Contestaţie la legea electorală. Decizia nr. 283/2016. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2016 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 01-05-2016 în dosarul nr. 283/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2016:010._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 283/2016
Ședința publică de la 01 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Judecător A. G.
Grefier A. H.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași reprezentat prin procuror M. D.
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Partidul Forța M. împotriva sentinței nr. 403/2016 din 29 aprilie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă, contencios administrativ și fiscal, având ca obiect contestație la legea electorală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă R. T. N. pentru apelanta Forța M., legitimat cu CI . nr._ și procuror M. D. pentru Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, care învederează că apelul este la primul termen de judecată.
Instanța constată că apelul este declarat în termen și motivat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul apelantului Partidul Forța M. – R. T. N. având cuvântul, susține că Partidul Forța M. s-a înființat la data de 01 februarie 2016, prin hotărârea definitivă și irevocabilă a Tribunalului București, consemnată la data de 8 martie 2016. Partidul Forța M. este beneficiarul unei legi de modificare a legii partidelor politice, fiind cunoscut că în România exista cea mai restrictivă legislație în domeniul înscrierii partidelor politice, obligate de o decizie a Curții Constituționale care a considerat că cele 25.000 semnături cerute pentru înființarea unui partid politic încalcă dreptul de asociere al românilor. Partidele parlamentare au fost obligate de această decizie și au redus numărul de membri care trebuie să semneze la 3, partidul fiind format pe noua lege. Astfel, după ce s-a recunoscut faptul că 25.000 semnături încalcă dreptul de asociere partidele parlamentare au manipulat în interes propriu legislația electorală, fiind dată Legea nr. 115/2015 care stabilește o . restricții importante pentru candidații independenți și partidele nou formate. P. art. 49 alin. 2 pe care reprezentantul apelantului îl consideră neconstituțional, s-a fixat un barem de 1% semnături de susținere din corpul electoral al fiecărei circumscripții electorale. Dacă cele 25.000 semnături la nivel de țară însemnau 0,13 % din corpul electoral al României, 1% este de 10 ori mai mult. Pentru județul Iași pentru a depune listele electorale pentru consilieri județeni ar fi fost nevoie de peste 7300 semnături. Pentru a depune liste electorale la nivelul întregului județ Iași era nevoie de 14.000 semnături, iar pentru a depune liste electorale la nivel de țară era nevoie de 300.000 semnături, deci de 10 ori mai mult decât era necesar pentru înființarea partidului politic. Consideră că în contradicție cu legislația internațională, cu deciziile Curții Constituționale, cu propria legislație existentă până atunci în domeniu partidele parlamentare au refuzat condiții egale și echitabile pentru celelalte partide politice și pentru candidații independenți, încălcând grav prevederile Comisiei de la Veneția. Apreciază că art. 49 alin. 2 este neconstituțional și solicită sesizarea în acest sens a Curții Constituționale, mai ales că există în acest sens un precedent clar, ziaristul A. sesizând că este neconstituțional art. 50 care se referă la candidații independenți, iar Tribunalul București a admis excepția de neconstituționalitate care se va judeca la Curtea Constituțională la data de 4 mai 2016.
Reprezentantul apelantului susține că celelalte două articole pe care le consideră neconstituționale este art. 100 care stabilește pragul electoral și care prevede ca 20 % din corpul electoral al oricărei circumscripții electorale să fie nereprezentat. Cuvântul cheie este reprezentativitatea, organele reprezentative ale poporului român fiind alese potrivit art. 2 din Constituție și sunt președintele României și tot individual se aleg primarii și trebuie să fie reprezentativi și să aibă măcar jumătate plus unu din corpul electoral. Reiterează că partidele parlamentare care au care au majoritatea covârșitoare a primarilor au folosit și au manipulat legislația electorală pentru a alege primarii din primul tur, acesta fiind 101 pe care îl contestă. Consideră că nu vor fi reprezentați cel puțin 20 % din corpul electoral din județul Iași. Potrivit pragului electoral candidații independenți și candidații noi nu vor atinge 5 %, iar 20% din voturi se vor pierde. Art. 101 se referă la alegerea primarului în două tururi de scrutin. Pentru alegerea primarului este necesar revenirea la vechea legislație, respectiv alegerea în două tururi de scrutin, mai ales că primarul este unul din organele reprezentative individuale.
