Anulare act. Sentința nr. 8/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 4056/83/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Număr operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8/2013-PI
Ședința publică din 11 februarie 2014
PREȘEDINTE: G. M. - judecător
GREFIER: I. F.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuentul C. G. domiciliat în Certeze, nr.302/A, jud.Satu M., împotriva deciziei civile nr.445/R/2013, pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr.125/_, în contradictoriu cu intimatul W. L. Z. domiciliat în Satu M., ., jud.Satu M., având ca obiect contestație la executare – revizuire.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 28 ianuarie 2014, dată la care părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării și pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru data de 4 februarie 2014, când pentru aceleași motive a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru data de azi, 11 februarie 2014, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra cererii de revizuire, Curtea reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 603/12.09.2013, Tribunalul Satu M. a admis excepția de necompetență a tribunalului și, drept urmare:
A declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul C. G., privind decizia civilă nr.445/R/2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._ și a deciziei civile nr.253/R/2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul W. L. Z. și a omis soluționarea excepției de tardivitate a cererii de revizuire.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în ședința publică din 04.09.2013 raportat la dispozițiile art.322 pct.7 (contrarietatea de hotărâri), art.323 Cos proc.civ. de la 1865 a invocat excepția de necompetență materială, reținând că față de instanțele care au pronunțat cele două hotărâri, respectiv Tribunalul prin decizia civilă nr.253/R/2011 pronunțată în dosar nr._ și decizia civilă nr.445/2013 pronunțată la 27.05.2013, competența ar aparține instanței mai mare în grad celor care au pronunțat hotărârea, adică după regulile de organizare judiciară Curtea de Apel Oradea. Chiar dacă numai în prima decizie s-a evocat fondul finalizat cu admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului iar în decizia ulterioară s-a luat act de renunțarea la judecata recursului, situație în care cele două instanțe ar fi Tribunalul și Judecătoria Negrești Oaș, instanța „mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile” rămâne Curtea de Apel Oradea, astfel că în baza art. 158 și urm. din codul de procedură civilă s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului, cu declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Oradea conform dispozitivului.
Curtea de apel astfel investită cu soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientul C. G., în contradictoriu cu intimatul W. L. Z. constată că:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Satu M. la data de 05.07.2013 revizuientul C. G. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, privind dispozitivul hotărârilor judecătorești – decizia nr.445/R/27.05.2013, dosar nr._ a Tribunalului Bihor, respectiv decizia nr.253/R/2011 a Tribunalului Satu M., să se dispună anularea deciziei nr.445/R/27.05.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor.
În motivarea cererii, revizuientul a aratat, în primul rând că se află înăuntrul termenului de 1 lună de la comunicarea deciziei a cărei anulare o solicită, potrivit art.324 pct.1 Cod proc.civ. pentru admisibilitatea cererii, întrucât în data de 27.05.2013 recursul declarat de W. Ladislaus Z. a fost judecat în lipsa revizuientului și a avocatului său, situație în care a luat cunoștință de conținutul deciziei după data de 25 iunie 2013, când a fost pus în libertate din Penitenciarul Satu M.. Astfel, consideră că cererea de revizuire este formulată înăuntrul termenului de 1 lună.
A învederat că cele două hotărâri – decizia nr.253/R/2011 a Tribunalului Satu M. pronunțată în dosar nr._, definitivă și executorie din anul 2011, decizia atacată nr.445/2013 pronunțată la 27.05.2013 – sunt în contradicție evidentă privind anularea actelor de executare în dosarele executorului judecătoresc M. B. nr.146, 166, 167/2007, nr.93, 94, 100, 104, 111/2008, în prima decizie, respectiv menținerea actelor de executare față de cea de a doua decizie a Tribunalului Satu M., care dispune menținerea acestor acte de executare silită.
Fiind hotărâri ale aceleiași instanțe, consideră că se impune anularea unei hotărâri, însă ultima, care nu a fost pusă în executare, nu poate fi menținută raportat la decizia nr.253/2011, care și-a produs efecte juridice din anul 2011, anulând toate actele de executare din dosarele executorului amintite mai sus.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul W. L. Z. a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca tardiv introdusă motivat de faptul că a fost formulată peste termenul de o lună de zile prev.de art.324 alin.1 pct.1 Cod proc.civ., iar, în subsidiar, respingerea cererii ca inadmisibilă, deoarece revizuientul nu a invocat niciunul din cazurile limitativ prev.de art.322 Cod proc.civ.
