Grăniţuire. Decizia nr. 444/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 444/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 1855/866/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 444/2013
Ședința publică de la 03 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: VIORICA OLARU
Judecător: C. A.
Judecător: V. C.-S.
Grefier: A. H.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de A. I. M. și A. F. împotriva deciziei civile nr. 638 din 5 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Iași, intimați fiind A. A., E. M., N. D., S. I. E., A. D. M. și B. L., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, se prezintă avocat C. L. pentru intimata A. A., lipsă fiind celelalte părți litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată ; nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat C. L. pentru intimata A. A. depune la dosar împuternicire avocațială și concluzii scrise și solicită judecarea cauzei,având în vedere că nu există nici o cerere a apărătorului recurenților.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat C. pentru intimata A. A. având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul arată că un prim motiv de recurs se referă la faptul că recurenților li s-ar fi încălcat dreptul la apărare pentru că instanța de apel nu a luat în considerare o adeverință medicală depusă de apărător, s-a formulat cerere de repunere pe rol după ce dosarul a rămas în pronunțare, prin care se solicitau mai multe înscrisuri și s-ar fi formulat mai multe probe după rămânerea dosarului în pronunțare.
Avocat C. apreciază că recurenților nu li s-a încălcat dreptul la apărare pentru că la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate recurenții au lipsit, cum de altfel au lipsit în tot cursul procesului în fața instanței de apel, iar apărătorul a fost prezent o dată sau de două ori în decurs de un an de zile. Nu s-au formulat nici un fel de cereri de probe în care să se solicite înscrisurile de care apărătorul consideră că ar fi avut nevoie în soluționarea cauzei, respectiv procese verbale de punere în posesie care ar fi schimbat rezultatul acestui proces.
Potrivit adresei emisă de Comisia Locală din localitate aflată la fila 74 dosar, nici una dintre părți nu posedă procese verbale de punere în posesie. Recurenții nici în prezent nu sunt în posesia unor astfel de acte, deci ar fi fost inutilă repunerea pe rol și în consecință nu este cazul ca acest motiv de recurs să fie admis. Pentru recurenți nu s-au formulat nici obiecțiuni la expertiza contestată. Acestora nu li s-a încălcat dreptul la apărare în nici un fel, au avut o atitudine pasivă, nu au fost prezenți niciodată în instanță nici personal, nici prin apărător.
Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că instanța de judecată ar fi aplicat greșit legea, în sensul că fiind vorba de două expertize contradictorii în cauză nu a fost solicitat avizul OCPI cu privire la una dintre aceste expertize. Susțin recurenții prin apărător că această acțiune în grănițuire și revendicare are ca finalizare dobândirea unui drept de proprietate și era obligatoriu acel aviz.
Avocat C. nu consideră că această acțiune are ca finalitate dobândirea unui drept de proprietate, pentru că acțiunea în grănițuire nu poate să stabilească decât o linie de hotar între două proprietăți, deci nu se dobândește un drept de proprietate pentru că dreptul există și trebuie avut în vedere de instanță pentru a se face separarea proprietăților. Nici acțiunea în revendicare nu este o acțiune prin care se dobândește un drept de proprietate . Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, deci dreptul de proprietate există.
Apărătorul consideră că instanța de apel în mod corect a soluționat cauza, a luat în considerare expertiza efectuată în fața instanței de apel cu atât mai mult cu cât expertiza făcută în fața instanței de fond a fost contestată, au fost formulate obiecțiuni. Expertiza C. C. efectuată în fața instanței de apel coincide cu o altă expertiză pe care părțile au efectuat-o în dosarul având ca obiect partaj succesoral pentru terenul ce face obiectul litigiului. Deci dintre trei expertize,concluziile a două coincid, iar concluziile celei de-a treia sunt opuse. Expertiza efectuată de expertul P. A. pe care o îmbrățișează recurenții nu ține cont de planul cadastral al localității respective și este o expertiză subiectivă.
Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față din lucrările cauzei se rețin următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Iași la data de 13.05.2009 reclamanții A. I. M. și A. F. au chemat în judecată pârâții A. A., E. M., N. D., S. I. E., A. D. M. și B. L. solicitând a se dispune prin cererea modificată stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților și suportarea și de pârâți a operațiunilor de grănițuire; obligarea pârâților să le lase în proprietate terenul pe care –au acaparat din proprietatea lor de aproximativ 65 m.p. pe care îl revendică; pârâții să-și ridice plantațiile / viță de vie și pomi ce ar cădea în terenul proprietatea lor și mutarea coșerului.
În motivarea în fapt a cererii în esență reclamanții arată că sunt proprietarii terenului intravilan de 1.000 m.p. pe care au edificat locuința. Se susține că pârâții au intrat în terenul lor prin mutarea gardului, ocupând și suprafața de teren abuziv.
