ICCJ. Decizia nr. 4264/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4264
Dosar nr. 41634/1/2004
nr. vechi 18930/2004
Şedinţa publică din 2 mai 2006
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la 23 decembrie 2003, reclamanta A.K. prin mandatar S.Ş. a contestat dispoziţia nr. 757 din 28 august 2003 emisă de Primăria oraşului Luduş prin care i s-a respins notificarea adresată în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea în natură a imobilului situat în Luduş.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să-i plătească despăgubiri civile de minimum 1.500.000.0000 lei în contul imobilului naţionalizat.
Tribunalul Mureş prin sentinţa civilă nr. 848 din 31 octombrie 2003 a respins contestaţia formulată în contradictoriu cu Primăria Luduş prin reprezentant legal, primarul şi Prefectura judeţului Mureş prin reprezentantul legal.
În motivarea acestei soluţii instanţa a reţinut că deşi reclamanta a fost invitată de Primărie să depună o serie de acte în dovedirea dreptului pretins, aceasta nu s-a conformat din 17 decembrie 2001-până la 1 iulie 2003, şi, ca urmare, la 28 august 2003 în mod corect s-a respins notificarea pentru lipsa actelor.
Instanţa a mai constatat că nu poate soluţiona petitul privind plata despăgubirilor pe de o parte pentru că există o procedură prevăzută de Legea nr. 10/2001 care nu a fost încă finalizată iar pe de altă parte pentru că Legea nr. 10/2001 nu prevede competenţa instanţelor în stabilirea şi acordarea de despăgubiri băneşti.
În concluzie instanţa de fond a respins ca inadmisibilă contestaţia.
Curtea de Apel Târgu Mureş prin Decizia nr. 597/A din 1 iulie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei. S-a reţinut în motivarea acestei hotărâri că notificarea reclamantei a fost respinsă pentru că aceasta nu a depus acte doveditoare pentru calitatea de moştenitor şi pentru dreptul de proprietate. S-a mai reţinut că reclamanta a notificat şi Prefectura dar că nu s-a emis încă o dispoziţie şi că există o procedură specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 în art. 36-40, notificările pentru despăgubiri urmând a fi centralizate de Ministerul Finanţelor Publice şi că nu s-a constituit încă Comisia interministerială de stabilire a acestor despăgubiri. S-a considerat corectă soluţia instanţei de care a constatat că nu este competentă să judece asemenea pretenţii.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat în termen recurs în temeiul art. 304 pct. 9 deoarece nu a fost corect aplicată Legea nr. 10/2001, în prevederile acesteia prevăzute de art. 37-40 şi pentru că s-au încălcat dispoziţiile art. 129 alin. (5) şi (6) C. proc. civ.
În esenţă s-a criticat soluţia instanţei care a judecat cauza fără să administreze probe (expertiză pentru identificarea şi evaluarea imobilului) şi greşita interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 când s-a considerat prematură acţiunea deşi art. 40 din această lege nu exclude competenţa instanţelor de judecată în judecarea cauzelor sub aspectul cuantumului despăgubirilor.
Recursul este fondat şi se va admite pentru considerentele ce urmează.
Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, aşa cum a fost modificată, persoana nemulţumită de dispoziţia de respingere a notificării are deschisă calea acţiunii în justiţie la secţia civilă a tribunalului în a cărei circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau al entităţii investite cu soluţionarea notificării.
Ca urmare acţiunea reclamantei sub forma contestaţiei împotriva dispoziţiei nr. 757 din 28 august 2003 a Primarului oraşului Luduş, este admisibilă.
Admisibilă este şi acţiunea îndreptată împotriva Prefecturii judeţului Mureş sesizată cu notificarea nr. 346 din 13 februarie 2002 şi care, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, era obligată să se pronunţe asupra acesteia în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau de la data depunerii actelor doveditoare.
Interpretarea instanţelor în sensul că acţiunea este prematură este greşită de vreme ce motivul acţiunii îl reprezintă chiar omisiunea acestei pârâte de a rezolva notificarea pe o perioadă ce a depăşit cu mult termenul prevăzut de lege. Pe lângă încălcarea dispoziţiei legale exprese, se constată că omisiunea nejustificată a entităţii sesizate de a se pronunţa asupra notificării, echivalează cu un refuz de soluţionare, care este, potrivit legii cenzurabil de instanţele de judecată investite de legiuitor cu controlul judiciar al soluţionării cererilor de restituire formulate în temeiul Legii nr. 10/200.
Deşi aprecierea instanţei de fond susţinută şi de instanţa de apel în legătură cu acţiunea este în sensul că aceasta este inadmisibilă, cât priveşte dispoziţia nr. 757 din 28 august 2003 emisă de Primarul oraşului Luduş, se face şi o sumară apreciere pe fondul acesteia, considerându-se că în mod corect s-a respins notificarea faţă de nedepunerea actelor doveditoare la care petiţionara a fost invitată printr-o scrisoare din 17 decembrie 2001.
Această abordare este neprocedurală deoarece rezolvarea acţiunii a fost făcută pe cale de excepţie a cărei natură dirimantă exclude o analiză în fond a cauzei. La concluzia pe fond instanţa ajunge fără să administreze probe, situaţie care de asemenea ignoră regulile procedurale.
Constatând că acţiunea este admisibilă sub cele două notificări formulate de reclamantă către pârâţi, se va admite recursul constatându-se că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În temeiul art. 312 C. proc. civ. se va modifica Decizia Curţii de apel în sensul că se va admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 848/2003 a Tribunalului Mureş care va fi desfiinţată.
Cauza se va trimite spre judecarea în fond la acelaşi Tribunal.
Cu această ocazie instanţa de trimitere va examina modul de soluţionare a notificării de către Primarul oraşului Luduş în raport de dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora se extinde posibilitatea de depunere a actelor justificative până la data soluţionării notificării.
Prevederile referitoare la soluţionarea notificărilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 vor trebui analizate din perspectiva caracterului preponderent reparator al legii care se degajă din întreaga economie a textului şi în raport de toate elementele impuse de caracteristicile unei acţiuni în revendicare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta A.K. împotriva deciziei nr. 597/A din 1 iulie 2004 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia civilă.
Modifică Decizia atacată în sensul că admite apelul reclamantei, desfiinţează sentinţa civilă nr. 848 din 31 octombrie 2003 a Tribunalului Mureş şi trimite cauza spre rejudecare acestei din urmă instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 mai 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4563/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 42/2004. Civil → |
|---|
