Contestaţie la executare. Decizia nr. 196/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 196/2016 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 25-05-2016 în dosarul nr. 196/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 196
Ședința publică din data de 25 mai 2016
Președinte - E. S.
Judecător - V.-I. S.
- A.-C. B.
Grefier - D. V.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat contestatorul M. C., domiciliat în Târgoviște, Bulevardul Basarabiei, nr. 4, județul Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 120/9 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata . BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 99, .. A, ..
Recursul a fost timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 97,00 lei, conform chitanței ./2016 DAPPP nr._ (56) și timbru judiciar în cuantum de 5,00 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-contestator M. C. și intimata . București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și că recurentul-contestator M. C. a solicitat judecarea cauzei în lipsă în cuprinsul motivelor de recurs (fila 11 dosar).
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, invocă din oficiu excepția inadmisibilității recursului declarat de contestatorul M. C. și rămâne în pronunțare asupra excepției.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._, contestatorul M. C., în contradictoriu cu intimata S.C. G. D. S.R.L., a formulat opoziție la executarea cambială începută în baza somației din data de 16.01.2013, emisă în dosarul de executare nr. 1418/2012 al B.E.J. „M. D. și M. A.-D.”.
Prin sentința civilă nr. 1858/5 aprilie 2013, Judecătoria Târgoviște a admis excepția tardivității formulării opoziției la executare, invocată de către intimată și a respins ca tardivă opoziția la executare formulată de contestatorul M. C., în contradictoriu cu intimata S.C. G. D. S.R.L.
La data de 17 iunie 2013, contestatorul M. C. a formulat cerere de îndreptare eroare materială și completare a dispozitivului sentinței civile nr. 1858/5 aprilie 2013.
Prin sentința civilă nr. 3161/12.07.2013, Judecătoria Târgoviște, a respins capătul de cerere având ca obiect completarea hotărârii, precum și capătul de cerere având ca obiect îndreptarea unei erori materiale, formulate de contestatorul M. C., în contradictoriu cu intimata S.C.G. D. S.R.L.
Împotriva sentinței civile nr. 1858/5.04.2013, a declarat apel contestatorul M. C., criticând-o pentru nelegalitate, arătând că, soluția instanței este greșită din două considerente majore: executarea siluită a pornit împotriva unui titlu executoriu de credit sau titlu de valoare - bilet la ordin; că normele aplicabile acestei executări silite sunt norme speciale, derogatorii de la procedura execuțională silită comună și sunt circumscrise procedurii instituite prin Legea nr. 58/1934 – legea cambiei și biletului la ordin, respectiv BNR nr.6/1994. Derogările constau însă nu numai în calea de atac aplicabilă – opoziția la executare formulată în 5 zile ci și în condițiile de formă și fond impuse titlurilor cambiale, cum este biletul la ordin.
A arătat apelantul, pentru a ne afla în materia executării silite cambiale-actul începător de executare este, nu simpla somație, emisă în condițiile art.387 Cod procedură civilă, ci somația cambială emisă conform normelor derogatorii, menționate. Conform legii juridice, atunci când nu sunt îndeplinite condițiile specifice materiei cambiale, nu este situația unei executări silite cambiale, ci a unei executări silite de drept comun; că Somația nr.1418/16.01.2013, nu îndeplinește condițiile specifice somației cambiale, necuprinzând „transcrierea exactă a cambiei precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată”; că instanța de fond, prin soluția adoptată aplică arbitrar regulile celor două proceduri execuționale incidente, procedura generală și cea specială cambială; că instanța a sancționat nerespectarea condiției de termen în formularea opoziției cambiale, dar a acceptat titlul executoriu care nu respectă condițiile speciale ale aceleași materii - ceea ce reprezintă o judecată arbitrară.
A precizat apelantul că, pe calea contestației instanța a fost investită și cu anularea formelor execuționale prin invocarea excepției prescripției executării silite. Chiar acceptând că titlul cambial este valid și poate fi executat, această executare se supune regulilor procedurale comune, ori prescripția - ca excepție peremptorie și absolută poate fi invocată pe orice cale. În cauză, executarea silită se putea efectua în termenul general de 3 ani de la data scadenței, respectiv 07.12.2009, termen depășit. În privința calității speciale a debitorului – aceea de girant – termenul de executare împotriva acestuia este supus unui termen special de 1 an de la data scadenței, conform art.320 lit. f din Normele BNR nr.6/1994. Instanța a ignorat și această excepție, nepronunțându-se, chiar dacă a fost investită în condițiile procedurale.
