Acţiune în constatare. Decizia nr. 16/2016. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 16/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 16/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:010._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 16/2016
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016
Completul compus din:
Președinte: C. P.
Judecător: L. P.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de D. I. O. la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă în contradictoriu cu intimații . Iași, C. C. I. și C. S. N., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. V., apărătorul intimaților C. C. I. și C. S. N., lipsă fiind apelanta D. I. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că apelul este la primul termen de judecată; legal timbrat; la dosar s-a depus din partea apelantei Dolhăescu I. O. cererea de renunțare la judecata apelului promovat împotriva sentinței civile nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Avocat C. V., apărătorul intimaților C. C. I. și C. S. N., având cuvântul, solicită a se lua act de cererea de renunțare la judecata apelului formulat de apelanta Dolhăescu I. O. împotriva sentinței civile nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă. Solicită obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Declarându-se închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei de față.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei S. H. SRL invocată de pârâți și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantele D. I. O. în contradictoriu cu pârâții C. C. I. și C. S. N..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._/245/2014 la data de 20.10.2014, ca urmare a rezoluției administrative a Tribunalului Iași, acolo unde cererea a fost inițial introdusă, reclamantele D. I. O. și S.C. S. H. S.R.L. au chemat în judecată pe pârâții C. C. I. și C. S. N., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța pe calea ordonanței președințiale, să se constate refuzul nejustificat al pârâților de a-și da acordul prevăzut la punctul 2.5.6 al secțiunii 1 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 50/1991, pentru schimbarea destinației imobilului situat în Iași, .., 62 din locuință în spațiul cu funcțiunea de hostel.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că pârâții în mod abuziv refuză să-și dea acordul pentru schimbarea destinației imobilului situat în Iași, .., 62 din locuință în spațiul cu funcțiunea de hostel, având în vedere că aproximativ 20 ani acest imobil nu mai are destinația de locuință.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 998 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, art. 27 alin 6 din Ordinul 839/2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991.
Pârâții nu au formulat întâmpinare.
La termenul din 12.11.2014, reclamanții au formulat cerere de transformare a acțiunii de ordonanțe președințiale în acțiune de drept comun, instanța luând act de această cerere la respectivul termen, când a fost admisă și cererea de amânare a pârâților pentru angajare apărător.
La termenul din 17.12.2014, față de art. 131 Codul de procedura civila, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași, asupra căreia reține următoarele:
Potrivit art. 27 alin 6 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.
Conform art. 95 pct.1 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010 tribunalul judecă în primă instanță, toate cererile care nu sun date prin lege în competența altor instanțe.
În speță, reclamanții au învestit instanța de judecată cu o acțiune în constatare neevaluabilă în bani, solicitând ca instanța în temeiul art. 27 alin 6 din Ordinul nr. 839/2009, citat mai sus, să constate refuzul nejustificat al pârâților de a-și da acordul în vederea schimbării destinației imobilului arătat în cererea de chemare în judecată.
În consecință, instanța a constatat că prezenta cauză are ca obiect acțiune în constatare nepatrimonială, neputând fi calificată ca având un alt tip de obiect, având în vedere că reclamanții nu au solicitat obligarea pârâților la a-și da acordul în vederea schimbării destinației imobilului respectiv, în acest din urmă caz fiind în prezența unei „obligații de a face”.
Pentru aceste considerente, având în vedere că obiectul cauzei este clar stabilit și calificat de către reclamanți, în temeiul dispozițiilor art. 131, art. 130 alin 2 și art. art. 132 alin 3 din Codul de Procedură Civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Iași și a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Iași.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Iași, părțile fiind legal citate.
Nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului, motivele cererii de chemare în judecată raportat la dispozițiile legale în vigoare, instanța a constatat următoarele:
În fapt, prin cererea înregistrată sub nr._/245/2014 la Judecătoria Iași, reclamanții DOLHÂSCU I. și S.C. S. H. S.R.L. au solicitat în contradictoriu cu numiții C. C. I. și C. S.-N., constatarea refuzului nejustificat al acestora de a-și da acordul necesar conform Ordinului nr. 839/2009 din normele de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în vederea schimbării destinației imobilului situat în Iași, .. 62, jud. Iași.
Judecătoria Iași și-a constatat necompetența materială de soluționare a prezentei cauze și a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Iași.
În esență reclamanții au motivat faptul că sunt proprietari, respectiv chiriași ai imobilului menționat mai sus și că vecinul lor, în speța dată, pârâții, refuză a da acordul solicitat.