În ceea ce privește admisibilitatea acțiunii la Curtea Constituționale, reprezentantul apelantei arată că unul din criterii este ca legea să fie în vigoare și în speță Legea nr. 115/ este în vigoare, produce efecte, inclusiv asupra apelantei, al doilea criteriu este să fie sesizat de una din părți, fiind sesizat de apelantă, cele trei criterii fiind îndeplinite.
Solicită casarea sentinței 403/2016 a Tribunalului Iași pe care o consideră nelegală și întreruperea hotărârii VBEJ Iași până la pronunțarea Curții Constituționale asupra articolelor menționate.
La interpelarea instanței, reprezentantul apelantului arată că solicită sesizarea Curții Constituționale pentru art. 49 care produce efecte și a art. 100 și 101 care încă nu produce efecte.
Procuror M. D. având cuvântul, susține că instanța de fond a respins pe excepție cererile formulate de Partidul Forța M., în sensul că a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a Hotărârii nr. 18 din 28.04.2016 a B. și a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a art. 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015. Apreciază că hotărârea Tribunalului Iași este legală și temeinică din perspectiva obiectului cererii formulată de petent. În mod corect Tribunalul Iași a apreciat că petentul nu a formulat o contestație împotriva respingerii candidaturilor Partidul Forța M., ci a înțeles să solicite suspendarea Hotărârii nr. 18 Biroului E. de Circumscripție nr. 24 Iași. Din această perspectivă, pentru această solicitare neexistând o cale de atac prevăzută de lege, corect instanța de fond a invocat excepția inadmisibilității contestației privind suspendarea hotărârii B.. Deși petenta a invocat neconstituționalitatea art. 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, dispoziție care se referă la numărul listei de susținători, având în vedere obiectul petiției, suspendarea hotărârii, instanța a apreciat corect că prima condiție de sesizare a Curții Constituționale nu are legătură cu cauza, raportat la obiectul sesizării, de suspendare a hotărârii și nu de contestație împotriva respingerii candidaturilor Partidului Forța M.. Având în vedere argumentele reținute de instanța de fond în hotărârea atacată, procuror M. apreciază că hotărârea este legală și solicită respingerea apelului.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față,
P. sentința civilă nr. 403/2016 din 29 aprilie 2016, Tribunalul Iași, Secția II Civilă, contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibila cererea de suspendare a Hotatarii nr. 18 din 28.04.2016 a Birolului E. de Circumscriptie Judetean nr. 24 Iasi formulata de catra PARTIDUL FORTA M..
În baza art. 54 alin. 8 din Legea nr. 115/2015,s-a dispus ca soluția rǎmasǎ definitivǎ să se comunice Birolului E. de Circumscriptie Judetean nr. 24 Iasi.
S-a respins ca inadmisibila cererea petentului PARTIDUL „FORTA M.” privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin 2 a Legii 115/2015 .
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Iași a reținut următoarele:
P. cererea adresată Tribunalului Iasi la data de 29.04.2016, Partidul Forta M. a solicitat suspendarea Hotararii nr. 18 B. si sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de deconstitutionalitate a art 49 alin 2 a legii 115/2015.
Deliberând asupra excepției inadmisibilitatii cererii de suspendare a Hotararii 18 B. care respinge toate candidaturile Partidului Forta M. pentru motivul neindeplinirii numarului de semnaturi, retine Tribunul urmatoarele:
Obiectul prezentei cauze este solicitare de suspendarea a Hotararii nr. 18 B. pana la solutionarea de catre Curtea Constitutionala a art 49 alin 2 a legii 115/2015.
Analizand dispozitiile legii 115/2015 care prevad la art . 54
(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii. Cum in cauza se solicita suspendarea Hotărârii si nu contestarea respingerii, tribunalul constata ca nu este o cale prevăzută de lege in raport de petitul acesteia.
Inadmisibilitatea este un mijloc de apărare specific prin care partea chemata in judecata sau impotriva careia se formuleaza o cerere se opune acțiunii părții adverse fara a contesta direct dreptul invocat declarand cererea inacceptabila si sustinand ca instanta nu se poate pronunta asupra acesteia. Asadar inadmisibilitatea presupune folosirea unei cai atunci cand legea nu prevede aceasta posibilitate. Hotărârea B. nu este un act administrativ pentru a fi supus suspendarii si are o procedura speciala de contestare prevăzuta de legea 115/2015. F. de aceste aspecte retinute, apreciaza ca cererea de suspendare a Hotararii nr. 18 B. Iasi este inadmisibila.