Prin decizia civilă nr. 500/08.09.2015, Tribunalul Dâmbovița a constatat perimată judecata apelului civil promovat de apelantul contestator M. C., împotriva încheierii de ședință din data de 12 iulie 2013, dată de Judecătoria Târgoviște, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata ..
Impotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, iar prin decizia nr.732/24.11.2015 Curtea de Apel Ploiești a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Dâmbovița.
La data de 13.01.2016 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr._ .
Prin decizia civilă nr. 120/9 februarie 2016, Tribunalul Dâmbovița a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul M. C., împotriva sentinței civile nr. 1858/5.04.2013 și a sentința civilă nr. 3161/12.07.2013, pronunțate de Judecătoria Târgoviște, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata ..
Au fost păstrate hotărârile atacate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că apelantul a formulat contestație la executare în dosarul nr. 1418/2012 a B. M. D. și M. A., susținând că s-a prescris executarea silită cambială a B.O. din data de 07.12.2009.
Prin sentința civilă atacată, cererea s-a respins ca fiind tardiv formulată.
A arătat tribunalul că, contestatorul a formulat și o cerere de completare a dispozitivului hotărârii, care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 3161/12.07.2013, cu motivarea că cererea fiind respinsă ca tardivă, instanța nu mai putea soluționa fondul cauzei.
Deși a formulat apel împotriva ambelor hotărâri, motivele de apel au privit doar hotărârea nr. 1858/05.04.2013, a arătat tribunalul.
Astfel, apelantul a susținut că actul începător de executare nu este somația emisă potrivit dispozițiilor art. 387 Cod procedură civilă 1865, ci somația cambială, așa cum este prevăzută de art. 61 din Legea nr. 58/1934, a arătat tribunalul.
Acest motiv de apel este nefondat, a apreciat tribunalul, atâta timp cât, indiferent de conținutul somației, aceasta nu a fost contestată în termenul de 5 zile, prevăzut de art. 62 din Legea nr. 58/1934.
Ca atare, tribunalul nu poate proceda la analiza înscrisului pentru a verifica dacă sunt îndeplinite cerințele art. 61 din Legea nr. 58/1934, cât timp actul nu a fost contestat în termen.
In ceea ce privește prescripția executării silite, invocată în cadrul contestației la executare, deoarece contestația a fost respinsă ca fiind tardiv formulată, tribunalul nu se mai putea pronunța cu privire la fondul cauzei.
Față de toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă 1865, tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr. 120 /9 februarie 2016 a Tribunalului Dâmbovița a declarat recurs contestatorul M. C., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Susține recurentul că în mod nelegal i-a fost „blocată” judecarea cauzei pe fond prin admiterea incorectă a excepției de tardivitate invocată de intimată, prin care a cerut a fi sancționat ca nu a formulat opoziție le executare în termen de 5 zile de la data comunicării de către executor a unei somații de executare cambială, care nu a existat niciodată și implicit nu i-a fost comunicată, astfel că nu se putea discuta tardivitatea și depășirea termenului de 5 zile de la data comunicării acesteia.
In fapt, arată recurentul că a formulat contestație la executare în termen legal de 15 zile, raportându-se la somația de executare de drept comun emisă la data de 16.01.2013 sub nr. 1418/2013 în cadrul dosarului al B.E.J. „M. D. și M. A. D.”, iar instanțele de fond si apel raportându-se la motive străine de natura pricinii, aplicând greșit legea, s-au raportat la acțiunea de opoziție la executare în condițiile în care n-a existat niciodată somație de executare cambială.
Susține că, contestația la executare formulată a fost judecată ca acțiune de drept comun supusă legilor specifice opoziției la executare, iar prin aplicarea greșită a legii i-a fost respinsă acțiunea, ca tardivă, ignorându-i totul judecarea contestației la executare ca acțiune de drept comun.
Precizează recurentul că a formulat contestație la executare ca acțiune de drept comun și nu opoziție la executare.
Arată recurentul că somația la executare de drept comun se atacă cu contestație la executare după regulile dreptului comun, iar somația de executare cambială se atacă prin opoziție la executare aplicându-se Legea nr. 58/1934 Și Normele BNR nr. 6/1994.
