ICCJ. Decizia nr. 5231/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5231
Dosar nr. 39381/1/2004
16794/2004
Şedinţa publică de la 29 mai 2006
Asupra recursului de faţă,
Din analiza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1288 din 17 decembrie 2003 Tribunalul Cluj s-a admis acţiunea formulată de reclamanta S.R.M. împotriva pârâţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca, s-a anulat decizia nr. 171 din 2 aprilie 2003 a Rectoratului Universităţii şi s-a dispus restituirea în natură a terenului de 156 stj.p. situat în Cluj, înscris în C.F. Cluj, nr. top 12173. S-a mai dispus întabularea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestui teren cu titlu de moştenire, ca bun propriu şi alipirea terenului la terenul în suprafaţă de 66 stj.p. înscris în C.F. Cluj nr. top. 12173/1.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că suprafaţa totală de 221 stj.p întabulată în C.F. Cluj nr. top 12173 a aparţinut văduvei L.I. şi fiicelor sale S.A. şi F.I. Ca urmare a unor transmiteri succesorale succesive, calitatea de proprietar a revenit reclamantei Ş.R.M.
Din suprafaţa totală de 221 stj.p., în temeiul Decretului nr. 450/1965 s-a expropriat suprafaţa de 156 stj.p., ce a fost trecută în proprietatea statului şi administrarea Institutului Agronomic Cluj, acordându-se despăgubiri în sumă de 1261 lei.
Reclamanta S.R.M. a formulat notificare pentru restituirea terenului de 156 stj.p., iar prin decizia nr. 171 din 2 aprilie 2003 Rectoratul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a respins cererea de restituire în natură în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea 10/2001, urmând ca persoana îndreptăţită să opteze pentru una din modalităţile de restituire prin echivalent prevăzute de art. 1 alin. (2) din lege.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a rezultat că terenul expropriat este liber de construcţii şi poate fi restituit în natură conform art. 1 alin. (1) din Legea 10/2001.
Pârâta nu a făcut dovada apartenenţei terenului în cauză la baza materială a Universităţii.
În cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 16 din Legea 10/2001 întrucât terenul nu a fost afectat scopului legal stabilit prin decretul de expropriere, respectiv acela de edificare de construcţii în vederea extinderii localului Institutului Agronomic Cluj, ci a fost cultivat cu plante.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca învederând că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că imobilul nu este inclus în baza sa materială. De asemenea, imobilul intră sub incidenţa art. 16 din Legea 10/2001.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 1019 A din 30 aprilie 2004 a respins apelul ca nefondat reţinând că din probele administrate în cauză a rezultat că terenul nu a fost utilizat scopului pentru care s-a dispus exproprierea, iar apelanta pârâtă nu a făcut dovada includerii terenului în baza materială.
În termenul legal, pârâta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
- instanţa de apel nu a ţinut cont de înscrisul depus la fila 85 a dosarului de fond, conform căruia părţile au fost de acord cu partajarea terenului în varianta a II-a a raportului de expertiză, respectiv parcela de 307 mp să revină reclamantei, iar parcela de 255 mp recurentei
- terenul este foarte important pentru activitatea didactică, motiv pentru care nu se poate restitui în natură.
Deşi la data soluţionării recursului, pct. 10 al art. 304 C. proc. civ. nu mai este în vigoare, fiind abrogat prin Legea nr. 219/2005, totuşi motivele de recurs vor fi analizate, având în vedere că recursul a fost formulat anterior apariţiei Legii nr. 219/2005.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile şi de dispoziţiile legale aplicabile, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Terenul în litigiu, în suprafaţă de 156 stj.p., adică 562 mp a fost expropriat de la autorii reclamantei S.R.M. în baza Decretului nr. 450/1965 în vederea extinderii localului Institutului Agronomic Cluj, prin edificarea unei construcţii, însă clădirea nu a fost ridicată nici până în prezent şi, ca atare, scopul exproprierii nu a fost realizat. Terenul este liber de construcţii şi nu există nici un impediment în privinţa restituirii lui în natură.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, suprafaţa de 562 mp este împărţită în două parcele, una de 307 mp care se află în folosinţa reclamantei şi cealaltă de 255 mp, cultivată cu varză, în folosinţa recurentei.
Recurenta susţine necesitatea acestui teren pentru activitatea didactică, menţionând că pe această suprafaţă s-ar afla colecţia de plante perene a universităţii. Însă, la data efectuării expertizei, astfel cum se menţionează în concluzii, filele 55-59 ale dosarului de fond, parcela respectivă era cultivată cu varză, tip de cultură care nu prezintă probleme deosebite.
De asemenea, recurenta nu a făcut dovada apartenenţei terenului în cauză la baza materială a universităţii şi nici dovada faptului că a fost inclus în suprafaţa totală de 29 ha transmisă în proprietatea sa conform Ordinului Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3901 din 30 mai 2000, astfel cum, în mod constant a susţinut pe parcursul derulării procesului. Mai mult, nu a depus la dosar nici certificatul de atestare a dreptului de proprietate care ar fi trebuit emis în conformitate cu art. 1 pct.1 alin. (4) din Legea nr. 713/2001.
În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, în redactarea existentă la data pronunţării deciziei atacate, întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, recurenta nu a dovedit că suprafaţa de teren în litigiu face parte din baza materială a Universităţii.
Faţă de considerentele expuse, Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 1019 A din 30 aprilie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată astăzi 29 mai 2006, în şedinţa publică.
← ICCJ. Decizia nr. 5232/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5228/2004. Civil. Expropriere. Recurs → |
---|