ICCJ. Decizia nr. 3372/2004. Civil. încuviinţare executare silită. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3372
Dosar nr.19281/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Judecătoria Alba Iulia prin încheierea din 15 martie 2004 din camera de consiliu în dosarul nr. 1501/2004 a încuviinţat cererea de executare silită a creditoarei SCA I. SA înaintată de executor judecătoresc S.F., asupra debitoarei SCCA M. Cugir în temeiul titlului executor reprezentat de Ordonanţa nr. 1451/CA/2003 a Tribunalului Alba.
S-a încuviinţat astfel ca debitoarea să plătească creditoarei suma de 700.000.000 lei, valoare reactualizată cu indicele de inflaţie pe perioada 28 martie 2003, la data plăţii precum şi suma de 7.392.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin aceeaşi încheiere a fost obligată debitoarea la 7.676.000 lei cheltuieli de executare reprezentând cheltuieli de investire şi taxă de timbru.
S-a constatat că Ordonanţa nr. 1451/CA din 11 noiembrie 2003 pronunţată în dosarul nr. 6405/2003 al Tribunalului Alba-Iulia, constituie titlu executoriu pentru obligarea la plata sumelor de 700.000.000 lei şi respectiv, de 7.392.000 lei.
Curtea de Apel Alba-Iulia prin Decizia civilă nr. 1163/A din 27 august 2004 a respins ca nefondat apelul creditoarei SCA I. formulat împotriva încheierii din 15 martie 2004 pronunţată în dosarul nr. 1501/2004 al Judecătoriei Alba Iulia.
Pentru a proba această hotărâre, instanţa a reţinut că în dosarul de fond nu a fost depusă o dovadă reprezentând plata onorariului de avocat pentru avocat M.I. a cărei delegaţie a fost depusă la dosar.
S-a constatat însă din chitanţa existentă la dosar că se va achita un onorariu de avocat de 200.000.000 lei la data de 1 martie 2004, după introducerea cererii de executare silită (la 19 februarie 2004). Plata făcându-se în favoarea unor cabinete asociate de avocaţi, nu s-a putut determina că este vorba de acelaşi contract de asistenţă juridică, angajat în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs petiţionara creditoare SCA I. SA.
Critica recurentei, nemotivată în drept s-a referit în fapt la împrejurarea că a fost încălcat art. 3717 alin. (3) şi (4) C. proc. civ. Potrivit acestei dispoziţii, sumele care urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc prin proces verbal pe baza dovezilor prezentate de partea interesată în condiţiile legii.
Or, susţine recurenta, instanţa nu avea prerogativa de a aprecia asupra cheltuielilor de executare prerogativă exclusiv dată în sarcina executorului judecătoresc.
Deşi s-a făcut dovada achitării onorariului de avocat instanţa nu a acordat în mod ilegal aceste cheltuieli cât priveşte plata către cabinetele asociate de avocaţi A. T. şi M., recuranta a arătat că începând cu 1 ianuarie 2004 Cabinetul individual M.I.M. face parte din Cabinetele asociaţilor de avocaţi A., T. şi M. iar data plăţii onorariului nu prezintă relevanţă.
Recursul este fondat şi se va admite pentru următoarele considerente.
Analizând criticile formulate instanţa apreciază conform art. 306 alin. (3) că acestea se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 fiind greşit aplicate dispoziţiile art. 3717 alin. (3) şi 4 C. proc. civ.
Potrivit art. 3717 C. proc. civ. partea care solicită îndeplinirea unui act sau a unei activităţi care interesează executarea silită este obligată a avansa cheltuielile necesare în acest scop.
Cadrul stabilirii şi acordării acestor cheltuieli este determinat de alin. (3) şi (4) al aceluiaşi articol.
Ele se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces verbal pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, proces verbal care constituie titlu executoriu.
Ca urmare instanţa investită cu o cerere de încuviinţare a executării silite verifică dacă îi sunt prezentate titlurile executorii, atât pentru fondul pricinii cât şi pentru cheltuielile de executare. Pentru acestea din urmă , potrivit textului mai sus citat procesul verbal al executorului reprezintă titlu executoriu care nu mai poate fi cenzurat de instanţă.
Instanţa a procedat greşit la o asemenea cenzură interpretând ca necorespunzătoare chitanţa privind onorariul de avocat depusă în apel.
De altfel se constată că interpretarea instanţei de apel cu privire la valabilitatea plăţii onorariului este greşită. Documentul din dosar consemnează plata sumei către avocatul ales, indiferent că acesta lucrează individual sau în asociaţie, plata onorariului fiind posibil să fie făcută şi ulterior angajării avocatului.
Oricum plata se situează înainte de judecarea încheierii de încuviinţare a executării silite deci îndreptăţea instanţa să se pronunţe asupra ei.
Pe cale de consecinţă se va admite recursul şi se va modifica Decizia atacată în sensul că se va admite apelul creditoarei împotriva încheierii din 15 martie 2004 a Judecătoriei Alba-Iulia în dosarul nr. 1501/2004 şi va fi obligată debitoarea SCCA M. Cugir şi la plata onorariului de avocat de 200.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Celelalte dispoziţii ale încheierii vor fi menţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea SCA I. SA împotriva deciziei nr. 1163 A din 27 august 2004 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia pe care o modifică în sensul că admite apelul declarat de creditoarea SCA I. SA împotriva încheierii din 15 martie 2004 a Judecătoriei Alba Iulia din dosarul nr. 1501/2004.
Obligă debitoarea SCCA M. Cugir şi la plata sumei de 200.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Menţine celelalte dispoziţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3375/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3290/2004. Civil. încuviintare executare... → |
---|