ICCJ. Decizia nr. 2838/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2838

Dosar nr. 39807/1/2004

Şedinţa publică din 9 mai 2008

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003, SC R. SRL Braşov a admis în parte cererea de restituire în natură a imobilului din Braşov, înscris în C.F. 11330, formulată de notificatorii N.I., C.N. şi C.M., numai în ceea ce priveşte corpul I de clădire şi cota parte de teren aferentă acestuia, nu şi în ceea ce priveşte corpul II de clădire, deţinut cu contract de închiriere de R.E.

Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2003, reclamanţii C.N., C.M.C. şi N.I., au chemat în judecată pe pârâta SC R. SRL Braşov, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze în parte Decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă şi să dispună restituirea în natură a întregului imobil înscris în C.F. nr. 11330 Braşov, sub nr.top 3452.

Prin sentinţa civilă nr. 441 din 7 noiembrie 2003, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a respins acţiunea formulată de reclamanţi şi a admis cererea de intervenţie accesorie formulată în interesul pârâtei de intervenienta R.E.; totodată, i-a obligat pe reclamanţi să achite intervenientei suma de 500.000 lei cheltuieli de judecată.

Sentinţa a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 7776 din 16 iulie 2004, prin care Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi.

Pentru a pronunţa aceste hotărâri, ambele instanţe au reţinut aceeaşi situaţie de fapt şi de drept, în sensul că:

Conform extrasului de C.F. nr. 11330 Braşov, nr.top 3452, imobilul identificat în cartea funciară menţionată a fost dobândit în anul 1929 şi intabulat de N.A. şi E.P., autorii reclamanţilor, iar apoi a intrat în proprietatea statului român ca urmare a naţionalizării dispuse în baza Legii nr. 119/1948.

În anul 1999 în cartea funciară menţionată a fost înscris pe numele statului român dreptul de proprietate asupra unei construcţii compuse din trei camere, bucătărie, baie şi debara, construcţie ce a fost dată în administrarea RA R. Braşov şi închiriată intervenientei R.E.

Prin Decizia a cărei anulare se solicită, pârâta a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a corpului 2 de clădire anterior descris, tocmai datorită înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate aparţinând statului român.

Susţinerea reclamanţilor că în acest imobil a funcţionat o brutărie şi că acesta a fost motivul pentru care s-au aplicat dispoziţiile Legii nr. 119/1948, a fost infirmată de concluziile expertizei efectuate în cauză, din care rezultă că în acest corp funcţiona un cuptor de brutărie cu coş de fum cu malaxor şi anexe, dar fără să fie înscris în C.F. cu această menţiune după naţionalizare, spaţiul fiind dezafectat şi repartizat cu destinaţia de locuinţă.

Dacă înscrierea în cartea funciară în calitate de proprietar a statului român cu titlul de construire nu era reală, atunci reclamanţii puteau formula acţiune în rectificare în condiţiile art. 34 din Decretul-lege nr. 115/1938, ceea ce nu s-a întâmplat.

Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs reclamanţii, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenţii arată că prin Legea nr. 119/1948 s-au naţionalizat întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, şi nu locuinţe.

Imobilul înscris în C.F. 11330 Braşov sub nr. top 3452, compus din construcţii şi teren aferent în suprafaţă de 172,8 mp situat în Braşov, a fost dobândit în 1929 prin cumpărare de antecesorii reclamanţilor N.A. şi E.

Construcţia era formată din mai multe corpuri lipite, având acelaşi acoperiş din care unul a fost amenajat ca fiind bucătărie, având intrare atât din curte cât şi din stradă.

Cu ocazia naţionalizării fabricilor în baza Legii nr. 119/1948, a fost naţionalizată şi brutăria, împreună cu casa de locuit, adică întregul imobil.

Ulterior naţionalizării, statul român a schimbat destinaţia corpului de casă unde funcţiona brutăria, care a fost dezafectată, creându-se spaţiu de locuit, repartizat unor chiriaşi şi recompartimentat prin desfiinţarea cuptorului, având în prezent 3 camere, bucătărie şi baie.

Câtă vreme din toate probele administrate în cauză a rezultat că brutăria exista la data naţionalizării, corpul II de clădire fiind edificat încă înainte de 1933 şi nu reprezintă o construcţie nouă, în mod abuziv statul român şi-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate cu titlu de construire în 1999 şi în mod nelegal ambele instanţe anterioare au apreciat că prezumţia instituită de art. 32 din Decretul-lege nr. 115/1938 este o prezumţie absolută, privind dreptul de proprietate al statului român asupra acestui corp de clădire.

Cum acest imobil a aparţinut autorilor reclamanţilor şi a fost naţionalizat de la aceştia, reclamanţii sunt îndreptăţiţi în temeiul Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a întregului imobil.

Recurenţii reclamanţi solicită admiterea recursului, modificarea deciziei curţii de apel, admiterea apelului, anularea parţială a deciziei nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, restituirea în natură şi a corpului II de clădire şi respingerea cererii de intervenţie accesorie formulată de intervenienta R.E.

