Uzucapiune. Decizia nr. 889/2014. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 889/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 26393/245/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 889/2014
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2014
Completul compus din:
Președinte G. P.
Judecător E. G.
Judecător C. P.
Grefier C. A.
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de G. (fostă C.) R., L. T.M., L. A., G. M.-L., O. E. și V. A.-M. împotriva deciziei civile nr. 332/2014 din 29.04.2014 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă nr. 9944/27 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Iași s-a respins cererea reclamanților G. R., L. M. L. A., G. M. L., O. E. V. A. -M. formulata în contradictor cu pârâtul M. IASI prin care au solicitat constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii cu privire la suprafața de 393 mp situata în Iasi . A .
Pentru a pronunța această sentință Judecătoria Iași a reținut următoarele:
Față de cererea reclamanților G. R., L. M. L. A., G. M. L., O. E. V. A. -M. formulată în contradictoriu cu pârâtul M. Iasi prin care solicită constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii cu privire la suprafața de 393 mp situat în Iasi, . A și obligarea pârâtului la palta chetuielilor de judecata.
In sustinerea cererii lor reclamantii arata că prin decizia nr. 540/05.10.1955 a fostului Sfat Popular Iași s-a atribuit în folosința veșnică a numiților: G. I. (autorul subsemnatei G. R.), M. C., autorul subsemnatei O. E., G. I., autorul subsemnatei G. M.-L., V. L., autoarea subsemnatei V. A.-M., subsemnaților L. M. și L. A. și R. A., în calitate de salariați ai Universității C. V. Iași, terenul viran în suprafață de 1440 mp situat în Iași, ..33, în cote indivize de 6/12 pentru fiecare, în vederea contruirii unui . prin cooperare, conform HCM nr. 4015/1953.
Prin decizia nr. 689/23.11.1955 s-a modificat decizia nr. 540/1955, în sensul atribuirii unei suprafețe de teren de 1026 mp în loc de 1440 mp necesar pentru construirea blocului de locuințe preconizat în Iași, . ..15, în loc de ..33.
Blocul de locuințe a fost construit în baza autorizațiilor de construire emise de Comitetul Executiv al Sfatului Popular Iași: nr. 679/06.10.1955; 677/06.10.1955; 680/06.10.1955.
Prin cererea nr._/21.09.2005 adresată Comisiei de Stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Iași au solicitat stabilirea dreptului de proprietate, în indiviziune, asupra terenului în suprafață de 1440 mp aferent blocului de apartamente construit de autorii reclamanților în anul 1955 în baza autorizațiilor de construire emise în acest scop.
Prin ordinele emise de Prefect, cererea le-a fost admisă parțial, în sensul că li s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafața de 85,50 mp, pentru fiecare în parte, reprezentând cotă indiviză de 1/6 din 6/12 din suprafața aferentă blocului situat în mun. Iași, .. 15A.
În consecință, reclamanții arată că li s-a constituit, în baza art. 36 al.2 din Legea nr. 18/1991, dreptul de proprietate în indiviziune doar asupra unei suprafețe de teren reprezentând jumătate din suprafața de 1026 mp, cât se menționa în decizia nr. 689/23.11.1955 (85,5 mp X 6rezultă 513mp.
Reclamanții arată că au contestat în instanță ordinele prefectului prin care li s-a atribuit în proprietate doar jumătate (adică 6/12= din suprafața de 1026 mp, în loc de 1/6 din cei 1026 mp, pentru fiecare din cei 6 proprietari ai blocului construit în ..15, prin sentința civilă nr._/26._ a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 635/07.03.2012 a Tribunalului Iași, au fost menținute aceste ordine ale Prefectului.
În atari condiții, în care, atât reprezentanții Primăriei Iași, cât și instanța de judecată a apreciat că dreptul de folosință atribuit prin decizia nr. 689/23.11.1955 a fost exercitat doar asupra unei suprafețe de 513 mp, reclamanții depun la dosar înscrisuri, iar cererea a fost legal timbrata .
Paratul depune întâmpinare aratând ca în urma demersurilor efectuate, referitor la imobilul din ..15 s-a constat că d-l Wachtel L. a revendicat acest imobil în baza Legii nr. 10/2001. În conformitate cu art. 21 din Legea nr. 10/2001, notificarea a fost transmisă spre unitatea deținătoare, respectiv, Universitatea Al.I. C. – Iași.
