econimica in baza căruia a evaluat prejudiciul!
In lumina celor de mai sus solicita admiterea prezentul apel, să se constate netemeinicia sentinței pronunțate pe fond, sa se rețină cauza spre rejudecare si respingerea in tot pretențiile reclamantului, ca nefondate.
In subsidiar, solicită a se avea in vedere prevederile art. 481 NCPC prin care situația apelantului nu poate fi înrăutățită in propria cale de atac.
Apelurile sunt nefondate.
Examinând apelulrile prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea introductivă și precizările anterioare, reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună încetarea imediată și definitivă a faptelor de amenințare și stresante, cu caracter de continuitate întreprinse de pârâtă asupra familiei sale, precum și la plata sumei de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale.
Apelantul N. I. G., consideră că instanța de fond nu a dat o corectă dezlegare problematicii de drept și de fapt a cauzei, sub apreciind traumele psihice și fizice la care a fost supus acesta și familia sa atât prin debranșarea repetată cât și prin hărțuiri și amenințări având ca suport facturi fictive și nu s-a dat relevanță tuturor apărărilor și susținerilor formulate în fața Judecătoriei Motru cât și în fața Tribunalului Gorj.
Nu pot fi primite aceste critici ca fiind fondate apreciind că instanța de fond a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art.1357 Cod civil, făcând trimitere atât la repetabilitatea mesajelor telefonice dar neproducătoare de traume psihice de o intensitate deosebit de ridicată, care să justifice acordarea unor daune morale într-o sumă disproporționată raportată la datele cauzei. S-a avut totodată în vedere și conduita reclamantului, care a refuzat efectuarea unei expertize contabile de natură să determine cert situația evidențelor contabile ale pârâtului privind existența sau nu a unor debite certe în sarcina acestuia, precum și poziția necooperantă făcându-se trimitere la considerentele din sentința civilă nr.1287/26.06.2013.
Nici criticile aduse hotărârii primei instanțe de către apelanta pârâtă nu sunt întemeiate, reclamantul poziționându-se într-o negare a modalității repetate de somare a reclamantului, ducând astfel la aplicarea dispozițiilor art.1364 Cod civil, proporțional cu impactul emoțional produs. A fost reținută și culpa CEZ VÂNZARE SA, care nu a prezentat o situație clară a debitelor datorate de către reclamant, făcându-se trimitere și la cele arătate prin decizia civilă nr.133/15.04.2013 a Tribunalului Gorj, prin care aceasta a fost obligată către același reclamant la daune morale în cuantum de 5000 lei determinate atât de existența unor erori la momentul emiterii facturilor cât și de un comportament abuziv de debranșare și rebranșare contracost.
Existența unui mandat acordat de CEZ VÂNZARE SA nu îi conferă apelantei posibilitatea de a proceda înafara unor debite stabilite cu certitudine și ajunse la scadență, tocmai acesta fiind obiectul mandatului, astfel demersurile sunt lipsite de justificare legală.
În consecință, având în vedere cele arătate mai sus, instanța constată că nu există motive de anulare sau desființare a hotărârii apelate, urmând ca în baza art.480 Noul Cod de proc.civ., să fie respinse apelurile declarate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelant N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., ., și apelant C. R. C. M. S. SRL cu sediul în București, ..39, sector 1, împotriva sentinței civile nr.131/03.07.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2014
Președinte, M. L. | Judecător, I. M. | |
Grefier, G. D. L. |
Red.jud.I.M.
4ex/G.L.
J.F.M.G.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 4631/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Strămutare. Sentința nr. 127/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
