ICCJ. Decizia nr. 423/2004. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 423.

Dosar nr. 21134/2004

Şedinţa publică din 20 mai 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea pronunţată în Camera de Consiliu la 1 iulie 2004 în dosarul nr. 1902/2004, Judecătoria Iaşi a admis cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 786 din 21 ianuarie 2004 a Judecătoriei Iaşi, introdusă de creditoarea C.M., în contradictoriu cu debitorul C.L., constatându-se îndeplinite dispoziţiile art. 372 şi art. 3731 C. proc. civ.

Încheierea menţionată a fost confirmată de Curtea de Apel Iaşi prin Decizia civilă nr. 1489 din 1 octombrie 2004 ca urmare a respingerii apelului declarat de debitorul C.L.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a constatat că sunt nefondate susţinerile apelantului debitor în sensul că s-ar fi încuviinţat executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti înainte ca aceasta să fi rămas definitivă.

S-a reţinut astfel că hotărârea civilă nr. 786 din 21 ianuarie 2004 a Judecătoriei Iaşi care a fost în prealabil investită cu titlu executoriu a rămas definitivă, înainte de a fi atacată cu apel de către debitorul pârât în litigiul dintre părţi.

În acest sens au fost invocate dispoziţiile deciziei civile nr. 1409 din 24 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi prin care apelul pârâtului C.L. împotriva sentinţei civile investită cu putere executorie a fost respins ca tardiv declarat.

Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs debitorul C.L. care invocând încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, şi-a reiterat susţinerile din apel în sensul că executarea silită a fost încuviinţată contrar cerinţelor legale, pentru că hotărârea ce se pretinde că reprezintă titlul executoriu nu era definitivă.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dovezilor administrate în cauză, sentinţa civilă nr. 786 din 21 ianuarie 2004 a Judecătoriei Iaşi a fost investită cu titlu executoriu la 8 iunie 2004, după trecerea termenului de apel de 30 de zile de la comunicare constatându-se că nici una dintre părţile în litigiu nu a declarat apel, aşadar cu respectarea cerinţelor legale prevăzute în art. 377 pct. 2 şi art. 376 alin. (1) C. proc. civ.

După cum s-a constatat irevocabil prin Decizia nr. 1409 din 24 septembrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi şi rezultă de altfel nemijlocit din actele ataşate dosarului privind încuviinţarea executării silite, recurentul debitor a apelat hotărârea civilă nr. 723 din 20 septembrie 2004 la 19 iulie 2004, după expirarea termenului de apel, aşa încât a fost respins ca tardiv, după ce s-a stabilit din actele dosarului că cererea pentru repunerea în termenul de apel nu era întemeiată.

Aşa fiind recursul se va respinge conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de debitorul C.L. împotriva deciziei nr. 1489 din 1 octombrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 423/2004. Civil