Prin sentința civilă nr. 1064/2011 Tribunalul Iași a soluționat caza civilă având ca reclamant pe Watchel L. și Academia română, având ca obiect Legea nr. 10/2001, admițând cererea reclamantului în parte, printre altele, dispunerea trimiterii notificării reclamantului către Primăria Iași, în vederea soluționării acesteia cu privire la suprafața de teren de 1382,55 mp situată în Iași, .. 15 și 15 A.
Sentința civilă cu nr. 1064/2011 a rămas definitivă și irevocabilă, prin soluționarea recursului formulat atât de reclaamnt cât și de Academia Română, prin Decizia civilă nr. 700/2011 menținându-se cele dispuse de către Tribunalul Iași.
În cadrul sentinței civile cu nr. 1064/2011 se menționează faptul că reclamantul Watchel L. a făcut dovada dreptului de proprietate cu actul autentic de schimb și vindere cumpărare nr. 831/24.02.1923 din care reiese că autorii acestuia Wachtel S. și Heinriech au cumpărat de la numiții E. V. și R. H. un imobil situat în Iași, .. 36 ( în prezent nr.15) compus din construcție cu 7 camere și teren în suprafață de circa 2750 mp. Ulterior, prin actul de vindere cumpărare autentificat sub nr. 1346/1937, autorii reclamantului au vândut soților Mariette și Săvel Șulemsohn suprafața de teren de 251 mp din imobil, astfel că suprafața de teren a rămas 2499 mp.
În anul 1963, Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Orașului Iași a transmis în administrare Academiei Române – Filiala Iași, numai o parte din fosta proprietate a autorilor recl amantului, respectiv suprafața de teren de 1176 mp, în partea de sud a fostei proprietăți deținută de către autorii reclamantului (numerotată 15A) s-a edificat un . în care locuiesc reclamanții din prezenta cauză) și arată că terenul solicitat de către reclamanți este inclus în suprafața de 1382,55 mp revendicat de către domnul Watchel L..
Instanța deliberând asupra cereri reclamanților o retine ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamanții au solicitat constatarea dreptului de proprietate prin împlinirea prescripție achizitive de 30 de ani pentru suprafața de teren de 393 mp situat in Iasi, ..
Precizează reclamanții faptul că inițial autorii lor au dobândit prin decizia 540/ 05.10.1955 emisa de fostul Sfat popular, un drept de folosința asupra terenului în suprafața de 1440 mp .
Ulterior această decizie a fost anulată prin decizia 689 / 23.11.1955, autorilor reclamanților fiindu-le atribuită în folosința suprafața de 1026 mp de la aceeași adresa.
Pentru identificarea terenului instanța a dispus administrarea probei cu expertiza topometrica în care s-a reținut următoarea situație de fapt:
Conform Deciziei nr. 540/05.10.1955 modificata prin Decizia nrA89I23.11.1955, autorii reclamanților in persoana numiților G. loan, M. C., G. loan, V. L., L. M. si R. A. primesc un teren in folosința veșnica in suprafața de 1026.00mp situat in lasi, .. 15, ce va fi stăpânit in cota indiviza de 6/12, pentru construirea unui ..
Conform Deciziei nr. 540/05.10.1955 si Autorizație nr. 677/06.10.1955, terenul si blocul tip IPROBUC 214/1-1955 era inițial situat in Iasi, .. 33, cu suprafața de teren de 1440.00mp, insa în realitate acest . pe terenul in suprafața de 1026.00mp situat in Iasi, .) Karl Marx, nr. 15(actual 15A).
În baza măsurătorilor topo - cadastrale efectuate la teren, rezulta ca imobilul deținut de ca e reclamant este descris de punctele de contur: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,9,10,11,12,13,14,15,16,17,1 (Anexa nr.1) si este in suprafața totala măsurata de 1013.00mp. Punctele de contur au fost indicate de către reclamanți ca fiind limita, pe care o dețin parte conform Deciziei nr._.11.1955 si parte fără acte.
Prin suprapunerea planului de amplasament efectuat în urma măsurătorilor cu Planul cadastrului funciar in Mun. Iasi - ediția 1990 (Anexa 2) în ceea ce privește imobilul măsurat coroborat cu situația reala de la fața locului, am constat ca imobilul este situat din punct de vedere cadastral, in intravilan Mun. Iasi, . Karl Marx, fosta R.), nr. 15A, respectiv Tarlaua 39 . ce a comasat parcelele CC-2136, C-2137) in suprafața măsurata de 1013.00mp, jud. Iasi.
