ICCJ. Decizia nr. 2352/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2352

 Dosar nr. 61/117/2004

Şedinţa publică din 9 aprilie 2008

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

P.M., P.D.I., P.H. şi S.M. au acţionat în judecată Statul Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziţiei nr. 2389 din 31 mai 2004 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi obligarea acestuia să emită o nouă dispoziţie de restituire în natură a imobilelor Arator la Rotaţia II înscrise iniţial în C.F. nr. 19033 cu nr. top 21877/2 şi în C.F. 19245 cu nr.top.21876/2 şi în prezent înscrise în C.F. nr. 39107, iar în cazul imposibilităţii restituirii acestor imobile în natură să li se acorde despăgubiri băneşti.

În motivarea acţiunii, petiţionarii au susţinut că dispoziţia nr. 2389/2004 este nelegală, deoarece cu probele anexate notificării şi-au probat calitatea de succesori ai proprietarului tabular C.M.G.

Tribunalul Cluj prin sentinţa nr. 307 din 18 aprilie 2007 a admis în parte plângerea reclamanţilor P.M., P.D.I., P.H. şi S.M. împotriva Statului Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Anulând dispoziţia nr. 2389 din 31 mai 2004 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Instanţa l-a obligat pe acesta să emită o nouă dispoziţie prin care să le acorde despăgubiri băneşti petenţilor în sumă de 248.100 Euro.

Prin aceeaşi sentinţă primarul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON în favoarea petenţilor.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că petenţii şi-au dovedit calitatea de succesori ai proprietarului tabular C.M.G. iar prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit că parcela nr. 21876/2 a fost dezmembrată în top. nou 21876/2/1 teren în suprafaţă de 1.159 mp intabulat în favoarea Statului Român, astfel că suprafaţa ambelor parcele 21877/2 şi 21876/2/1 este de 3.597 mp.

Aceeaşi expertiză a evidenţiat că întregul teren este ocupat de construcţii, blocuri de locuinţe, finalizate sau în curs de execuţie ori se află între construcţiile existente, valoarea acestuia fiind stabilită în sumă de 248.100 Euro la cursul valutar din 20 ianuarie 2007.

În raport de probele administrate tribunalul a concluzionat că petiţionarii au calitatea de persoane îndreptăţite la acordarea măsurilor reparatorii băneşti aferente imobilelor preluate de stat, în valoare de 248.100 Euro.

Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Cluj, prin primar împotriva sentinţei civile nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj. Apelul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva aceleiaşi sentinţe a fost admis în sensul schimbării în parte a sentinţei şi respingerii acţiunii promovată de toţi petenţii împotriva Statului Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.

Menţinând restul dispoziţiilor sentinţei instanţa de apel a obligat Municipiul Cluj-Napoca, prin primar să plătească reclamanţilor cheltuielile de judecată în apel, în sumă de 500 lei.

Pentru a decide astfel, aceasta a reţinut în legătură cu apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca că, după modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001, în cazul contestaţiilor împotriva dispoziţiilor sau deciziilor emise de entităţile învestite cu soluţionarea lor, legitimare procesuală pasivă au aceste entităţi, în speţa Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar şi că deci Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu este legitimat pasiv.

În privinţa apelului declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca s-a statuat că acesta este nefondat deoarece, chiar în condiţiile existenţei art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 instanţa sesizată cu plângerea împotriva dispoziţiei emisă de primar, nu poate refuza nejustificat solicitarea reclamanţilor de evaluare a imobilului în litigiu, pentru stabilirea despăgubirilor, de vreme ce constatarea numai a existenţei dreptului fără cuantificarea despăgubirilor, în condiţiile în care fondul Proprietatea nu este funcţional, echivalează cu absenţa totală a indemnizaţiei în sensul legislaţiei interne, reglementare incompatibilă cu respectarea dreptului la bunul garantat prin Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Dacă în final vor avea relevanţă numai despăgubirile stabilite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de către evaluatorii numiţi de aceasta, pe baza standardelor internaţionale, înseamnă că obiecţiunile Municipiului la raportul de expertiză efectuat în cauză au rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C. proc. civ. apelul Primarului Municipiului Cluj a fost respins iar primarul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată solicitate de petiţionarii contestatori.

Împotriva deciziei a declarat recurs Primarul Municipiului Cluj-Napoca nemotivat în drept, solicitând admiterea recursului şi modificarea deciziei atacate, în sensul apelului şi pe fond admiterea în parte a contestaţiei reclamanţilor cu exonerarea pârâtului, Primarul Municipiului Cluj-Napoca de plata cheltuielilor de judecată la care a fost obligat.

