ICCJ. Decizia nr. 489/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 489
Dosar nr. 8125/2004
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Harghita reclamantele S.I. şi A.M. au chemat în judecată pârâta SC A. SA solicitând, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a suprafeţei de 0,10 ha teren situată în comuna Dăneşti, judeţul Harghita înscrisă în C.F. nr. 512 cu nr.top 2117/A, proprietatea reclamantelor care a trecut în proprietatea statului în anul 1950, iar în prezent este deţinută în mod abuziv de către pârâtă.
În motivarea acţiunii reclamantele arată că au notificat pârâta pentru restituirea în natură a terenului, însă cererea nu le-a fost soluţionată favorabil.
Pârâta a depus întâmpinare la dosar solicitând respingerea acţiunii motivând că terenul este ocupat de un depozit de motorină, o fântână şi o parte a copertinei de tractoare.
Prin sentinţa civilă nr. 477 din 26 martie 2003 Tribunalul Harghita a admis acţiunea şi a constatat că terenul situat în comuna Dăneşti înscris în C.F. 512 cu nr.top 2117/A, în suprafaţă reală de 906 mp, trecut în proprietatea statului fără titlu valabil. S-a mai constatat că reclamantele sunt proprietarele acestei suprafeţe de teren, iar pârâta a fost obligată să restituie în natură terenul conform expertizei efectuate în cauză.
Tribunalul a reţinut, în esenţă, că terenul a aparţinut autorului reclamantelor de la care a fost trecut, în anul 1971 în proprietatea statului în temeiul art. III al Decretului nr. 218/1960. Ulterior, terenul a intrat în patrimoniul pârâtei SC A. SA în condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (2) al Legii nr. 15/1990 şi HG nr. 834/1991.
Tribunalul a reţinut că terenul a fost preluat abuziv în proprietatea statului, astfel că în privinţa lui sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Cât priveşte notificarea reclamantelor s-a stabilit că aceasta a fost depusă la data de 30 ianuarie 2002 la Biroul executorilor judecătoreşti, deci în termen.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta SC A. SA arătând că terenul a trecut în proprietatea statului şi apoi în administrarea fostei Întreprinderi de mecanizarea agriculturii Harghita, iar în temeiul Legii nr. 15/1990 a intrat în patrimoniul SC A. SA.
Terenul este ocupat de unele construcţii care nu apar în totalitate în planul de situaţie întocmit de expert.
Acţiunea reclamantelor este supusă reglementărilor Legii nr. 18/1991.
Prin Decizia nr. 169/A din 18 noiembrie 2003 Curtea de Apel Târgu-Mureş a admis apelul şi a schimbat parţial sentinţa de fond în sensul că a obligat pârâta SC A. SA să acorde reclamantelor măsuri reparatorii în echivalent conform art. 9 din Legea nr. 10/2001, eliminând dispoziţia privind restituirea în natură a imobilului.
Instanţa de apel a reţinut că terenul a fost preluat fără titlu în proprietatea statului. Ulterior a intrat în administrarea fostei staţiuni pentru mecanizarea agriculturii, care în anul 1991 s-a transformat în societate comercială, iar în temeiul Legii nr. 15/1990 a fost inclus în patrimoniul acestuia.
În anul 1995 s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 1103.
Pe teren se află edificat un depozit de motorină, o fântână, remiza PSI, copertina pentru tractoare, casa pompă şi rampă de spălare cu decantor, fiind indispensabil desfăşurării activităţii pârâtei, aşa încât nu este posibilă restituirea lui în natură.
În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 instanţa de apel a dispus restituirea terenului prin măsuri reparatorii în echivalent.
Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs reclamantele, în temeiul art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. pentru următoarele motive:
- terenul a fost preluat abuziv în proprietatea statului şi nu a fost cuprins în documentaţia întocmită în condiţiile HG nr. 834/1991, deci este deţinut fără titlu de pârâta SC A. SA.
- restituirea lui în natură în condiţiile prevăzute de art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001 este posibilă şi obligatorie deoarece pe acest teren au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile.
- terenul revendicat în suprafaţă de 906 mp nu este inclus în suprafaţa totală de 7695 mp care a fost cuprinsă în patrimoniul pârâtei în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
- în consecinţă, terenul este folosit în mod abuziv de către pârâta SC A. SA.
Recursul este fondat.
Prin acţiunea cu care reclamantele au investit instanţa s-a solicitat în mod generic restituirea în natură a terenului fără construcţii în suprafaţă de 0,10 ha. situat în comuna Dăneşti care a fost preluat abuziv în proprietatea statului şi, ulterior, inclus tot abuziv în patrimoniul pârâtei SC A. SA.
În cauză au fost efectuate 2 rapoarte de expertiză care au concluzionat că suprafaţa reală a terenului revendicat de reclamante este de 906 mp din parcela cu nr.topo 2117/a. O parte a acestei parcele neindividualizate de expert, a fost inclusă abuziv în patrimoniul pârâtei SC A. SA, în condiţiile în care patrimoniul acestei societăţi este individualizat numai prin parcelele cu nr.topo 2264/1/1 şi 2266/1 în suprafaţă totală de 7695 mp.
De remarcat este faptul că nici una dintre expertizele administrate în cauză nu a concluzionat dacă cei 906 mp teren revendicaţi de reclamante fac parte din totalul suprafeţei de 36834,32 mp atribuită în proprietatea SC A. SA în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 1103 (fila 35 a dosarului de fond).Pentru acest motiv se impune efectuarea unui supliment de expertiză, probă de natură a elucida apărarea constantă a reclamantelor, în sensul că respectivul teren nu se regăseşte legal în proprietatea pârâtei.
Aşa fiind, Curtea va admite recursul, va casa Decizia atacată şi va trimite cauza pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele S.I. şi A.M. împotriva deciziei civile nr. 169/A din 18 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 516/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 487/2004. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