Ca urmare a măsurătorilor executate, prelucrării acestora dar și a actelor prezentate expertului, s-a identificat și delimitat amplasamentul indicat de reclamant, cât și terenul solicitat prin prezenta acțiune, acesta fiind în suprafață totala măsurata de 1013,00 mp (393,00 mp solicitata), identificat din punct de vedere cadastral astfel: intravilan Mun. Iasi, . Karl Marx, fosta R.), nr. 15A, respectiv Tarlaua 39 . ce a comasat parcelele CC-2136, C-2137) in suprafața măsurată de 1013.00mp, jud. Iasi (delimitat de punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,9,10,11,12,13,14,15, 16,17,1 din Anexa nr. 1 a raportului), cu următoarele vecinătăți:
- la Nord - Lascar Wachtel
- la Est - .>
- la Sud - prop. D.
- la Vest-Primăria Mun. Iasi
Pe terenul din prezenta cauza sunt edificate 2 construcții, ce aparțin reclamanților identificate din punct de vedere cadastral astfel: C1-. Autorizației de construire nr. 677/06.10.1955) in suprafața de 176.00mp, C2-Anexa-boxe si magazii(fara autorizație de construire) in suprafața de 60.00mp.
Ținând cont de suprafața reala măsurata si existenta in realitate dar si de Decizia 489/23.11.1955, de desfășurătorul apartamentelor situate in construcția C1-. de teren ce ar fi trebuit atribuita in indiviziune in realitate in cota de 1/6 este următoarea;
- pentru parter - apartament nr. 1- G. R. - suprafața de teren de 168.84mp
- pentru parter - apartament nr. 2- V. A.-M. - suprafața de teren de 168.84mp
- pentru etaj 1 - apartament nr. 3- G. M. L. - suprafața de teren de 168.83m
- pentru etaj 1 - apartament nr. 4- O. E. - suprafața de teren de 168.83mp
- pentru etaj 2 - apartament nr. 5- L. A. si M. - suprafața de teren de 168.83mp
- pentru etaj 2 - apartament nr. 6- B. V. - suprafața de teren de 168.83mp
si nu de 85.50mp teren atribuit conform Ordinelor nr. 864, 865, 866, 870 din 30.09.2010.
In urma verificării bazei de date a OCPI Iasi imobilul situat in intravilan Mun. Iasi, . Karl Marx, fosta R.), nr. 15A, respectiv Tarlaua 39 . suprafațai măsurata de 1013.00mp, jud. Iasi are atribuit numărul cadastral_ si este inscris in Cartea funciara colectiva nr._ a Municipului Iasi.
Bunul imobil situat in intravilan Mun. Iasi, . Karl Marx,fostă R.), nr. 15A, respectiv Tarlaua 39 . . 1013.00mp, jud. Iasi se regăsește in Registrul posesorilor ediția 1990 privind cadastru funciar al Municipiului Iasi cu o suprafața de 1060.00mp având situația juridică - Posesie Particulara(Anexa nr. 5), iar la denumire-posesor (Anexa nr. 6), bunul imobil identificat mai sus, apare menționat „L. M. și alții”.
F. de probele administrate instanța reține ca in fapt autorii reclamanților au dobândit cu titlu de folosință o suprafață de teren de 1026 mp.
Conform expertizei a fost identificata suprafața solicitată de reclamanți ca fiind inclusă in suprafața primită de autorii reclamanților in folosință conform Deciziei 689/1955.
In aceste condiții ia act instanța că atât autorii reclamanților cât și reclamanții au deținut terenul cu titlu de detentori precari.
Conform art 1837 cod civil „Prescriptia este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege”, condițiile la care se referă codul civil în cazul uzucapiunii de lunga durată, fiind exercitarea asupra bunului, a unei posesii utile și în intervalul de timp cerut de lege, adică 30 de ani.
Potrivit art. 1847 C.civ. „Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, după cum se explică în următoarele articole”.
Potrivit art. 1848 și 1849 C.civ. „Posesiunea este discontinua când posesorul o exercita in mod neregulat, adică cu intermitente anormale”, art. 1849 „Posesiunea este întreruptă prin modurile și după regulile prescrise în articolele 1863-1873”.