În drept reclamanții își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 480, art. 615, art. 584 cod civil de la 1864.
Pârâții prin întâmpinare au invocat excepțiile lipsei de interes a reclamanților și a calității lor procesuale pasive.
Referitor la servitutea de scurgere a apelor – capăt de cerere modificat – se arată că proprietatea reclamanților nu este afectată în nici un fel. Pe fondul cauzei se susține că gardul nu a fost mutat, vecinătatea a rezultat urmare unui partaj, există semne de delimitare a proprietăților nu dețin teren din proprietatea reclamanților, acțiunea nu este admisibilă. Plantațiile se află pe terenul pârâților și nu se impune a fi ridicate și nici mutat coșerul.
Judecătoria Iași prin sentința civilă nr. 570 din 25.02.2011 respinge excepțiile: lipsei de interes a reclamanților, a lipsei calității procesual pasive a pârâților și inadmisibilității acțiunii în grănițuire.
Admite în parte acțiunea reclamanților și obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 72 m.p. delimitată de punctele F, 3, 4, 5, 6, 7, 30, A, B, C, D, E, F în planul de situație - planșa 1 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară P. A. pe care-l omologhează integral. Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul delimitat de punctele 2, F, E, D, C, B, A, 30 în planul de situație - planșa 1 anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară P. A.. Respinge ca neîntemeiat capătul al treilea de cerere, așa cum a fost modificat până la primul termen de judecată, privind mutarea coșerului proprietatea pârâților. Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de reclamanți în cererea completatoare (f.12) cu privire la ridicarea plantațiilor, a porțiunii de gard și a stâlpului de beton. Obligă pârâții la plata către reclamanți a sumei de 1049 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În soluționarea excepției prima instanță a constatat urmare situației de fapt stabilite că pârâții dețin teren din proprietatea reclamantului și au titlu de proprietate pe care îl opun, invocând că terenul în litigiu le aparține, ceea ce face incident art. 480 Cod civil și 584 Cod civil, acțiunea în justiție fiind calea de rezolvare a litigiului.
În cauză s-a probat interesul, calitatea procesuală a pârâților, că linia de hotar a fost contestată, ceea ce face admisibilă acțiunea în grănițuire.
Pe fond, judecătoria a reținut ca fiind întemeiate capetele de cerere în grănițuire și revendicare, deoarece pârâții posedă terenul proprietatea lor nu conform schiței întocmite la partaj, ci în modul prezentat de expertul tehnic.
Capetele de cerere având ca obiect ridicarea coșerului, a plantațiilor, gardului pe stâlpi de beton, s-au respins, nefiind probată scurgerea apelor pe terenul reclamanților, în modalitatea invocată în acțiune și nici localizată existența plantațiilor, gardul se află pe proprietatea reclamanților, astfel că pârâții nu pot fi obligați să-l ridice.
Apelul declarat de apelanții – reclamanții disjuns pe care nu l-au timbrat s-a anulat prin decizia civilă nr. 2597/14.10.2011 a Tribunalului Iași.
În apelul declarat de pârâți s-au formulat critici cu privire la soluționarea greșită a excepțiilor lipsei de interes și omisiunii comparării titlului în capătul de cerere ce are ca obiect revendicarea. Obiecțiunile acestora au fost greșit înlăturate, fără a se avea în vedere limitele de proprietăți așa cum s-au stabilit în partaj și procesul verbal de executare, identificarea terenului reclamanților pentru elementele topografice ce indică un amplasament mai îndepărtat decât proprietatea lor.
Instanța de apel a dispus completarea probatoriului cu înscrisuri și expertiză topografică.
Prin decizia civilă nr. 638 din 5 noiembrie 2012, Tribunalul Iași, Secția I civilă admite apelul declarat de pârâții A. A., E. M., N. D., S. I. E., A. D. M. și B. L. împotriva sentinței civile nr. 570/25.02.2011 a Judecătoriei P., pe care o schimbă în parte în sensul că:
Stabilește linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul determinat de punctele 13-19 și 32 din planul de situație anexa 1 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert C. C., care face parte integrantă din prezenta decizie.
Respinge ca neîntemeiată cererea în revendicare.
Obligă pârâții să plătească reclamanților 264,15 lei cheltuieli de judecată la prima instanță.
Păstrează restul dispozițiilor sentinței civile care nu contravin prezentei decizii.
Obligă intimații să plătească apelanților 2162,6 lei cheltuieli de judecată în apel.
Tribunalul a reținut că prima instanță a soluționat corect excepțiile, fiecare din părți deține titlu de proprietate și s-a invocat că terenurile se suprapun, acțiunea în revendicare și în subsidiar grănițuirea fiind calea prin care se poate clarifica situația.
Instanța de apel și-a însușit concluziile expertizei tehnice efectuată de expert C. C. ce a avut ca bază și înscrisurile constând în procese verbal de punere în posesie eliberate de Primăria . și evidențele cadastrale ale localității terenul fiind identificat corect în lucrarea acestuia.