La Curtea de Apel Oradea, revizuientul și-a susținut cererea de revizuire așa cum a fost formulată iar intimatul a solicitat respingerea ca nefondată a cererii nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă, arătând că nu-și mai susține excepția de tardivitate invocată la tribunal.
Examinând cererea de revizuire, în raport de motivele invocate, văzând și decizia supusă revizuirii, Curtea reține următoarele:
Revizuientul C. G. și-a întemeiat cererea de revizuire și anulare a deciziei nr. 445/R/2013 pronunțată de Tribunalul Satu M. pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă, invocând dispoziții contradictorii în raport de decizia nr. 253/R/2011.
Prin decizia civilă nr. 253/R/2011 pronunțată în dosarul nr._ Tribunalul Satu M. a lut act de renunțarea la judecata recursului exprimată de recurentul intimat W. L. Z. privind Sentința civilă nr. 806/2009, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în contradictoriu cu C. G. .
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 806/05.08.2009 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr. unic de mai sus, a fost respinsă excepția tardivității contestației, invocată de avocat în reprezentarea intimatului creditor W. L. Z. și a fost admisă contestația formulată de contestatorul C. GHORGHE în contradictoriu cu intimatul W. L. Z., anulându-se toate formele de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr. 111/2008 al executorului judecătoresc M. B.. Intimatul a fost obligat să plătească contestatorului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Vânzarea la licitație s-a făcut de către executorul judecătoresc cu încălcarea dispozițiilor art. 500 (3) C.proc.civ. Astfel, executorul judecătoresc nu a încunoștințat și nu a citat la termenele fixate pentru vânzarea imobilului pe . A. și DGFP Satu M..
Nu au fost citați nici ceilalți creditori ai contestatorului debitor care au formulat cerere de executare silită. Simpla comunicare a publicației de licitație pentru termenul din 28.01.2009 nefiind suficientă.
Nu este clarificată situația juridică a celor trei imobile construcții care au făcut obiectul executării, respectiv dacă aceste imobile sunt proprietate exclusivă a contestatorului sau bun comun.
Intimatul fiind în culpă procesuală în baza art. 274 C.proc.civ. a fost obligat să plătească contestatorului cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
Împotriva sentinței cu nr. de mai sus, intimatul creditor W. LADISLAUS a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac promovate și în temeiul art. 304 pct. 6 raportat la art. 312 indice 4 pct. 3 și art. 304 indice 1C.proc.civ. modificarea în totalitate a hotărârii recurate ca fiind nelegală și netemeinică și rejudecând cauza pe fond respingerea în principal pe cale de excepția contestația ca tardivă, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, ca nefondată.
În termenul de pronunțare și înainte de deliberare, recurentul a depus prin registratură o cerere de renunțare la recurs, învederând instanței că există o nouă executare silită, contestația pendinte rămânând fără obiect.
În temeiul art.246 C.proc.civ. și în temeiul principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a luat act de renunțarea la judecata recursului, cu consecința păstrării dispozițiilor sentinței recurate.
Prin decizia civilă nr. 445/R/27.05.2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Satu M. s-a admis recursul declarat de recurentul W. L. Z. în contradictoriu cu intimatul C. G. împotriva Sentinței civile nr. 1624/14.11.2012 pronunțată de Judecătoria Negrești-Oaș în dosar nr._ și, în consecință
S-a modificat în tot sentința recurată în sensul că s-a respins acțiunea reclamantului C. G. în contradictoriu cu pârâtul W. L. Z., pentru constatarea nulității absolute.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, prin cererea de chemare în judecată intimatul-reclamant a investit instanța cu o acțiune de drept comun în constatarea nulității absolute a actului de adjudecare imobiliară emis la data de 01.09.2010 de B. M. B., în mai multe dosare execuționale conexate. Potrivit acestui proces verbal, recurentul-pârât, în calitate de creditor, a adjudecat în contul creanței imobilul proprietatea intimatului-reclamant. Motivul de nulitate absolută invocat de către acesta din urmă este acela că, deși prin sentința civilă nr. 805/05.08.2009 au fost desființate toate formele de executare din dosarele execuționale finalizate cu procesul verbal atacat, executorul a continuat procedura cu ignorarea principiului quod nullum est nullum producit efectum.