Posesia constituie o stare de fapt de natura a produce unele drepturi pentru posesor si exista atunci când sunt întrunite doua elemente: corpus, elementul material al posesie, care in speța de față este terenul in suprafață de 393 mp, si animus, elementul psihologic, care consta in voința posesorului de a stăpâni bunul pentru el sub nume de proprietar. Din acest punct de vedere interesează voința sub care acționează posesorul când efectuează actele materiale de stăpânire a bunului.
Potrivit art 1847 cod civ, pentru ca posesia sa producă efecte juridice, adică pentru a opera prescripția achizitiva, deosebit de întrunirea celor doua elemente – corpus si animus- material si intentional – ea trebuie sa fie utila.
Disp art 1847 arata „Ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar,” prevederile legale următoare explicând in ce constau viciile posesie.
In speta din probele administrate reiese ca autorii reclamanților au exercitat o posesie continua, el intrând în stăpânirea terenului din 1955 data de la care l-a folosit in mod neîntrerupt. Cu toate acestea, posesia nu a fost exercitata cu titlu de proprietar ci in calitate de titulari ai dreptului de folosință ca dezmembrământ al dreptului de proprietate deținut de stat.
Astfel reținând că nu sunt îndeplinite condițiile de constatare a împlinirii cursului prescripției achizitive instanța in conformitate cu dispozițiile art.1169 C. civ raportat la dis part 1837 C. civ. va respinge cererea .
Reclamanții G. (fostă C.) R., L. T.M., L. A., G. M.-L., O. E. și V. A.-M. au declarat apel împotriva sentinței civile nr. 9944/2013 a Judecătoriei Iași, respins prin decizia civilă nr. 332/29 aprilie 2014 a Tribunalului Iași.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe reclamanțiiGheorghiu R., L. M., L. A., G. M. L., O. E. V. A. -M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. Iasi constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii cu privire la suprafața de 393 mp situat în Iasi, . A.
Au precizat apelanții că prin decizia nr. 689/23.11.1955 s-a modificat decizia nr. 540/1955, în sensul atribuirii unei suprafețe de teren de 1026 mp în loc de 1440 mp necesar pentru construirea blocului de locuințe preconizat în Iași, . ..15, în loc de ..33.
Apelanții au contestat în instanță ordinele prefectului prin care li s-a atribuit în proprietate doar jumătate (adică 6/12= din suprafața de 1026 mp, în loc de 1/6 din cei 1026 mp, pentru fiecare din cei 6 proprietari ai blocului construit în ..15, prin sentința civilă nr._/26._ a Judecătoriei Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 635/07.03.2012 a Tribunalului Iași, fiind menținute aceste ordine.
Terenul în suprafață de 393 reprezintă diferența dintre suprafața de teren de 1026 mp atribuită prin decizia nr. 689/23.11.1955 și cea de 513 mp constituiți prin ordinele de prefect pe numele apelanților.
Potrivit art. 645 Cod civ. „Proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.” iar art. 1837 Cod civ stipulează că: „ Prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație ..”.
Uzucapiunea reprezintă prescripția prin care se dobândește dreptul real, acest drept real dobândindu-se prin efectul posedării lucrului un timp determinat, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept.
Pentru a interveni uzucapiunea trebuie îndeplinite următoarele condiții: din momentul dobândirii terenului, reclamantul să fi exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, mai bine de 30 de ani.
În ceea ce privește regimul terenului solicitat de către apelanți Tribunalul reține că prin întâmpinare intimatul a adus la cunoștința primei instanțe că terenul pentru care se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune s-a constat că numitul Wachtel L. a revendicat acest imobil în baza Legii nr. 10/2001, astfel cum rezultă din sentința civilă cu nr. 1064/2011 a Tribunalului Iași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 700/2011a Curții de apel Iași.
Apelanții au cunoscut din anul 1955 că exercitată folosința asupra suprafeței de teren de 1026 mp atribuită prin decizia nr. 689/23.11.1955, în vederea construirii unui .>
Prin urmare, Tribunalul consideră că apelanții și-au manifestat atitudinea de simpli detentori ai terenului și nu de adevărați proprietari, întrucât cunoșteau că au un drept de folosință asupra suprafeței de 1026 mp din care fac parte și cei 393 mp asupra cărora se solicită a se constata uzucapiunea.