Sub un prim motiv de recurs, recurentul susține că hotărârea conține motive de respingere a acțiunii străine de cauză, având în vedere că instanța trebuia să analizeze mai întâi dacă ceea ce a primit și ceea ce a contestat prin cererea ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Târgoviște, respectiv somația de executare emisă la data de 16.01.2013 este o somație de executare de drept comun sau este o somație de executare cambială și apoi să analizeze legile care sunt aplicabile, termenul legal de contestare, admisibilitatea și tardivitatea acțiunii raportate concret la tipul de acțiune ce se impunea a fi formulată față de acea somație înregistrată sub nr. 1418/2013 emisă de B.E.J. „M. D. și M. A. D.”.
Precizează recurentul că nu a putut aprecia somația înregistrată sub nr. 1418/2013, ca fiind somație cambiala, deoarece: nu avea titulatura de somație de executare cambială, nu avea încadrare juridică prin articolele invocate în cuprinsul acesteia, pentru somație de executare cambială, nu avea condiții de formă și conținut care să se conformeze pentru condițiile de formă și conținut ale contestației de executare cambială și dimpotrivă avea în totul condiții de formă si conținut specifice contestației la executare de drept comun.
Susține că în mod incorect a fost admisă excepția de tardivitate, deoarece nu i-a fost comunicată somația de executare combială, pentru că nu a existat.
Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că instanțele anterioare au avut de soluționat trei excepții, respectiv: excepția tardivității formulării opoziției la executare, raportată la data comunicării somației de executare combială care nu a existat niciodată și care nu există nici în prezent, excepția inexistenței unei somații de executare combială valabilă și excepția nulității somației de executare combială.
Apreciază recurentul că instanța era obligată potrivit dispozițiilor art. 248 alin. 2 Cod pr. civilă să pună în discuție și să se pronunțe asupra excepțiilor invocate simultan în funcție de efectele pe care acestea le produc.
Consideră că dacă ar fi fost pusă în discuție ordinea de soluționare a excepțiilor, nu ar fi fost posibil a se discuta tardivitatea, al cărui termen este diferit de 15 zile pentru contestație la executare de drept comun și 5 zile pentru opoziție la executare.
Al treilea motiv de recurs susținut de către recurent se referă la faptul că, dacă s-ar analiza somația înregistrată sub nr. 1418/2013, drept somație de executare cambială, ar trebui să se aibă în vedere, potrivit art. 320 lit. j din Normele BNR nr. 6/1994, neîndeplinirea comunicării conform acestor norme, prin care se arată că somația de executare trebuie să conțină transcrierea exactă a cambiei sau a protestului și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Un ultim motiv de recurs se referă la faptul că sub efectul admiterii incorecte, nelegale și neadaptate la cauza dedusă judecații a excepției de tardivitate s-au ignorat toate motivele de apel formulate, astfel că, recurentul solicită prin prezentul recurs să fi analizate toate motivele de apel ca drept motive de recurs.
S-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea sentinței civile nr. 1858/05.04.2013 și a deciziei civile nr. 120/09.02.2016.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 din vechiul Cod de procedură civilă.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare deși intimatul a fost citat cu acestă menntiune.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului, reține următoarele :
La termenul de judecată din 25.05.2016, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, invocă din oficiu excepția inadmisibilității recursului declarat de contestatorul M. C..
Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii conform art. 137 alin. 1 Vechiul cod pr. civilă.
Potrivit art. 62 alin. 3 Legea 58/1934, hotărârea pronunțată asupra contestației va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunțare.
În cauza de față sentința Judecătoriei Târgoviște a fost pronunțată cu drept de apel iar decizia Tribunalului Dâmbovița nr. 120/2016 a fost dată ca fiind definitivă.
Față de dispozițiile legale sus menționate dar și de dispozițiile deciziei tribunalului Dâmbovița în mod eronat a fost promovată și calea de atac a recursului, deși legea nu prevedea această cale de atac.
Așadar, în baza art. 137 alin. 1 VCPC coroborat cu art. 62 alin. 3 Legea 58/1934, Curtea va admite excepția inadmisibilității și va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul M. C., domiciliat în Târgoviște, Bulevardul Basarabiei, nr. 4, județul Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 120/9 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata . BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 99, .. A, ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2016.
Președinte, Judecători,
E. S. V.-I. S. A.-C. B.
Grefier,
D. V.
Red. ES
Tehnored. DV/MF
2 ex./30.05.2016
d.f._ - Judecătoria Târgoviște
j.f. M. M. I.
d.a._ - Tribunalul Dâmbovița
j.a. C. M. G. și S. M. D.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120/2006
| ← Strămutare. Sentința nr. 75/2016. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1200/2016. Curtea de Apel... → |
|---|
