Pretenţii. Decizia nr. 685/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 685/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 1625/105/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 685
Ședința publică din data de 25 martie 2014
Președinte - C. - P. B.
Judecători - E.-S. L.
- V.-A. P.
Grefier - N. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta C. M., domiciliată în Băicoi, ., Prahova, împotriva încheierilor de ședință din 17 iunie 2013 și 11 octombrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul N. R. F., domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cererea recurentei-reclamante, a răspuns recurenta-reclamantă C. M., personal, lipsind intimatul-pârât N. R..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Recurenta-reclamantă C. M., având cuvântul, arată că fiind primul termen de judecată nu a avut posibilitatea să obțină înscrisuri din dosarul nr. 5404 al Tribunalului Prahova, hotărârea fiind în curs de redactare, aceeași situație fiind și în două dosare aflate la Judecătoria Câmpina, care îi sunt favorabile și necesare în susținerea recursului, motiv pentru care solicită amânarea cauzei. Având în vedere această situație, este un motiv în plus în susținerea recursului, în care a învederat abuzul suspendării judecății, suspendare care este lipsită de esență juridică și având motivarea din dosarele sus-menționate, va demonstra că suspendarea nu a fost legală și temeinică.
Curtea, având în vedere cererea de recurs prin care se atacă încheierilor de ședință din 17 iunie 2013 și 11 octombrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul Prahova, privind suspendarea judecății, apreciază că se poate pronunța pe baza actelor de la dosar, considerând neîntemeiată cererea de amânare formulată de recurenta-reclamantă, astfel că o respinge și lasă dosarul la ordine.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta-reclamantă C. M., personal, lipsind intimatul-pârât N. R..
Recurenta-reclamantă C. M. arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părții, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurenta-reclamantă C. M., având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că dosarul are peste 2 ani, termen nelegal de mare, nejustificat se fac schimbări de complete, se aplică amenzi, se fac suspendări nejustificate. A făcut cerere de repunere pe rol a cauzei și pentru prima suspendare, însă nu s-a admis, dar s-a făcut un fel de judecată, iar la 17.06.2013 s-a suspendat judecata pentru neîndeplinirea unor obligații, pe care însă nu le cunoaște, nici chiar în încheiere nu nefiind menționate, tot timpul se dispune prorogarea discutării probelor, după care se spune că nu a depus interogatoriul, însă nu-l poate depune la dosar pentru ca pârâtul să nu cunoască conținutul acestuia anticipat. Cu privire la proba cu cercetarea la fața locului nu s-a făcut nici un fel de referire. Arată că a chemat în judecată polițistul desemnat să facă o înregistrare audio-video a unei executări la cererea sa, care însă nu și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu.
Arată că a recurat și încheierea din 11.10.2013, a primit citația după 4 luni, s-a prezentat la instanță, care însă a respins cererea de repunere pe rol și instanța nu și-a îndeplinit sarcina de a aștepta depunerea dosarului nr._ al B..
Consideră cererea de recurs întemeiată și legală, astfel că solicită admiterea acesteia și retrimiterea dosarului spre judecare, având în vedere perioada de 2 ani, excesiv de mare, în care s-a amânat dosarul, fără a avea ea, recurenta, vreo culpă.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._, reclamanta C. M. a chemat în judecată pe pârâtul N. R., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata sumei de 8 miliarde lei vechi, cu titlu de daune morale, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prejudiciul moral a fost cauzat de pârât ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, în misiunea din 31.05.2006, respectiv de video-filmarea unei executări silite.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului civil referitoare la răspunderea civilă, ce au fost indicate, ale Constituției României, de asemenea indicate, precum și ale art.1, 6 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
La termenul de judecată din 17.06.2013, când părțile au lipsit, având în vedere că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile procedurale stabilite de instanță în sarcina sa, tribunalul a dispus, în baza art. 1551 Cod pr.civilă, suspendarea judecății.
Reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, care a primit un prim termen de judecată la data de 11.09.2013, când, față de lipsa de procedură cu părțile, s-a amânat cauza la data de 11.10.2013 și s-a prorogat discutarea cererii de repunere pe rol a cauzei.
Prin încheierea din 11.10.2013, constatând că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor impuse de instanță în sarcina sa și pentru care s-a dispus suspendarea cauzei, tribunalul a respins cererea de repunere pe rol a cauzei ca neîntemeiată și a menținut măsura suspendării cauzei dispusă prin încheierea din 17.06.2013.