Astfel, potrivit art. 1847 Cod civil ” ca sa se poate prescrie, se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar”. Atributele posesiei prevăzute de textul citat trebuie întrunite cumulativ pentru a fi apte la a duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Conform art. 1853 Cod civil ” actele ce exercitam sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc., sau asupra unui lucru comun, in puterea destinatiei legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”, iar conform art. 1855 Cod civil :” cand posesorul a inceput a poseda pentru altul, se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie
Potrivit art. 1857 Cod civil ” Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el insusi, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni.”
Astfel, din anului 1955 apelanții au început a deține suprafața de 1026 mp din care fac parte și cei 393 mp asupra cărora se solicită a se constata uzucapiunea, nu ca și proprietari ci ca și simpli detentori, iar această calitate se prezumă că a continuat în timp, în condițiile în care nu au făcut dovada schimbării detenției în posesie utilă, conform art.1858 Cod civil.
Pentru toate considerentele arătate Tribunalul constată că se impune respingerea apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 9944 din 27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, sentință pe care o păstrează.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții G. (fostă C.) R., L. T.M., L. A., G. M.-L., O. E. și V. A.-M. invocând nelegalitatea hotărârii, fiind pronunțată cu greșita aplicare și interpretare a legii. Hotărârea nu cuprinde motivele pentru care mijloacele de probă administrate în dovedirea posesiei utile au fost ignorate. Aceste motive de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții susțin că sunt proprietarii unei suprafețe de 513 mp, situată în Iași, .. 15A, dobândit prin constituirea dreptului de proprietate în baza dispozițiilor art. 36 alin.2 din Legea nr.18/1991, urmare a atribuirii în folosință, prin decizia nr. 689/23.11.1955, a suprafeței de 1026 mp în vederea construirii unui .>
Prin ordinele Prefectului Județului Iași reclamanților li s-a constituit dreptul de proprietate în indiviziune doar asupra unei suprafețe de teren reprezentând ½ din suprafața de 1026 mp, cât se menționa în decizia nr. 689/23.11.2005 (85,5 mp X6=513mp).
Cealaltă diferență de 513 mp este compusă din suprafața de 120 mp (teren proprietate privată a municipiului Iași ) și suprafața de 393 mp ce formează obiectul prezentei cauze.
Cu privire la regimul juridic al acestei suprafețe de 393 mp, recurenții susțin că din probele administrate în cauză rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea acțiunii.
Nelegalitatea hotărârii constă în aprecierea greșită a calității de detentori precari, în lumina unor probe existente la dosarul din care rezultă că au exercitat o posesie utilă asupra terenului.
Recurenții au menționat următoarele înscrisuri:
-adresele nr._/16.01.2012, nr._/16.01.2012, nr._/16.01.2012, nr._/28.03.2012, nr._/2.05.2012 din care rezultă că prin procese - verbale individuale pentru stabilirea impozitului pe clădiri și terenuri am fost luați în evidență cu clădire cu destinația de locuință și teren în suprafață de 171 mp în lași, .. 15A: Suprafața de 171 mp reprezintă 1/6 din suprafața totală de 1026 mp. Din acești 171 mp, 85, 5 mp ne-au fost atribuiți în proprietate, prin constituirea dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 18/1991.
-chitanțe de plată a impozitului pentru casă și teren, situație de fapt ignorată de asemenea de Tribunal, din care rezultă, fără dubiu incompatibilitatea (conform Legii nr. 213/2001) a regimului juridic al proprietății publice a statului asupra unui teren, cu exercitarea unei posesii în interes personal asupra respectivului teren de către persoane fizice, așa cum este situația acestui teren încă din 1955,
-mențiunile din raportul de expertiză efectuat în cauză de P. I. M., conform cărora ..bunul imobil situat în intravilanul Mun. lași, .. 15A. tarlaua 39. . . regăsește în Registrul posesorilor ediția 1990. privind cadastrul funciar al Mun. lași, cu o suprafață de 1060 mp. având situația juridică - posesie particulară (anexa nr. 5). iar la denumire posesor (anexa nr. 6). bunul imobil identificat mai sus apare menționat „L. M. și alții". Referitor la aceste mențiuni din cuprinsul raportului de expertiză, Tribunalul nu a expus argumentele în baza cărora susținerile recurenților din motivele de apel, întemeiate pe mijloacele de probă anterior menționate, nu trebuie luate în considerație.Or, termenul folosit de expert și preluat din registrul posesorilor este cel de posesie și nu de folosință și, în plus, este vorba de o posesie particulară și nu de una publică, exercitată, pentru stat, de către titulari ai unui drept de folosință publică.