S-a reținut că terenurile nu se suprapun, acțiunea în revendicare nu este întemeiată, fiind stabilită linia de hotar conform probei cu expertiză efectuată în apel.
Reclamanții A. I. M. și A. F. au declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Iași, formulând critici încadrate în art. 304 pct. 5 și 9, art. 306 Cod procedură civilă:
- instanța de apel a nesocotit principiile contradictorialității și a dreptului lor la apărare, prin refuzul repunerii cauzei pe rol pentru a se obține avizul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) asupra raportului de expertiză
- instanța raportat la concluziile diametral opuse ale celor două expertize a încălcat art. 1 alin. 3 anexa la Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare aprobat prin Ordinul nr. 1882/CJ publicat în Monitorul Oficial 21/10.2011.
În dezvoltarea motivului de recurs se redau considerentele ce impuneau obținerea avizului OCPI, modalitatea de efectuare a măsurătorilor și materialele folosite hotărârea dată în partaj nu le este opozabilă întrucât nu au fost părți în acel dosar, raportul de expertiză tehnică în apel este lovit de nulitate.
Analizând lucrările cauzei Curtea constată că instanța de apel a dat dovadă de rol activ dispunând completarea probatoriului util în cauză. Drepturile procesuale ale părților și principiile care guvernează procesul civil nu au fost încălcate în sensul art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
În conformitate cu art. 151 Cod procedură civilă aplicabil și în instanța de apel (art. 298 Cod procedură civilă) ulterior declarării dezbaterilor închise, pricina poate fi repusă pe rol, dacă instanța găsește necesare noi lămuriri. Astfel a procedat și a dispus tribunalul prin încheierea din 22 iunie 2012 (fila 96 dosar apel) prin care a luat măsura refacerii raportului de expertiză cu luarea în considerare a proceselor – verbale de punere în posesie a părților conform fișelor comunicate de OCPI.
Faptul că reluarea dezbaterilor în fond la 19 octombrie 2012 apărătorul reclamanților a solicitat amânarea judecății, cerere ce nu s-a admis, nu constituie o încălcare a drepturilor procesuale ale părții, întrucât tribunalul, reținând incident art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru a se depune concluzii scrise. Corect a apreciat instanța de apel că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru o nouă repunere pe rol, partea depunând concluzii scrise.
În administrarea probelor în instanța de apel tribunalul nu a încălcat dispozițiile procedurale ce reglementează proba cu expertiză (art. 201- art. 214 Cod procedură civilă) care să impună casarea hotărârii.
Se reține că Legea nr. 7/1996 a fost modificată și republicată, articolele primind o altă numerotare.
În art. 4 litera e se prevede că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară avizează expertizele efectuate de către experții judiciari în specialitatea topografie, în speță la solicitarea instanțelor de judecată. Modalitatea avizării a fost stabilită de Ordinul nr. 1882/C/2011 emis de Ministerul Justiției ( art. 21 alineat 2 ) pentru aprobarea Regulamentului privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experții judiciari în specialitatea topografie, cadastru și geodezie.
În consecință, instanța de judecată este aceea care apreciază dacă avizarea se impune a fi sau nu solicitată, norma nefiind imperativă și deci nu se sancționează cu nulitatea. Conform art. 1 alineat 3 din regulament avizul este obligatoriu numai când cererea are ca obiect pronunțarea hotărârii care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, situație în care nu se află părțile.
Curtea are în vedere obiectul cererii de chemare în judecată acțiune în grănițuire și revendicare, cu capete de cerere accesorii. Cererea nu are ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de înstrăinare și nicio acțiune în notare sau rectificare carte funciară. În consecință nu se impune în speță avizarea expertizei tehnice de OCPI, în condițiile în care expertul tehnic a refăcut lucrarea pe baza datelor comunicate de OCPI ce atestă amplasament diferit identificat identificate prin parcelă și .-un alt punct de vedere pentru prima dată în instanța de recurs nu pot fi formulate apărări și cereri ce nu au constituit obiect al judecății în faza procesuală anterioară (art. 316, art. 294 Cod procedură civilă).
Orice obiecțiuni cu privire la expertiza dispusă în apel partea trebuia să le invoce motivat la primul termen după depunerea lucrării, cu mult depășit la data declarării și motivării recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de A. I. M. și A. F. împotriva deciziei civile nr. 638 din 5.11.2012 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Ia act că intimata A. A. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 3.04. 2013.
Președinte, V. O. | Judecător, C. A. | Judecător, V. C.-S. |
Grefier, A. H. |
Red. C.s.v.
Tehnored. L.C.
2 ex. – 22.04.2013
Tribunalul Iași: - S. C.
– M. M.
Jud. fond - C. P. R.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 1086/2013. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 5/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
