ICCJ. Decizia nr. 1396/2004. Civil. Litigiu de muncă. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1396
Dosar nr. 11808/2004
Şedinţa publică din 23 februarie 2005
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiune R.P. a chemat în judecată Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., solicită instanţei obligarea pârâţilor la restituirea sumelor de bani, încasate lunar prin reţinerea cotei de 7% din salariu brut lunar, cu titlu de contribuţie la fondul asigurărilor sociale de sănătate, pentru perioada 1 martie 2000–30 noiembrie 2001, dată la care a fost trecut în rezervă, actualizate prin aplicarea indicelui de inflaţie, la data executării hotărârii.
Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 425 din 17 iunie 2003 a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâţii să restituie, către reclamant, sumele reţinute cu titlu de contribuţie la fondul de asigurări sociale de sănătate, pentru perioada 1 martie 2000–31 octombrie 2001, actualizate, şi a respins, în rest, acţiunea reclamantului faţă de primii doi pârâţi şi, în întregime, faţă de pârâta C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 2171 din 27 octombrie 2003 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia civilă, care a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara.
Prin memoriul adresat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a solicitat declararea recursului în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate, în cauză, pentru motive de esenţială nelegalitate şi vădită netemeinicie.
Recursul în anulare declarat la data de 21 septembrie 2004 este inadmisibil.
Prin art. 1 pct. 17 din OUG nr. 58/2003 au fost abrogate art. 330 – 3004 C. proc. civ. care reglementează calea de atac a recursului în anulare.
Aşadar, începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 58/2003 (28 august 2003) această cale de atac nu mai există în Codul de procedură civilă.
Potrivit textului abrogat, recursul în anulare ca şi calea extraordinară de atac, avea ca obiect numai hotărârile judecătoreşti irevocabile.
Cum calea de atac în discuţie a fost desfiinţată, în condiţiile conflictului de legi procesuale în timp soluţia legală este dată de art. II alin. (3) din OUG nr. 58/2003, [text corespunzător celui de principiu reglementat în art. 725 alin. (4) Cod procedură civilă], în conformitate cu care „hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate".
Aceasta înseamnă că hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate după intrarea în vigoare a OUG nr. 58/2003 nu mai pot fi atacate cu recursul în anulare inexistent ca şi cale de atac la data pronunţării lor.
Aşadar recursul în anulare de faţă, declarat la 21 septembrie 2004 a Curţii de Apel Alba-Iulia din 27 octombrie 2003, nu este admisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 2171 din 27 octombrie 2003 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia civilă, şi a sentinţei nr. 425 din 17 iunie 2003 a Tribunalului Hunedoara, secţia comercial contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1419/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1342/2004. Civil. Conflict de muncă. Recurs... → |
|---|