-extrase din „Matricola de clădiri și terenuri" a Sfatului Popular al Orașului lași pentru imediat următoare anului 1955 până în anii 1970, din care rezultă achitarea impozitelor pentru terenul și construcția din .. 15A.
Referitor la constatările Tribunalului referitoare la faptul că, în zona în litigiu, terenul ar fi fost revendicat în baza Legii nr. 10/2001 de către L. Wachtel, recurenții susțin că, pe baza concluziilor expertului P. I., terenul restituit acestei persoane, nu este inclus în suprafața solicitată, el este un imobil distinct situat în imediata vecinătate, în partea de nord. De asemenea, nici verificările instanței cu privire la susținerile pârâtului că o altă cerere a acestei persoane de revendicare a vechii proprietăți ar avea ca obiect acest teren nu s-a confirmat, răspunsul Primăriei lași la această adresă atestând faptul că, urmare a faptului că terenul revendicat de această persoană se află în administrarea Academiei Române, cererea a fost trimisă acestei instituții spre soluționare.
Mai susțin recurenții că referirile instanței de apel la faptul că terenul posedat ar fi fost revendicat de altă persoană nu au legătură cu considerațiile aceleiași instanțe referitoare la calitatea precară a posesiei exercitată de către aceștia, în plus, sunt infirmate de probele menționate, pe care Tribunalul le-a ignorat, fără ca, în cuprinsul hotărârii să expună motivele neluării în considerație a acestei categorii de probe esențiale în soluționarea justă a cauzei.
Greșit reține tribunalul că recurenții ar fi deținut terenul ce face obiectul uzucapiunii în calitate de detentori precari, în baza deciziei de atribuire în folosință a terenului în anul 1955 și că nu au fi putut exercita folosința terenului, parte în calitate de detentori precari, parte în calitate de posesori, pentru că întinderea dreptului de folosință asupra terenului a fost clar determinat în cuprinsul deciziei nr. 689/1955, situație care a fost menținută, cu putere de lucru judecat, prin sentința civilă nr._/26.05.2011 a Judecătoriei lași, irevocabilă prin decizia civilă nr. 635/7.03.2012 a Tribunalului lași, hotărâri prin care s-a stabilit suprafața de teren la atribuirea în proprietatea căreia sunt îndreptățiți, ca fiind cea de 513 mp. Or, în lipsa unui act administrativ de cedare în folosință a diferenței de suprafață de teren, nu se poate reține calitatea acestora de detentori precari asupra diferenței de teren, în legătură cu care recurenții au solicitat constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune. În plus, faptul achitării impozitului pe această suprafață de teren (în condițiile în care decizia nr. 689/1955 de transmitere în folosință doar a suprafeței de 533 mp nu stabilea achitarea vreunei taxe de folosință pentru acest teren), demonstrează faptul că posesia nu a fost una precară, ci utilă.
Tribunalul a interpretat greșit, așadar, dispozițiile legale referitoare la regimul juridic al impozitului perceput de stat și achitat de recurenți, impozit care se percepe exclusiv pentru bunuri aflate în proprietate privată. De aici și atitudinea manifestată cu privire la acest teren pe întreaga perioadă în care au avut posesia acestui teren, aceea de a se considera proprietarii terenului.
În consecință, având în vedere că nici în rolul fiscal al Municipiului lași, terenul în discuție nu a figurat vreodată în proprietatea unei alte persoane, că din adeverințele eliberate de Direcția de Finanțe Locale rezultă că plătitori ai impozitului datorat pe acest teren au fost, de-a lungul timpului, membri ai familiei recurenților și că regimul impunerii fiscale sub care se află în prezent acest teren, prin perceperea impozitului aferent acestuia, este incompatibil cu regimul de proprietate publică și infirmă prezumția că am deținut terenul proprietate de stat cu titlu de folosință, recurenții solicită să se constatate că Tribunalul a apreciat greșit că posesia exercitată asupra terenul a fost una precară și nu utilă.
Față de toate aceste motive, recurenții solicită admiterea recursului, desființarea deciziei Tribunalului lași, iar, în rejudecare, admiterea apelului formulat și a acțiunii introductive astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul M. Iași nu a depus întâmpinare.
