ICCJ. Decizia nr. 3622/2004. Civil. încuviinţare executare silită. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3622
Dosar nr. 21683/2004
Şedinţa din publică de la 5 mai 2005
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, în dosarul de executare nr. 562/2004 a pronunţat încheierea de la 26 mai 2004 prin care a încuviinţat cererea de executare silită imobiliară formulată de creditorul B.V. împotriva debitoarei Primăria Municipiului Bucureşti în temeiul titlului executor sentinţa civilă nr. 1329 din 12 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Împotriva acestei încheieri Municipiul Bucureşti, prin Primarul General a declarat apel, iar prin Decizia civilă nr. 808 din 22 iulie 2004 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a, a respins ca inadmisibil apelul, cu motivarea că apelantul nu a fost parte în litigiul în care s-a emis titlul executoriu.
Împotriva acestei decizii în termen legal Municipiul Bucureşti prin Primarul General a declarat recurs, invocând nelegalitatea deciziei şi a încheierii, motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. S-a susţinut în esenţă că titlul exhibat nu poate fi pus în executare împotriva unei entităţi fără personalitate juridică, cum este Primăria Municipiului Bucureşti.
Curtea a pus în discuţie motivul de ordine publică al necompetenţei materiale, prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Recursul este fondat, urmând ca prin admiterea excepţiei de ordine publică ridicată, cauza să fie trimisă la Tribunalul Bucureşti pentru competentă soluţionare a apelului, în baza următoarelor considerente:
Încheierea pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti în baza art. 3731 C. proc. civ. se încadrează în cele pronunţate în cadrul procedurii necontencioase. Or, potrivit regulilor din materia procedurii necontencioase, cuprinse în art. 331-339 C. proc. civ., apelul împotriva încheierii se judecă de tribunal. Textul art. 339 alin. (3) C. proc. civ., care vizează această competenţă împotriva încheierii pronunţate de preşedintele judecătoriei îşi găseşte aplicarea, prin interpretarea a fortiori, şi în privinţa încheierii pronunţate de alt judecător, care poate fi şi stagiar, potrivit art. 56 alin. (1) pct.1 lit. a) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească (în vigoare la data pronunţării încheierii din speţă).
Ca atare, apelul a fost judecat de o instanţă necompetentă, impunându-se casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, conform art. 312 alin. (6) C. proc. civ., instanţei competente, Tribunalul Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva deciziei nr. 808/A din 22 iulie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza pentru competentă soluţionare în apel potrivit art. 339 alin. (3) C. proc. civ. la Tribunalul Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 3621/2004. Civil. Investire cu formulaa... | ICCJ. Decizia nr. 3623/2004. Civil. încuviinţare executare... → |
---|