ICCJ. Decizia nr. 3064/2004. Civil. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3064
Dosar nr. 42401/1/2004
(nr. vechi 19697/2004.
Şedinţa publică din 23 martie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Gorj la 18 noiembrie 2003, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâtele C.N.L.O. SA, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi D.G.F.P. Gorj şi Prefectura judeţului Gorj, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta C.N.L.O., singură sau în solidar cu celelalte pârâte la plata unor despăgubiri băneşti reprezentând contravaloarea unui teren de 0.4 ha situat în punctul „La Şoseaua mare Sadoveanu", pe teritoriul comunei Băleşti, sat Corneşti.
Prin sentinţa civilă nr. 26 din 16 februarie 2004, Tribunalul Gorj a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de D.G.F.P. Gorj şi a admis acţiunea reclamantei, constatând că aceasta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 486.800.000 lei.
Au fost obligate pârâtele în solidar la 5.500.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu este întemeiată, întrucât hotărârea judecătorească pronunţată în cauză trebuie să-i fie opozabilă acestui pârât, în situaţia în care reclamanta va opta pentru despăgubiri sub forma unor titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Pe fondul cauzei, s-a constatat că reclamanta P.E. şi-a dovedit calitatea de moştenitor legal al autoarei C.E., care a deţinut în proprietate suprafaţa de 0,40 ha teren situată în punctul „Corneşti", pe teritoriul comunei Văleşti, sat Corneşti, preluată de către stat în baza H.C.M. 308/1953 şi transmisă G.A.C. Corneşti (transformat în I.A.S. Corneşti) şi apoi SC C. SA Târgu Jiu. Prin Ordinul nr. 6 din 11 februarie 1992 terenul în litigiul a fost transmis în administrarea RA L. Târgu Jiu, în scopul edificării unor gospodării particulare pentru persoanele fizice afectate de lucrările miniere din bazinul carbonifer Jilţ.
S-a reţinut că terenul în litigiu nu mai poate fi restituit în natură, astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea 10/2001.
Împotriva sentinţei menţionate au declarat apel atât reclamanta P.E., cât şi pârâţii D.G.F.P. Gorj în nume propriu şi în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, Prefectura Judeţului Gorj şi S.N.L.O. SA Târgu Jiu.
Reclamanta a criticat hotărârea susţinând că dispozitivul acesteia este neclar şi nu poate fi executat, întrucât nu s-a stabilit cine este debitorul obligaţiei stabilite prin hotărâre şi categoria de măsuri reparatorii în echivalent.
Prin declaraţia din 16 iunie 2004, reclamanta a arătat că înţelege să îşi retragă apelul, astfel că prin încheierea de la aceeaşi dată, Curtea de Apel Craiova a luat act de renunţarea acesteia la apelul declarat împotriva sentinţei primei instanţe.
Pârâta D.G.F.P. Gorj a criticat sentinţa pentru greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, întrucât, în cadrul litigiilor având ca obiect Legea 10/2001, acesta poate fi citat doar în cazurile prevăzute de art. 26 alin. (3) şi art. 31 alin. (4) din lege.
Pârâta Prefectura Judeţului Gorj a criticat hotărârea primei instanţe sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată, alături de celelalte pârâte, în condiţiile în care această instituţie are obligaţia să soluţioneze notificarea cu care a fost investită în cazul în care persoana îndreptăţită solicită măsuri reparatorii în echivalent bănesc.
Pârâta S.N.L.O. SA nu şi-a motivat apelul, iar la 4 iunie 2004 a formulat o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intimat-pârât a Complexului Energetic Turceni, acesta având calitate procesuală pasivă, ca urmare a reorganizării societăţii, intervenite prin HG 103 din 19 ianuarie 2004.
Prin încheierea din 25 august 2004, în baza dispoziţiilor art. 64 C. proc. civ. s-a dispus citarea în cauză în calitate de intimată-pârâtă a SC C.E. Turceni SA, în calitate de succesor în drepturi a C.N.L.O. S.A .Târgu Jiu.