La termenul de judecată din 7 octombrie 2014 curtea a încadrat criticile referitoare la nemotivarea hotărârii în dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, celelalte critici nefăcând posibilă încadrarea în vreunul din pct. 1-9 ale art. 304 Cod procedură civilă.
Cu privire la această încadrare, prin precizări scrise, recurenții au susținut că sunt incidente în cauză și dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în sensul că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile legale care reglementează obligația de plată a impozitelor asupra imobilelor, obligație ce rezidă exclusiv în sarcina proprietarilor (art. 256 alin.1 Cod fiscal). Prin motivele de recurs formulate s-a criticat modul în care tribunalul a aplicat și interpretat dispozițiile legale care definesc detenția precară, raportat la situația de fapt reținută și deținută, precum și la împrejurările care conduc la introvertirea posesiei, iar acestea nu țin de maniera de interpretare a probatoriului.
În ședința publică din 11 noiembrie 2014, la interpelarea instanței, apărătorul recurenților a precizat că plata impozitului reprezintă o dovadă a faptului că aceștia s-au considerat proprietarii imobilului, fiind interpretată greșit această dovadă.
În recurs nu s-au depus înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale, curtea reține următoarele:
Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, curtea constată că nu sunt incidente în cauză, instanța de prim control judiciar a prezentat logic și convingător considerentele care au determinat păstrarea sentinței judecătoriei.
Motivarea în sensul art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă nu trebuie să se substituie într-o reproducere a situației de fapt, ci doar să rezulte că aceasta a constituit obiect de cercetare și analiză pentru instanță, precum și că s-au aplicat normele de drept ce guvernează instituția ce face obiectul judecății.
În speță, instanța a statuat că, raportat la dispozițiile legale incidente – art. 1837, art. 1847-1849 Cod civil și probatoriul administrat, reclamanții au exercitat o posesie cu titlu de detentori precari.
Instanța a analizat condițiile posesiei și le-a raportat la situația de fapt reținută în baza probatoriului administrat.
În critica referitoare la incidența art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă recurenții susțin că instanța de apel a ignorat mijloacele de probă administrate pentru dovedirea posesiei sub nume de proprietar, dar nu a menționat expres care sunt acele mijloace de probă pentru ca instanța de control judiciar să poată face o verificare a legalității hotărârii din acest punct de vedere.
Ori, în calea de atac a recursului, instanța de control judiciar nu poate verifica tot probatoriul administrat de reclamanți și în ce măsură, pentru fiecare, instanța de apel l-a valorificat în pronunțarea sentinței.
Critica recurenților privind nereținerea unei posesii utile a terenului, adică aprecierea greșită a calității de detentori precari, prin raportare la înscrisurile menționate în cererea de recurs nu poate fi încadrată în niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă deoarece presupune o verificare a probatoriului administrat în cauză și stabilirea unei alte situații de fapt. Ori, aceste aspecte nu pot face obiectul analizei în recurs.
În recurs, instanța de control judiciar verifică incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă doar pe statuările instanței de apel referitoare la situația de fapt.
Cu privire la dispozițiile legale referitoare la obligația de plată a impozitului, recurenții susțin că tribunalul le-a interpretat greșit în sensul că prin plata impozitului aferent terenului se exclude calitatea de detentor precar.
Fără a nega conținutul art. 256 alin.1 Cod fiscal potrivit căruia impozitul anual se achită de persoana ce are în proprietate un teren în România, aprecierea semnificațiilor juridice a chitanțelor de plată a impozitului de către o persoană ce nu este proprietarul terenului reprezintă un proces de valorificare a unui mijloc de probă, ceea ce excede cadrului procesual al recursului.
Raportat tuturor acestor considerente, curtea reține că în cauză nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7,9 Cod procedură civilă astfel că, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul și va menține decizia apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Decide:
Respinge recursul declarat de G. (fostă C.) R., L. T.M., L. A., G. M.-L., O. E. și V. A.-M. împotriva deciziei civile nr. 332/2014 din 29.04.2014 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi-18.11.2014.
Președinte, G. P. | Judecător, E. G. | Judecător, C. P. |
Grefier, C. A. |
Red PC
Tehnored AC
2 ex./18.12.2014
Tribunalul Iași: G. C.
M. S.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr.... | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 168/2014. Curtea... → |
|---|
