Revendicare imobiliară. Decizia nr. 794/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 794/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 5942/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 794/2014
Ședința publică de la 03 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte: CLAUDIA-ANTOANELA SUSANU
Judecător: L. P.
Judecător: A. G.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de pârâtul D. G. împotriva deciziei civile nr. 299 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă în contradictoriu cu intimații P. C. și Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic prin Comunitatea Evreilor din Iași, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul D. G., asistat de av. B. C. și consilier juridic L. A., reprezentantul intimatei Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic prin Comunitatea Evreilor din Iași, lipsă fiind intimatul P. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că recursul este la al doilea termen de judecată; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Prin încheierea din camera de consiliu din 15 octombrie 2014 s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de recurentul D. G. în cuantum de 1959,5 lei.
Recurentul D. G. depune la dosar precizări scrise prin care declară pe propria răspundere că înțelege să renunțe la exercitarea căii de atac a recursului.
Instanța, din oficiu, invocă excepția insuficientei timbrări a recursului promovat de D. G. împotriva deciziei civile nr. 299 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă.
Recurentul D. G. învederează instanței că nu înțelege să timbreze cererea de recurs formulată.
Consilier juridic L. A., reprezentantul intimatei Federația Comunităților Evreiești din România Cultul Mozaic prin Comunitatea Evreilor din Iași solicită anularea ca insuficient timbrată a cererii de recurs formulată de D. G..
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate, din oficiu.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civile de față;
Prin sentința civilă nr.3956/13.03.2013 Judecătoria Iași a dispus în sensul că:
„Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantele:
Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic cu sediul în București, .. 9-11 și Comunitatea Evreilor din Iași cu sediul în Iași, .. 15 în contradictoriu cu pârâtul D. G. cu domiciliul în Iași, . E, ., .> Obligă pe pârât să lase reclamantelor în deplină și liniștită posesie suprafața de 163 mp teren situat în Iași, ., delimitată prin punctele 35, 36, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 35 pe schița anexa nr. 1 (f 48 dosar) a raportului de expertiză întocmit de expertul D. R. ce face parte integrantă din prezenta.
Respinge capătul de cerere privind evacuarea pârâtului de pe teren.
Obligă pe pârât să plătească reclamantelor suma de 1187,69 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Pentru a decide astfel prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:
„Prin acțiunea civilă, legal timbrată, înregistrată la instanță sub nr. 5942/22.02.2012 reclamantele Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic și Comunitatea evreilor Iași au chemat în judecată pe pârâtul D. G. solicitând să se dispună prin hotărâre judecătorească: obligarea pârâtului de a-i lăsa în deplină folosință și liniștită posesie terenul situat în Iași, .; evacuarea pârâtului din imobilul teren în suprafață de 268 mp situat în Iași, ., sola cadastrală nr. 49, . la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta arată că este proprietara imobilului situat în Iași, . conform certificatului de moștenitor nr. 303/1985 și a titlului de proprietate nr._/2009și pârâtul îl ocupă în mod abuziv.
În drept, a invocat dispozițiile art. 555 și 563 Cod civil, art. 274 C.pr.civ.
Pârâtul a depus precizări (f 24) prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât folosește terenul în baza unui contract de închiriere de peste 25 de ani pentru care plătește chirie și impozit.
La cererea părților s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu pârâtului și proba cu o expertiză în specialitatea topometrie.
Din analiza probelor administrate instanța reține următoarele:
Reclamanta este proprietara suprafeței de 268 mp. teren situat în Iași, . potrivit titlului de proprietate_/2009 aflat la f. 8, delimitat de punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 1 pe schița anexa 1 (f 48) a raportului de expertiză întocmit de expertul R. și necontestat de părți.
Pârâtul ocupă suprafața de 163 mp teren delimitat de punctele 33, 36, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 35.
Acesta nu a depus vreun act de proprietate pentru terenul în litigiu, iar contractul de închiriere nr. 1175/1987 (f. 28) are ca obiect teren situat în ..
Potrivit adresei_/2012 (f 30) acesta figurează în evidențele fiscale cu suprafața de 140 mp în ., cu mențiunea că suprafața de 168 mp situat în Iași, . și 1 A nu figurează pe numele său.