În susţinerea recursului se afirmă că în mod nelegal au fost acordate despăgubiri băneşti în sumă de 248.100 Euro, deoarece raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, autoritatea învestită cu soluţionarea notificărilor face doar propuneri de acordare a despăgubirilor, în condiţiile legii speciale, urmând ca regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv să fie stabilite de Comisia Centrală în condiţiile art. 16 cap. V, Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Propunerile motivate de acordare a despăgubirilor se înaintează Comisiei Centrale care în temeiul raportului întocmit de evaluatori va emite Decizia reprezentând titlul de despăgubire, care conţine cuantumul despăgubirilor.

Potrivit modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, stabilirea despăgubirilor, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi nu al instanţelor judecătoreşti. În ceea ce priveşte obligarea Primarului Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată se afirmă că instanţa a ignorat culpa procesuală a contestatorilor care au depus actele doveditoare ce îi legitimau ca persoane îndreptăţite, după promovarea acţiunii în justiţie.

Recursul este întemeiat.

În fapt, imobilele în litigiu, teren în suprafaţă de 2.438 mp şi respectiv 1777 înscris în C.F. 29033 Cluj nr. top. 21877/2 şi C.F. nr.19245 nr. top.21876/2 a fost preluat de Statul Român în baza Decretului de expropriere nr. 250/1974. În temeiul Legii nr. 10/2001 intimaţii contestatori, în calitate de succesori ai proprietarului tabular C.M.G. sunt legitimaţi la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, deoarece aşa cum s-a stabilit prin expertiza topo., B.I. (fila 156 dosar fond) întreaga suprafaţă de teren expropriată este ocupată.

În mod nelegal Curtea de Apel Cluj a confirmat soluţia instanţei de fond privind acordarea către contestatori a măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc, deoarece o atare măsură reparatorie nu mai este prevăzută de art. 1 din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005. În temeiul art. 1 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 unităţii deţinătoare a imobilului imposibil de restituit în natură, după caz entităţii învestite cu soluţionarea notificării îi revine obligaţia ca prin decizie/dispoziţie motivată să acorde persoanei îndreptăţite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv în situaţia în care măsura compensării nu este posibilă sau nu este acceptată de persoana îndreptăţită.

În speţă, instanţa a stabilit legitimarea contestatorilor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii prin echivalent, însă în loc să procedeze potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, obligând primarul la emiterea unei decizii/dispoziţii, prin care să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor, a procedat ea însăşi la stabilirea naturii măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc.

Măsurile reparatorii prin echivalent bănesc nu mai subzistă, ca modalitate de reparaţie, în urma modificărilor Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 şi în pofida reglementărilor legale existente la data soluţionării apelului, Curtea de Apel Cluj a confirmat soluţia tribunalului de obligare a primarului la acordarea despăgubirilor băneşti în sumă de 248.100 Euro.

Autoritatea învestită cu soluţionarea notificării, respectiv Primarul Municipiului Cluj-Napoca face doar propunerile de acordare a despăgubirilor în condiţiile Legii nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, urmând ca dispoziţia motivată să fie înaintată în temeiul art. 16, cap. V, titlul VII al Legii nr. 247/2005 Comisiei Centrale, care va emite titlul de despăgubire în temeiul raportului de evaluare.

Aceasta înseamnă că, raportat la dispoziţiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, art. 16 alin. (3), (6), (7) şi (8) măsurile reparatorii prin echivalent vor consta doar în titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală, singura competentă de a analiza şi stabili cuantumul final al despăgubirilor.

Aşadar, prin prisma modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, dacă restituirea în natură nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor, deciziile fiind adoptate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Instanţa nu are posibilitatea legală să procedeze la stabilirea despăgubirilor ce se cuvin persoanelor care au formulat respectivele notificări de acordare a măsurilor reparatorii, în privinţa imobilelor ce cad sub incidenţa Legii nr. 10/2001.

Ca urmare, în temeiul art. 314 C. proc. civ. recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, este întemeiat, considerent pentru care Decizia va fi parţial casată, împreună cu sentinţa civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în sensul obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca de a emite o nouă dispoziţie prin care să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (Legea nr. 247/2005).

Reţinându-se culpa procesuală a contestatorilor, care şi-au probat legitimarea de persoane îndreptăţite, deabia în faţa instanţei şi întrucât prin soluţia prezentă pronunţată pe fond aceştia au căzut în pretenţii, Înalta Curte urmează a admite recursul Primarului Municipiului Cluj-Napoca şi sub aspectul înlăturării obligării acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

Casează în parte Decizia atacată precum şi sentinţa civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în sensul că obligă Primarul Municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziţie prin care să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (Legea nr. 247/2005).

Înlătură măsura obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2352/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs