ICCJ. Decizia nr. 1844/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1844
Dosar nr. 14758/3/2004
Şedinţa publică din 26 februarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1200 din 27 octombrie 2005
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis în parte contestaţia formulată de reclamanţii P.P. şi D.S.E. împotriva pârâtei A.V.A.S., a anulat deciziile nr. 124 şi 125 emise de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să emită decizie prin care să propună măsuri reparatorii în echivalent în favoarea reclamanţilor, pentru imobilul care a aparţinut fostei Fabrici de ulei P., alcătuit din clădiri şi teren, din Roşiori de Vede, jud. Teleorman; totodată, a respins cererea de restituire în natură a imobilului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Fosta „Fabrică şi Rafinărie de uleiuri vegetale întreprinderile P." a aparţinut fraţilor V.P., I.P. şi M.P. şi a trecut în proprietatea statului în temeiul Legii nr. 119/1948, forma de organizare a acesteia fiind aceea de întreprindere individuală.
Cum în cadrul întreprinderii aveau calitatea de asociaţi membrii aceleiaşi familii tribunalul a reţinut aplicabilitatea în drept a dispoziţiilor art. 18 lit. a) teza a II-a din Legea nr. 10/2001.
Deşi s-a cerut restituirea în natură a imobilului, tribunalul a considerat că această măsură reparatorie nu este posibilă, deoarece în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, imobilul fiind preluat cu titlu valabil şi actualmente evidenţiat în patrimoniul unei societăţi comerciale privatizate, respectiv SC R. SA.
Referitor la utilajele pentru care reclamanţii au depus notificare, tribunalul a reţinut că acestea nu se pot restitui deoarece acestea au fost înlocuite; în drept tribunalul a invocat dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
Prin Decizia civilă nr. 177 din 28 aprilie 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut următoarele:
Imobilele identificate prin raportul de expertiză sunt cele care au alcătuit Fabrica de uleiuri P.
Din probele administrate în cauză reiese că forma de organizare a acestei fabrici era aceea de întreprindere individuală, şi nu aceea de societate, deoarece nu au existat acţionari şi capital social vărsat de acţionari, motiv pentru care în mod corect s-a reţinut aplicabilitatea art. 29 din Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005 şi aplicabilitatea art. 31 din aceeaşi lege.
Curtea a înlăturat şi critica potrivit căreia pentru imobilele în litigiu s-ar fi formulat şi alte notificări care ar fi fost soluţionate, cu motivarea că la dosar s-au depus decizii care privesc alte imobile situate la alte adrese.
De asemenea, s-a făcut dovada că SC R. SA este continuatoarea Fabricii de ulei P. şi are în proprietate imobilele solicitate de reclamanţi.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta A.V.A.S. invocând, în drept, dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta susţine că:
1. Ambele instanţe au apreciat greşit probele administrate care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Astfel, pentru acordarea de măsuri reparatorii conform art. 29 din Legea nr. 10/2001, reclamanţii trebuiau să prezinte acte doveditoare cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat, a situaţiei juridice a cestuia şi a calităţii de moştenitori, or reclamanţii nu au depus la dosar astfel de înscrisuri.
2. Din analiza art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 reiese să A.V.A.S. are numai competenţa de a propune acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor, şi nu pe cea de a dispune restituirea imobilelor revendicate.
Recurenta solicită admiterea recursului, modificarea deciziei, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei şi respingerea contestaţiei, cu menţinerea ca temeinică şi legală a dispoziţiei, prin care recurenta a respins notificările formulate de reclamanţi.
Recurenta a depus la dosar copiile deciziilor nr. 345 şi 346 din 24 octombrie 2006, prin care a propus măsuri reparatorii pentru imobilele ce fac obiectul litigiului şi a înaintat dosarele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Intimaţii nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
1 Prima critică formulată de recurentă nu se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi nici în vreun alt punct al art. 304 C. proc. civ., deoarece vizează exclusiv aprecierea probelor, care nu cade sub cenzura instanţei de recurs, fată de actuala configuraţie a textului de lege menţionat.
2. În ceea ce priveşte pretinsa aplicare greşită a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001, critica formulată nu are legătură cu soluţia adoptată de tribunal şi menţinută de curtea de apel.
Într-adevăr, potrivit textului de lege menţionat, A.V.A.S. nu ar avea competenţa să dispună restituirea în natură a unui imobil deţinut de o societate comercială integral privatizată, ci doar pe aceea de a propune măsuri reparatorii prin echivalent.
Numai că, în speţă, pârâta nu a fost obligată să restituie în natură imobilele care alcătuiesc fabrica, această cerere fiind respinsă de instanţe, ci să emită o dispoziţie în conformitate cu dispoziţiile art. 29 (fost art. 27) din Legea nr. 10/2001, obligaţie căreia pârâta, de altfel, i s-a şi conformat.
Prin urmare, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât, în baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va menţine Decizia şi va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei civile nr. 177 din 5 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1797/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1770/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