Potrivit declarației datate 1.06.1980 (f 31) numitul Chetic D. a consimțit să-i lase pârâtului la încetarea sa din viață o casă și suprafața de 80 mp pe care ar fi avut-o în proprietate.
Potrivit art. 563 (1) cod civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă proprietate care îl deține fără drept.
Pârâtul nu deține un titlu de proprietate pentru teren și nu a făcut dovada că prin hotărâre judecătorească, irevocabilă s-ar fi anulat titlul reclamantei sau că s-ar fi dispus dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune în ceea ce îl privește.
Acțiunea formulată este întemeiată și urmează a fi admisă în parte, în sensul obligării pârâtului la a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie terenul mai sus menționat.
Reclamantele nu au făcut dovada că sunt proprietarele unei construcții pe care pârâtă să o ocupe, astfel că va fi respins capătul de cerere privind evacuarea acestuia.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. obligă pe pârât să plătească reclamantelor suma de 1187,69 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.”
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul D. G..
Recursul a fost recalificat drept apel de Tribunalul Iași la termenul de judecată din data de 11 aprilie 2014.
Prin decizia nr. 299 din 16 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă a fost respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul D. G. împotriva sentinței civile nr. 3596/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință care a fost păstrată.
S-a respins cererea intimatei Federația Comunităților evreiești din România-Cultul Mozaic prin Comunitatea Evreilor din Iași de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
Suma de 972 lei cu privire la care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar rămâne în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că reclamanta Federația Comunităților evreiești din România - Cultul Mozaic este proprietara terenului în suprafață de 268 mp în baza titlului de proprietate nr._/06.11.2009 eliberat de Comisia Județeană Iași de fond funciar (f. 13 dosar fond), terenul fiind situat în intravilanul Municipiului Iași, .. În calitate de proprietar al acestei suprafețe reclamanta a inițiat prezenta acțiune, care este în fapt o acțiune în revendicare, iar nu una posesorie cum a făcut confuzie apelantul, formularea din dispozitivul sentinței privind lăsarea în deplină și liniștită posesie a terenului fiind o formula specifică de redactare a minutei în materia revendicării, nefiind vorba de o acțiune posesorie. Prin urmare, în mod corect s-a pronunțat prima instanță asupra obiectului cu care a fost investită, critica formulată de apelant în acest sens fiind neîntemeiată și va fi înlăturată.
Cu referire la fondul cauzei apelantul a invocat faptul că deține un titlu în baza căruia ocupă terenul în litigiu, afirmație neîntemeiată având în vedere faptul că prin contractul de închiriere nr. 1175/28.08.1987 (f. 28 fond) Consiliul Popular al Municipiului Iași i-a închiriat acestuia terenul de 380 mp în ., iar nu pe cel de la nr. 3 - terenul în litigiu. De asemenea, a mai invocat apelantul faptul că a plătit impozit pentru terenul din . eliberată de Municipiul Iași-Direcția Economică și Finanțe Publice Locale Iași (f. 29 dosar fond) face referire tot la teren situat în . .. 3 (fosta stradă H.), iar nu la terenul din ., simpla dovadă a plății impozitului, chiar dacă ar fi vizat terenul în litigiu, nefiind o probă a dreptului de proprietate.
Nici susținerea referitoare la testamentul olograf lăsat de numitul C. D. (f. 31 dosar fond) nu poate fi reținută câtă vreme, fără a fi analizate condițiile de validitate ale testamentului olograf, acest înscris nici nu este însoțit de o dovadă a proprietății transmițătorului, chiar mențiunea din acest înscris vizând adresa de domiciliu făcând referire la . A, iar nu nr. 3.
Prin urmare, neputând justifica dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu, care aparține în drept reclamantei, corect prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâtul să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 163 mp teren situat în Iași, ., ocupată de apelant.
Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 296 alin 1 cod procedură civilă, a respins apelul formulat de pârâtul D. G. împotriva sentinței civile nr. 3596/13.03.2013 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință care a fost păstrată.