Contrar opiniei Judecătoriei, instanța de recurs a apreciat că deși procesul verbal de adjudecare este, în principiu, un act de vânzare-cumpărare totuși, acesta este un act de executare în înțelesul dispozițiilor art. 399 C.proc.civ., fiind ultimul act, cu care se finalizează procedura de executare silită. Astfel fiind, calea procedurală, aflată la dispoziția părților și pe care un astfel de act poate fi desființat este cea a contestației la executare, aceasta cu atât mai mult cu cât, în cauză se invocă un motiv de nelegalitate a executării silite, respectiv împrejurarea că, deși actele anterioare au fost anulate, procedura a continuat finalizându-se cu actul contestat.
În consecință, o cerere de drept comun în constatarea nulității absolute și prin care se invocă un motiv de nelegalitate a actelor de executare, este inadmisibilă.
Curtea de apel reține că potrivit art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă, revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau grade deosebite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
În cazul în speță nu sunt îndeplinite cerințele acestui text de lege întrucât cele două hotărâri indicate în cererea de revizuire nu sunt potrivnice și nu au avut același obiect, în prima decizie din 2011 fiind soluționată o contestație la executare iar al doilea dosar a avut ca obiect o acțiune de drept comun în constatarea nulității vânzării imobilului revizuientului.
Astfel, prin decizia nr. 253/26.04.2011 prin care s-a luat act de renunțarea la judecata recursului împotriva sentinței civile nr. 806/05.08.2009 s-a soluționat o contestație la executare împotriva vânzării la licitație a imobilului revizuientului anulându-se formele de executare silită întocmite până în anul 2009 în dosarul execuțional nr. 111/2008 al executorului judecătoresc B. M., pentru vicierea procedurii de executare silită, iar prin decizia civilă nr. 445/R/2013 supusă revizuirii pronunțată în dosarul nr._ s-a respins acțiunea având ca obiect nulitatea actului de adjudecare al imobilului emis la data de 01.09.2010 în dosarul execuțional nr. 111/2008 al aceluiași executor judecătoresc B. M. cu motivarea că actul de adjudecare ca ultim act al executării silite poate fi desființat doar în cadrul contestației la executare silită și nu pe calea dreptului comun.
Cum prima hotărâre datând din anul 2009 respectiv decizia nr. 253/R/2011, vizează o contestație la executare împotriva actelor de executare efectuate până în 05.08.2009 data pronunțării sentinței nr. 806/05.08.2009 iar a doua hotărâre nr. 445/R/2013 vizează nulitatea actului de adjudecare din anul 2010 este evident că cele două hotărâri nu sunt contradictorii.
Într-adevăr, sub același număr de dosar execuțional nr. 111/2008 a avut loc o executare silită finalizată prin emiterea actului de adjudecare din 13.02.2009 de către B. M. B., această executare fiind contestată de către revizuientul C. G. în dosarul nr._, iar prin sentința civilă nr. 806/2009 s-a admis contestația și au fost anulate formele de executare silită inclusiv actul de adjudecare din 13.02.2009, însă ulterior pronunțării acestei sentințe, până la pronunțarea deciziei nr. 253/2011 în același dosar în care s-a luat act de renunțarea la judecarea recursului împotriva sentinței 806/2009, creditorul, intimat în prezentul dosar, W. L. Z., a solicitat executorului refacerea executării silite sub același număr de dosare execuționale printre care și numărul de dosar 111/2008, noua executare silită fiind finalizată în anul 2010.
Prin urmare, cele două hotărâri vizează acte de executare din perioade diferite și nu au același obiect, neputându-se vorbi de contrarietatea dispozițiilor acestora în sensul prevăzut de art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă.
Față de considerentele mai sus-expuse, văzând că motivele invocate în cererea de revizuire sunt nefondate, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă, Curtea în baza art. 326-328 din Codul de procedură civilă va respinge ca nefondată cererea de revizuire menținând în totalitate decizia nr. 445/2013 a Tribunalului Satu M..
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul C. G. domiciliat în Certeze, nr.302/A, jud.Satu M., în contradictoriu cu intimatul W. L. Z. domiciliat în Satu M., ., jud.Satu M., împotriva deciziei civile nr.445/R/2013 din data de 27 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Satu M., în dosar nr.125/_.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2014.
Președinte, Grefier,
G. M. I. F.
Red. decizie: G. M./05.03.2014
Jud. recurs: B. T.-M. Groșoș R.-T. T.
Dact. I.F./05.03.2014 – 4 ex.
| ← Strămutare. Sentința nr. 13/2014. Curtea de Apel ORADEA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 148/2014. Curtea de... → |
|---|