Prin Decizia civilă nr. 2906 din 15 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a respins ca tardiv apelul pârâtei SC C.E. Turceni S.A. şi ca nefondate apelurile declarate de Prefectura judeţului Gorj şi D.G.F.P. Gorj în nume propriu şi în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin considerentele deciziei s-a reţinut că apelul declarat de S.C. C.N.L.O. Târgu Jiu (în prezent SC C.E. Turceni S.A. ) a fost formulat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzute de art. 284 alin. (1) C. proc. civ., fiind înregistrat la 5 aprilie 2004, deşi hotărârea apelată a fost comunicată la 17 martie 2004.
În ceea ce priveşte apelul declarat de pârâta D.G.F.P. în nume propriu şi în numele Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice s-a apreciat că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată în motivarea acestuia este nefondată întrucât pârâta deţinătoare este o companie cu capital integral de stat, astfel încât măsurile reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, sau acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital se acordă de către Statul Român.
Apelul declarat de pârâta Prefectura Judeţului Gorj a fost apreciat ca nefondat, reţinându-se că acesta a fost corect obligată la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 274 C. proc. civ., întrucât acţiunea promovată de reclamantă a fost admisă.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs la 1 octombrie 2004 D.G.F.P. Gorj în nume propriu şi în numele şi pentru Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs, pârâta a susţinut că argumentele reţinute de instanţa de apel prin considerentele deciziei recurate în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în sensul că pârâta deţinătoare a terenului în litigiu este o companie cu capital integral de stat, sunt nejustificate, în speţă, neregăsindu-se nici una dintre cele două situaţii în care Ministerul Finanţelor Publice poate fi chemat în judecată ca reprezentant al Statului Român.
Analizând recursul, în limita motivului de nelegalitate invocat care face posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată că este întemeiat.
Motivarea instanţei de apel, că Statul Român are calitate procesuală pasivă, deoarece deţinătoarea terenului în litigiu, pârâta SC C.E. Turceni S.A. este o companie cu capital integral de stat, este eronată. Se face astfel confuzie între calitatea procesuală a Statului Român, vizând legitimarea acestuia de a figura ca parte în litigiul dedus judecăţii şi calitatea de subiect de drept civil a Statului Român, ce implică aptitudinea sa de a avea drepturi şi obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice civile, de către organele prevăzute de lege.
Faptul că unitatea deţinătoare este o companie cu capital de stat, respectiv C.N.L.O. S.A., în prezent SC C.E. Turceni, nu conferă statului legitimarea procesuală necesară pentru a figura ca parte în litigiul având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu poate sta în proces decât în cazurile expres şi limitativ prevăzute de Legea 10/2001.
Conform art. 26 alin. (3) din lege, în cazul în care unitatea deţinătoare nu a fost identificată, persoana îndreptăţită poate chema în judecată statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, iar conform art. 31 alin. (4), dacă persoana îndreptăţită a optat prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat şi Ministerul Finanţelor Publice.
Deoarece, în speţă, nu se regăsesc ipotezele textelor de citate, Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă.
În consecinţă, reţinându-se că s-au aplicat greşit dispoziţiile legii în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiei menţionate, urmează ca, în temeiul art. 314 C. proc. civ., să se admită recursul şi să se caseze în parte Decizia nr. 2906 din 15 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, şi sentinţa civilă nr. 26 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Gorj, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerii acţiunii formulate de reclamanta P.E. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, D.G.F.P. Gorj.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Gorj în nume propriu şi în numele şi pentru Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
Casează în parte decizie civilă nr. 2906 din 15 septembrie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, şi sentinţa civilă nr. 26 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Gorj.
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi respinge acţiunea formulată de reclamanta P.E. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice D.G.F.P. Gorj.
Menţine restul dispoziţiilor deciziei şi ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăz.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3214/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2998/2004. Civil → |
|---|