De asemenea, a fost respinsă cererea intimatei Federația Comunităților evreiești din România-Cultul Mozaic prin Comunitatea Evreilor din Iași de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată, avându-se în vedere faptul că intimata nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată suportate în apel.
Suma de 972 lei cu privire la care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar rămâne în sarcina statului, în considerarea dispozițiilor art. 19 din OUG 51/2008.
Împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Iași a declarat recurs D. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs arată că este proprietarul unei suprafețe de teren de 160m.p. de pe care nu poate fi evacuat. La instanța de fond ar fi trebuit rezolvată și problema uzucapiunii, dar din lipsa disponibilităților bănești ale acestuia (figurând ca pârât și necesitând cerere reconvențională timbrată) aceasta nu a mai fost soluționată, cu toate că în încheierea de ședință din 27.02.2013 problema uzucapiunii a fost supusă atenției instanței, cerere despre care nu tratează niciuna din hotărârile atacate.
Instanța de fond a apreciat corect faptul că pârâtul (apelantul) nu poate fi evacuat de pe terenul său, dar a apreciat greșit expertiza, deoarece nu a ținut cont de contractul de închiriere al acestuia cu Primăria Iași, acesta achitând și în prezent sumele din chirie către Primărie. Apelantul/pârât a efectuat în baza titlului său și a contractului de închiriere o . cheltuieli de care nu s-a ținut cont la instanța de fond și care ar trebui tratate odată cu cererea sa de uzucapiune, respectiv amenajările constând din gard împrejmuitor, piatră, pământ, o construcție ușoară. Nici asupra acestor aspecte instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un fel.
Instanța de fond a apreciat corect partea pârâtului din proprietate revendicată de reclamanta/intimată, dar a acordat cheltuieli de judecată disproporționat de mari în raport de cheltuielile efectuate cu expertiza, deoarece acțiunea a fost admisă doar în parte, iar cheltuielile ce-i reveneau pârâtului trebuiau acordate proporțional cu admisibilitatea cererii, iar nu în totalitate. Nici acest aspect nu a fost soluționat în totalitate de către instanța de apel, deoarece cheltuielile de la fond au rămas tot în sarcina apelantului/pârât, care obține venituri minime.
În drept invocă dispozițiile art. 488 pct.6 și 8 din N.C.P.C. solicitând admiterea recursului, casarea celor două hotărâri atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se putea dezbate toate aspectele precizate.
Legal citați intimata Federația Comunităților Evreiești a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din 3 octombrie 2014, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția insuficientei timbrări a cererii de recurs.
Curtea notează că, actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
La data de 29.06.2013 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care, prin art. 58, a abrogat Legea nr. 146/1997 și care este aplicabilă în cauză.
Așadar, prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurentul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit, în raport cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 80/2013, recursul urmează a fi anulat ca insuficient netimbrat pentru următoarele considerente:
În principiu, taxele de timbru se plătesc anticipat, astfel încât la primirea cererilor trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru, în conformitate cu art. 33 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr.80/2013, în cazurile prevăzute de lege.
În speță, recurentului i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 1960,5 lei, taxă ce a fost calculată conform dispozițiilor art. 24 alin. 2, raportat la art. 3 alin 1 lit. e din Ordonanța de Urgență nr. 80/2013.
Recurentul a formulat cerere de reexaminare a taxei de timbru care a fost respinsă – ca tardiv formulată - prin încheierea din 15 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Faptul că recurentul nu a respectat cerința legală referitoare la achitarea taxelor de timbru, constituie motiv pentru anulare a recursului ca insuficient timbrat.
În consecință, urmează a se anula ca insuficient timbrat recursul formulat de pârâtul D. G. împotriva deciziei civile nr. 199 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca insuficient timbrat recursul formulat de pârâtul D. G. împotriva deciziei civile nr. 199 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 03 Noiembrie 2014.
Președinte, C.-A. S. | Judecător, L. P. | Judecător, A. G. |
Grefier, D. G. |
Red. / Tehnoredactat
S.C.A.
2 ex./25 noiembrie 2014
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./25 noiembrie 2014
Tribunalul Iași:
- M. D.
- M. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 992/2014. Curtea de Apel IAŞI | Grăniţuire. Decizia nr. 436/2014. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
