ICCJ. Decizia nr. 2777/2004. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2777
Dosar nr. 10544/2004
Şedinţa din publică de la 7 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 1 iulie 2003 pe rolul Judecătoriei Drăgăşani, reclamanţiiS.N., N.A. şi R.M. au chemat în judecată pe pârâţii C.I.I. şi C.E., pentru a fi obligaţi să le respecte dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren de 1200 mp şi la plata sumei de 1.340.000 lei, reprezentând contravaloarea a 67 meri tăiaţi şi însuşiţi de pârâţi cu cheltuieli de judecată.
Pârâţii au formulat cerere de chemare în judecată a titularului dreptului respectiv pe pârâtul C.F.I., persoană de la care susţin că deţin terenul revendicat de reclamanţi.
Prin sentinţa civilă nr. 3111 din 17 decembrie 2003 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, judeţul Vâlcea, s-a admis acţiunea principală şi a fost respinsă cererea de chemare în judecată a titularului dreptului.
Au fost obligaţi pârâţii să respecte dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra suprafeţei de 300 mp şi să le plătească suma de 1.661.600 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că din actele de proprietate rezultă că terenul autorului reclamanţilor se învecinează cu cel deţinut de pârâţii C.I. şi C.E. este stăpânit fără drept de către aceştia, defrişând şi însusindu-şi materialul lemnos.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel în comun, pârâţii C.I. şi C.E. cât şi intervenientul C.F.I., arătând că nu au fost administrate probele solicitate că titlul de proprietate eliberat intervenientului C.F.I., este anterior celui eliberat reclamanţilor iar punerea în posesie corespunde actelor vechi ale autorului său.
Au mai arătat că merii tăiaţi se aflau pe terenul proprietatea pârâtului C.F.I., şi că punerea în posesie a fost corectă.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 782/A din 20 aprilie 2004 a respins ca nefondat apelul formulat în comun de către intervenientul C.F.I. şi pârâţii C.E. şi C.I.
În motivarea deciziei, instanţa de apel a reţinut că, în mod corect a fost soluţionată cauza, de vreme ce prima instanţă a fost chemată să compare titlurile exhibate de pârâţi, neputând fi vorba de o interpretare greşită a actului juridic, întrucât într-o acţiune în revendicare imobiliară, calitatea de pârât o are persoana în a cărui posesiune nelegitimă se află bunul pe care reclamantul îl revendică.
Împotriva deciziei Curţii de Apel Piteşti, au declarat recurs în comun, pârâţii C.I.I. şi C.E. şi intervenientul C.F.I., invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
Din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă că: instanţa de apel a respins prelungirea probatoriilor cu înscrisuri, martori, expertiză şi cercetare locală; nu a ţinut seama de actele depuse; nu a respectat obiectivele expertizei; la compararea titlurilor nu a avut în vedere actele şi fapte juridice, privite cronologic iar referitor la merii tăiaţi au arătat că, prin expertiză s-a reţinut suprafaţa de 1200 mp iar prin sentinţă au fost obligaţi să respecte dreptul de proprietate al reclamanţilor pentru suprafaţa de 300 mp.
Recursul nu este fondat.
Analizând critica recurenţilor privind hotărârea instanţei de apel, se constată că toate motivele invocate au fost analizate şi ca motive de apel.
Acţiunea în revendicare este o acţiune civilă, prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Reclamanţilor li s-au reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3 ha şi 9375 mp conform titlului de proprietate nr. 2115 din 28 mai 2003, în timp ce pârâţii C.I. şi C.E. ocupă fără drept o suprafaţă de 300 mp identificată în raportul de expertiză, în punctul „În luncă la Bucşani".
În cauză, au fost audiaţi martorii S.G. şi D.C., s-a luat interogatorii pârâţilor şi reclamanţilor, s-a încuviinţat şi efectuat o expertiză tehnică de specialitate.
Ca urmare, concluziile raportului de expertiză tehnică, răspunsurile expertului la obiecţiunile formulate, depoziţiilor martorilor audiaţi, răspunsurile părţilor la interogatoriu, compararea titlurilor de proprietate, au dat posibilitatea celor două instanţe să determine corect pretenţiile reclamanţilor, astfel că nu se justifică critica formulată de pârâţii recurenţi şi intervenient.
În consecinţă, recursul comun declarat împotriva deciziei civile nr. 782/A din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, urmează a fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul comun declarat de intervenientul C.F.I. şi pârâţii C.I.I. şi C.E. împotriva deciziei nr. 782/A din 20 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2769/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2832/2004. Civil → |
|---|