Intimaţii SC R. SRL şi R.E., au depus la dosar întâmpinări, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea din 10 februarie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea formulată de recurentul C.N. şi, în baza art. 244 pct. l C. proc. civ., a suspendat judecata recursului până la soluţionarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 8098/2004 al Judecătoriei Braşov, având ca obiect: constatarea dreptului de proprietate al numiţilor N.A. şi E., anterior naţionalizării, şi asupra corpului de casă din imobilul înscris în C.F. 1130 Braşov, nr.top 3452, constatarea dreptului de proprietate al statului român cu titlu de naţionalizare în baza Legii nr. 119/1948 asupra acestui corp de casă şi înscrierea în C.F. anterior menţionată a titlului cu care statul român deţine şi acest corp, respectiv naţionalizare în baza Legii nr. 119/1948.

Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol la data de 12 octombrie 2007, după ce s-au depus la dosar în copie legalizată: sentinţa civilă nr. 1604 din 22 februarie 2006 a Judecătoriei Braşov, Decizia civilă nr. 13 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Braşov, secţia civilă, şi Decizia civilă nr. 228 din 14 iunie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Analizând cele trei hotărâri anterior menţionate, Înalta Curte constată că prin Decizia civilă nr. 13 din 16 ianuarie 2007 a Tribunalului Braşov, secţia civilă, s-a admis în parte acţiunea reclamanţilor şi s-a constatat dreptul de proprietate al statului român asupra imobilului construcţie compusă din 3 camere, bucătărie, baie, debara, înscris la B+13 în C.F. nr. 11330 Braşov, nr.top 3452, dobândit prin naţionalizare în baza Legii nr. 119/1948, şi s-a dispus înscrierea în C.F. menţionată a acestui titlu cu care Statul român deţine imobilul în proprietate.

Această decizie a fost menţinută de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, care, prin Decizia nr. 228 din 14 iunie 2007, a respins recursurile declarate împotriva ei de pârâţii SC R. SRL Braşov şi Municipiul Braşov prin primar, precum şi de intervenienta R.E.

De asemenea, Decizia a fost învestită cu formulă executorie, titlul executor fiind depus în prezentul dosar de recurs.

Având în vedere hotărârea pronunţată în acest al doilea proces, care are putere de lucru judecat şi este opozabilă pârâtului şi intervenientei din prezenta cauză, Înalta Curte reţine că, în realitate, corpul de clădire ce face obiectul litigiului a fost preluat de stat prin naţionalizare de la autorii reclamanţilor, şi nu construit din fondurile statului român, inclusiv situaţia de carte funciară fiind restabilită prin efectul hotărârii irevocabile, pronunţate în dosarul având număr unic de înregistrare 4888/62/2006.

În atare situaţie, sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, care prevăd că sunt imobile preluate abuziv în înţelesul acestui act normativ imobilele naţionalizate prin Legea nr. 119/1948.

Cum imobilul este deţinut în continuare de stat, sunt de asemenea aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi art. 9 din Legea nr. 10/2001, care consacră regula prevalentei restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de către stat, ca măsură reparatorie de care beneficiază persoanele îndreptăţite, în temeiul acestei legi speciale.

Faţă de cele reţinute, în baza art. 312 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanţi şi va modifica Decizia atacată.

În baza art. 296 C. proc. civ., va admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei, pe care o va schimba în tot, în sensul că va admite contestaţia formulată de reclamanţi, va anula în parte Decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâta SC R. SRL Braşov şi, în baza art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001, va admite în totalitate cererea de restituire în natură a imobilului, inclusiv a corpului II de clădire, compus din 3 camere, bucătărie, baie, debara, intabulat în C.F. nr. 11330 a localităţii Braşov, nr.top 3452 şi a cotei părţi de teren aferente.

Înalta Curte va menţine celelalte măsuri reparatorii menţionate în Decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâtă, referitoare la restituirea în natură a corpului I de clădire şi a cotei de teren aferente.

Având în vedere că acţiunea reclamanţilor va fi admisă în totalitate, instanţa va respinge cererea de intervenţie formulată de R.E., chiriaşă în imobilul litigios, în interesul pârâtei SC R. SRL Braşov.

În baza art. 274 C. proc. civ., Înalta Curte le va obliga pe intimate la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către recurenţi, reprezentând onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanţii C.N., C.M. Cornel şi N.I. împotriva deciziei civile nr. 776/Ap din 16 iulie 2004 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, modifică Decizia recurată în sensul că:

„Admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei nr. 441 S din 7 noiembrie 2003 a Tribunalului Braşov, secţia civilă.

Schimbă în tot sentinţa apelată. Admite contestaţia formulată de reclamanţi, anulează în parte Decizia nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de pârâta SC R. SRL Braşov.

Admite în totalitate cererea de restituire a notificatorilor şi dispune restituirea în natură şi a corpului II de clădire, compus din 3 camere, bucătărie, baie, debara, intabulat în C.F. nr. 11330 a localităţii Braşov, nr. top 3452 şi a cotei părţi de teren aferent".

Menţine celelalte măsuri ale deciziei nr. 176 din 2 aprilie 2003 emisă de SC R. SRL Braşov, referitoare la restituirea în natură a corpului I de clădire şi a cotei de teren aferente.

Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta R.E. în interesul pârâtei SC R. SRL Braşov.

Obligă pe intimate la 500 lei cheltuieli de judecată către recurenţi.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 mai 2008.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2838/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs