ICCJ. Decizia nr. 134/2004. Civil. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 134.
Dosar nr. 12415/2004
Şedinţa publică din 22 februarie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta V.A. a chemat în judecată pe pârâţii T.C. şi Statul Român, solicitând instanţei sistarea stării de indiviziune asupra imobilului în suprafaţă de 539 mp, evidenţiat în C.F. Măru, nr.top 1094 Seletruc şi casa nr. 216 edificată pe acest teren.
Pârâtul T.C. a formulat cerere reconvenţională solicitând ca, la stabilirea sultei să se ţină seama de contribuţia sa reală la edificarea construcţiei.
Prin sentinţa civilă nr. 3567 din 2 octombrie 2002 pronunţată de Judecătoria Caransebeş, s-au admis acţiunea şi cererea reconvenţională; s-a dispus sistarea stării de coproprietate dintre părţi, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de ing. T.V.; s-a atribuit imobilul în litigiu reclamantei V.A., care a fost obligată la plata sultelor, în cuantum de 758.920.031 lei, pârâtului T.C. şi de 3.301.375 lei, masei succesorale a defunctei M.S.
Prin Decizia civilă nr.245/A din 24 aprilie 2003, Tribunalul Caraş Severin a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantă şi pârâtul T.C.
Hotărârea a devenit irevocabilă prin Decizia civilă nr. 5118/C din 10 septembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara, care a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantă şi pârât.
Împotriva hotărârilor judecătoreşti menţionate a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 9 septembrie 2004, considerând că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Recursul în anulare se va respinge ca inadmisibil pentru cele ce urmează.
Prin OUG nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă au fost abrogate art. 330-3304 din acest cod, dispoziţii legale care reglementau calea extraordinară de atac a recursului în anulare (art. I pct. 17).
Potrivit prevederilor art. III din ordonanţă, dispoziţiile acesteia se aplică la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
OUG nr. 58/2003 a fost publicată în M. Of., Partea I nr. 460, la 28 iunie 2003, ceea ce înseamnă că, în raport de prevederile art. III din ordonanţă, dispoziţiile sale se aplică din 26 august 2003.
Cum Decizia civilă nr. 5118/C a Curţii de Apel Timişoara a fost pronunţată ulterior datei de la care au fost abrogate dispoziţiile art. 330-3304 C. proc. civ., respectiv 10 septembrie 2003, recursul în anulare de faţă se priveşte ca inadmisibil şi, în raport cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 3567 din 2 octombrie 2002 a Judecătoriei Caransebeş, deciziei civile nr. 245 din 24 aprilie 2003 a Tribunalului Caransebeş şi a deciziei civile nr. 5118/C/din 10 septembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1366/2004. Civil. Contestatie legea 10/2001.... | ICCJ. Decizia nr. 10610/2004. Civil. Contestatie la executare.... → |
|---|