Împotriva celor două încheieri din datele de 17.06.2013 și 11.10.2013, ambele pronunțate de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, a declarat recurs reclamanta C. M., criticându-le ca nelegale.
Susține recurenta că a depus acțiunea la data de 02.03.2012, iar calitatea de polițist a pârâtului a condus la efectuarea unor tergiversări cu scopul mușamalizării adevărului, săvârșindu-se grave încălcări ale legii, fiindu-i încălcate drepturile, în scopul renunțării la acțiune.
Se arată că într-o perioadă excesiv de mare, nejustificată, s-a suspendat cauza (03.09.2012), apoi s-a repus pe rol (01.10.2012), recurenta a fost amendată și i s-a respins cererea de reexaminare a amenzii, iar în 17.06.2013 a fost citată pentru reexaminarea amenzii, dar s-a dispus și suspendarea în baza art. 1551 Cod pr.civilă, nefiind citată pentru acest aspect și nici nu s-a menționat ce obligație trebuia să îndeplinească.
Mai învederează recurenta că în data de 11.10.2013 s-a respins cererea acesteia de repunere pe rol a cauzei și s-a menținut suspendarea.
Se conchide astfel că de peste 1 an și 8 luni se tergiversează soluționarea acțiunii sale, invocându-se culpa acesteia, toate eforturile instanței fiind pentru mușamalizarea și nicidecum stabilirea adevărului în cauză.
Se solicită pentru aceste motive admiterea recursului și restituirea cauzei pentru judecarea pe fond a acesteia.
Examinând încheierile atacate, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:
Potrivit încheierii de ședință de la termenul de judecată din data de 17.06.2013 în fața primei instanțe ( fila 203 dosar fond), tribunalul a suspendat judecarea cauzei în baza disp.art.1551Cod pr.civilă,reținând că reclamanta nu a îndeplinit obligațiile procedurale stabilite de instanță în sarcina sa, fără a se indica în cuprinsul încheierii de ședință, astfel cum impun prevederile speciale ale art.1551alin.1Cod pr.civilă,ce anume obligații procedurale nu au fost îndeplinite de către reclamantă și care să justifice măsura suspendării judecării cauzei în temeiul acestor dispoziții legale procedurale speciale.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 11.10.2013, când s-a pus în discuție cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantă, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe rol, menținând măsura suspendării cauzei dispusă prin încheierea din data de 17.06.2013, cu motivarea că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor impuse de instanță în sarcina acesteia, nereținându-se nici în cuprinsul acestei încheieri despre ce anume obligații este vorba, pe care reclamanta nu și le-ar fi îndeplinit.
Se impune, totodată, a se preciza, că de principiu, în ceea ce privește administrarea probei cu martori, aceasta se face cu aplicarea dispozițiilor legale procedurale speciale privind administrarea dovezilor, cuprinse în Secțiunea a III-a - intitulată „Administrarea dovezilor” - §.1 și §.4 ce se referă la „Dispoziții generale”, respectiv la „Dovada cu martori” - din Capitolul III - „Judecata” al Titlului III al Codului de procedură civilă privind „Procedura înaintea instanței de judecată”, nefiind aplicabile dispozițiile instituite de art.1551Cod pr.civilă.
Concluzionând, pentru considerentele ce preced, Curtea privește recursul ca fondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va admite, în cauză fiind incidente disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, iar conform art.312 alin.2 și 3 coroborat cu art.312 alin.5 Cod pr.civilă va casa încheierile de ședință din datele de 17.06.2013 și 11.10.2013 pronunțate de Tribunalul Prahova și va trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță de fond, respectiv Tribunalul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta C. M., domiciliată în Băicoi, ., Prahova, împotriva încheierilor de ședință din 17 iunie 2013 și 11 octombrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâtul N. R. F., domiciliat în Băicoi, ., jud. Prahova și în consecință:
Casează încheierile de ședință din datele de 17.06.2013 și 11.10.2013 pronunțate de Tribunalul Prahova și trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță de fond - Tribunalul Prahova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 martie 2014.
Președinte, Judecători,
C.-P. B. E.-S. L. V.-A. P.
Grefier,
N. M.
Red.VAP
Tehnored.NM
2ex./24.04.2014
d.f._ Tribunalul Prahova
j.f. M. B. - 17.06.2013
j.f. M. N. - 11.10.2013
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 711/2014. Curtea de Apel... | Legea 112/1995. Hotărâre din 20-02-2014, Curtea de Apel PLOIEŞTI → |
|---|