In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a art 49 alin 2 din legea 115/2014 si solicitarea de sesizare a Curtii Constituționale in ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate mai sus fără a motiva in concret de ce sunt neconstituționale si care articol din constitutie ar fi neconstitutional. De asemenea, desi nu invoca o exceptie de neconstitutionalitate a art 100 din aceeasi lege, toata motivare in ceea ce priveste sesizarea Curtii Constituttionale vizeaza acest articol, înșiruind un număr de articole pe care le considere incidente in cauza.
Soluționarea excepției de neconstituționalitate sau controlul de constituționalitate a posteriori este reglementat de art.146 lit. d) din Constituție și de art. 29-33 din Legea nr. 47/1992.
Potrivit art. 29 alin.1 din Legea 47/1992, Curtea Constituționala decide asupra excepțiilor ridicate în fata instanței judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe, ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanța în vigoare care au legătura cu soluționarea cauzei în orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia. Potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, daca excepția este inadmisibila, fiind contrara alin. 1, 2 si 3 din art. 29, instanța respinge printr-o încheiere cererea de sesizare a Curții Constituționale.
In ceea ce priveste prima prevedere de admisibilitate in sensul ca articolul a carei constitutionalitate se contesta sa aiba legatura cu cauza, retine tribunalul ca desi art 49 prevede numarul listei de sustinatori invocare, petentul nu a contestat masura de respingere a candidaturilor ci a solicitat suspendarea efectelor Hotararii 18, tocmai pe motiv ca solicita sesizarea Curtii Constitutionale.
In cauza articolul invocat nu are legătură cu soluționarea cauzei in raport de cererea de suspendare Hotararii nr. 18 B. Iasi.
Având în vedere prevederile legale invocate, împrejurarea că nu s-a indicat și motivat în concret contradicția dintre aceste dispoziții legale și normele constituționale, instanța a apreciat ca inadmisibila cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen, Partidul Forța M., reprezentat prin T. N. R., solicitând casarea hotărârii nr. 403/2016, pe care o consideră nelegală și netemeinică.
În motivarea apelului, Partidul Forța M. susține că într-o cauză similară, deschisă la Tribunalul București de ziaristul L. A., Tribunalul București a admis sesizarea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a art. 50 ( care se referă la numărul de semnături de susținere necesare candidaților independenți) și 101 din Legea nr. 115/2015. Pronunțarea Curții Constituționale asupra acestor două articole va avea loc la data de 4 mai 2016, apreciind că este normal ca și Curtea de Apel Iași să solicite examinarea articolului 49 din aceeași lege care se referă la numărul de semnături necesare candidaților propuși de partidele politice.
Solicită casarea hotărârii nr. 403/2016 lși suspendarea efectelor Hotărârii nr. 18 a B. Iași care respinge toate candidaturile Partidului Forța M. pentru funcția de consilier județean pentru motivul neîndeplinirii numărului de semnături prevăzut la art. 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015, până la pronunțarea Curții Constituționale privind constituționalitatea acestui articol.
Examinând actele și lucrările dosarului, în aplicarea articolului 479 alineat (1) din Codul de procedură civilă, curtea constată că apelul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează.
Instanța de apel notează că articolul 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede:
„(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă.
(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile”.
În speță, curtea observă că judicios tribunalul a constatat neîndeplinirea cerinței de la alineatul (1) evocat, întrucât textul criticat - 49 alineat (2) din Legea nr. 115/2015 - nu are „legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului”, deoarece nu a fost contestată respingerea candidaturilor propuse de apelant. Aceeași este soluția și referitor la articolele 100 și 101 din Legea nr. 115/2015, care nu au nici legătură cu stadiul de față al procesului electoral.
Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 480 alineat (1) Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul și va păstra sentința Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de „FORȚA M.”, prin președinte interimar T. N. R. împotriva sentinței nr. 403/2016 din 29 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția II civilă-contencios administrativ și fiscal, hotărâre pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01 mai 2016.
Președinte, E. G. | Judecător, A. G. | |
Grefier, A. H. |
Redactat GE
Tehnoredactat HA
02 exemplare/01.05.2016
Tribunalul Iași: T. A.
| ← Anulare act. Sentința nr. 2311/2016. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 290/2016. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
