Pretenţii. Decizia nr. 3/2014. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 3/2014 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 06-01-2014 în dosarul nr. 3/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3/2014

Ședința publică de la 06 Ianuarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. G.

Judecător C.-A. S.

Judecător L. P.

Grefier A.-M. P.

Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenții R. C. și B. E. în contradictoriu cu intimata A. DE L. „S. C. M.”, împotriva deciziei nr. 3382/07.12.2011 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul având ca obiect pretenții – perimare.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al șaselea termen de judecată; la data de 23.12.2013, prin serviciul registratură, recurentul B. E. a depus cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.

Constatând că potrivit art. 156 alin. 1 Cod procedură civilă se poate acorda un singur termen de judecată pentru lipsă de apărare temeinic motivată, iar în cauză la solicitarea recurentului, acest termen de judecată a fost acordat la data de 23.04.2012, Curtea respinge cererea de amânare a cauzei pentru angajare apărător.

Având în vedere că deja cauza a fost repusă pe rol pentru a se discuta perimarea, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției perimării.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin decizia civilă nr. 3382/07.12.2011, Tribunalul Iași a respins cererea de repunere pe rol și a respins ca inadmisibil recursul formulat de reclamantul R. C. și de intervenientul B. E. împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Iași la data de 31.10.2005, încheiere pe care a menținut-o.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că:

Încheierea supusă prezentului control de legalitate la solicitarea reclamantului R. C. și a intervenientului B. E. a fost pronunțată de Judecătoria Iași, în aplicarea art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

Regimul acestei încheieri este reglementat de legiuitor în cuprinsul art. 2441 Cod procedură civilă. Potrivit textului de lege asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat cu excepția celor pronunțate în recurs. Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecății procesului atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Astfel, prin mijlocirea acestui text de lege a fost deschisă de către legiuitor calea de atac a recursului exclusiv în privința încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății și a încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.

Încheierii prin care instanța a respins cererea de suspendare a judecății cauzei îi sunt aplicabile dispozițiile art. 282 alin. 2 Cod procedură civilă potrivit cărora împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecății.

Tribunalul reține că încheierea prin care Judecătoria Iași a respins cererea de suspendare a judecății cauzei formulată în baza art. 244 Cod procedură civilă nu poate fi atacată decât odată cu hotărârea dată asupra fondului cauzei și nu în mod separat, astfel încât recursul promovat de reclamant și intervenient împotriva acestei încheieri este inadmisibil.

Cererea de repunere a cauzei pe rol nu poate fi primită.

Repunerea pricinii pe rol, după declararea de către președinte a închiderii dezbaterilor, este atributul exclusiv al instanței, astfel cum dispune art. 151 Cod procedură civilă.

Singura ipoteză în care legiuitorul a conferit părții putința de a solicita reînceperea judecății este aceea a aplicării dispozițiilor legale relative la suspendare, prin recurgerea la prevederile art. 245 Cod procedură civilă.

Plasarea cererii formulate de recurentul B. E. de repunere a cauzei pe rol dincolo de orice reglementare legală care să-i confere substanță conduce spre soluția respingerii acesteia.

În considerarea celor mai sus expuse în baza art. 282 alin. 2 raportat la art. 2441 Cod procedură civilă, tribunalul a respins cererea de repunere pe rol, a respins ca inadmisibil recursul formulat de reclamantul R. C. și de intervenientul B. E. împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Iași la data de 31.10.2005, încheiere pe care a menținut-o.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs R. C. și B. E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul de judecată din 28 mai 2012, curtea de apel a dispus suspendarea judecății, în aplicarea prevederilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, deoarece la acest termen nici una dintre părți nu s-a prezentat și nici nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.

De la data suspendării judecății nu s-a mai efectuat niciun act de procedură în cauză.

Curtea de apel constată că - după trecerea a mai mult de un an de la momentul suspendării judecății - se pune în discuție perimarea recursului, excepție în legătură cu care instanța de control judiciar reține următoarele:

Codul de procedură civilă reglementează perimarea ca pe o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului, în faza în care se găsește. Perimarea este - în același timp - o prezumție de desistare, ce se deduce din aceea că partea interesată nu stăruie în judecată, o perioadă îndelungată.

Conform articolului 248 alin. (1) Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.

Instanța constată că termenul de perimare poate fi întrerupt sau suspendat, în situațiile enunțate în art. 249 (pentru întrerupere), respectiv art. 250 (pentru suspendare) Cod procedură civilă.

Curtea de apel reține că - la constatarea perimării - instanța este ținută a face următoarele verificări: dacă cererea a rămas în nelucrare mai mult de un an; dacă rămânerea în nelucrare a fost determinată de vina părții interesate (în calea de atac aceștia fiind recurenții); dacă nu a intervenit o cauză de întrerupere ori de suspendare a cursului termenului de perimare.

Curtea notează că termenul de perimare și-a început cursul din data de 28 mai 2012, când curtea de apel a dispus suspendarea judecății, în aplicarea prevederilor art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, deoarece la acest termen nici una dintre părți nu s-a prezentat și nici nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.

În speță, instanța reține că operează perimarea, în condițiile în care cererea a rămas în nelucrare mai mult de un an (din 28 mai 2012), din vina recurenților (care nu au solicitat repunerea cauzei pe rol) și nu a intervenit vreun temei de întrerupere ori de suspendare a termenului de perimare.

Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 25 noiembrie 2013.

În aplicarea articolului 248 cu referire la articolul 252 Cod procedură civilă, curtea va constata perimat recursul.

Excepția perimării fiind una de procedură, absolută și peremptorie, incidența sa împiedică examinarea oricărei critici care privește hotărârea tribunalului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată perimat recursul formulat de R. C. și B. E., împotriva deciziei civile nr. 3382/2011 din 07 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Ianuarie 2014

Președinte,

A. G.

Judecător,

C.-A. S.

Judecător,

L. P.

Grefier,

A.-M. P.

Redactat/Tehnoredactat: S.C.A./P.A.M

2 exemplare/20.01.2014

Tribunalul Iași: M. C.

E. C. F.

M. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 3/2014. Curtea de Apel IAŞI