A reținut tribunalul că, raportat la actele dosarului și temeiurile de drept invocate că cererea pentru constatarea refuzului nejustificat, astfel cum au denumit-o reclamanții, este o cerere care în cazul admiterii ar aduce grave prejudicii dreptului de proprietate privată, astfel cum a fost reglementat în art. 44 din Constituție și în art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ar perturba în mod iremediabil viața privată a vecinilor, astfel cum este reglementată în art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
. imobilul proprietatea pârâților reprezintă o comunitate a aproximativ 5 familii. Așadar, zona este preponderent alcătuită din locuințe de familii și nu o zonă comercială.
Schimbarea destinației de locuință a imobilului situat în Iași, .. 62, jud. Iași, într-un imobil ce se desfășoară diferite activități economice-H. le-ar aduce prejudicii în desfășurarea normală a vieții cotidiene. Disconfortul major ar fi creat prin prisma aglomerării unei alei cu un flux de mașini ce depășește capacitatea străzii, prin nivelul de zgomot creat de persoanele ce s-ar perinda în incinta acestui local.
Mai mult, încă de la data la care a fost achiziționat imobilul de către D. I.-O., în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 921/21.03.2005 aceasta a cunoscut că are destinația ,,casă de locuit" .
Prin formularea prezentei cereri reclamanta arată că a aflat de destinația pe care o are imobilul proprietatea sa din 2005, abia în anul 2014, când a solicitat și certificatul de urbanism, aspect nereal tocmai datorită mențiunii din contractul de vânzare - cumpărare pe care l-a semnat personal.
Prin formularea acestei acțiuni se tinde la anihilarea dreptului de opțiune al proprietarilor vecini. Prevederea legală care condiționează schimbarea destinației unui imobil, de acordul vecinilor a avut în vedere tocmai disconfortul pe care îl poate crea funcționarea unui spațiu H. pentru persoana care are o casă de locuit în vecinătate.
În aceste condiții, suplinirea acordului de către instanța de judecată ar anihila prevederea legală, intervenind în libera manifestare de voință a persoanei afectate.
Excepția lipsei capacității procesuale active a reclamantului . a fost respinsă de instanța acesta dovedind prin cererea formulată că are în cauză un interes legitim, născut, direct și actual.
Față de toate aceste considerente, a constatat instanța că în cauză nu se poate reține refuzul nejustificat al pârâților, nefiind incidente dispozițiile art. 27 alin. 6 din Ordinul 839/2009 de publicare a Legii 50/1991, și a respins acțiunea reclamantului.
Reclamanta D. I. O. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 1418/2015 a Tribunalului Iași invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Reclamanta susține că soluționarea excepției lipsei calității procesuale active s-a făcut cu încălcarea principiului contradictorialității prevăzut de art. 14 alin. 4 și 5 din Codul de procedură civilă, excepția fiind invocată prin concluziile scrise depuse după închiderea dezbaterilor.
Pe fondul cauzei, reclamanta consideră că pârâții nu au invocat și nici nu au dovedit un motiv întemeiat care să justifice refuzul acestora de a-și exprima acordul cu privire la schimbarea destinației juridice a imobilului.
Intimații C. C. I. și C. S. N. au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului susținând, în esență, că imobilul apelantei are destinația de casă de locuit, astfel că înființarea unui hostel aduce atingere vieții lor private.
Pentru termenul din 14 ianuarie 2016 apelanta a depus la dosar încheierea de autentificare nr. 5209/16.11.2015 a B.N.P. T. și F. prin care aceasta declară că renunță la judecata apelului ce face obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul Curții de Apel Iași.
Potrivit art. 482 Cod procedură civilă, dispoziția de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnici celor cuprinse în prezentul capitol.
Astfel, potrivit art. 406 Cod procedură civilă, reclamantul poate renunța la judecată oricând, în speță, reclamanta-apelantă renunțând la judecata apelului.
Prin urmare, curtea va lua act de renunțarea la judecata apelului declarat de către D. I. O. împotriva sentinței civile nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă.
Cum renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de apel, în temeiul art. 406 alin. 3 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată să plătească intimaților C. C. I. și C. S. N. suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunțarea apelantei D. I. O. la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1418/28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția I Civilă. Obligă apelanta să plătească intimaților C. C. I. și C. S. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Cu drept de recurs în 30 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Iași.
Pronunțată în ședința publică azi, 14.01.2016.
Președinte, C. P. | Judecător, L. P. | |
Grefier, D. G. |
Red. P.C.
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./18.01.2016
Tribunalul Iași: A. M.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 19/2016. Curtea de Apel IAŞI | Anulare act. Decizia nr. 2/2016. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
