ICCJ. Decizia nr. 539/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 539

Dosar nr. 43572/1/2004

Nr. vechi 20872/2004

Şedinţa publică din 19 ianuarie 2006

Asupra recursului civil de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1531 din 8 octombrie 2004 a Curţii de Apel Iaşi s-a respins apelul reclamantului L.C. împotriva deciziei civile nr. 275 din 15 aprilie 2004 a Tribunalul Iaşi, decizie potrivit căreia s-a respins ca inadmisibilă cererea în restituire prin echivalent a suprafeţei de 307,34 mp, formulată în baza Legii nr. 10/2001 şi ca neîntemeiată în retrocedarea terenului în suprafaţă de 342,76 mp formulată în baza Legii nr. 33/1994.

În motivarea hotărârii sale, instanţa de apel a reţinut că atâta timp cât procedura administrativă prealabilă are caracter obligatoriu, în lipsa acesteia, apelantul-reclamant nu poate formula acţiune în justiţie, condiţionată de procedura prealabilă prevăzută de art. 20 din Legea nr. 10/2001.

Totodată, Curtea de Apel a avut în vedere că exproprierea este din anul 1960, respectiv anterior momentului formulării acţiunii, întemeiată pe Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, legea aplicându-se pentru evenimente ulterioare intrării ei în vigoare.

Împotriva sus-numitei deciziei, recurentul a declarat recurs, susţinând că s-a făcut o greşită aplicare şi interpretare a Legii nr. 33/1994.

În dezvoltarea cererii sale, recurentul arată că petiţia sa din 3 aprilie 1998, prin care, pentru terenul expropriat, a pretins reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament, s-a tergiversat, fiind şicanat în rezolvarea ei chiar în temeiul Legii nr. 10/2001. Apreciază în context admisibilă cererea în revendicare.

Totodată recurentul menţionează că art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică se aplică unor bunuri imobile expropriate anterior intrării sale în vigoare, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii.

Cu alte cuvinte, consideră că Legea nr. 33/1994 prezintă efecte viitoare pentru situaţii juridice trecute.

Deliberând, recursul se va respinge ca nefondat pentru următoarele raţiuni:

Soluţia inadmisibilităţii cererii în restituire prin echivalent a suprafeţei de 307,34 mp este corectă deoarece este nepermis ca, în absenţa unei proceduri prealabile administrative, instituite obligatoriu de art.20 şi urm. din Legea nr.10/2001, să se solicite direct instanţei de judecată restituirea imobilului.

Pe fond, soluţia de respingere a cererii, ca inadmisibilă este corectă. Cererea, însă, ar fi fost admisibilă dacă ar fi avut drept temei art. 35 din Legea nr. 33/1994 şi ar fi fost introdusă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Or, în speţă, cererea a fost formulată la 18 iunie 2003, deci ulterior fiinţării Legii nr. 10/2001, ce prevede o procedură prealabilă administrativă neîmplinită, însă, în cauza de faţă.

Aşadar soluţia de respingere a acţiunii este dată cu aplicarea corectă a legii şi, nefiind în condiţia invocată de recurent a art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L.C. împotriva deciziei civile nr. 1531 din 8 octombrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2006.

← ICCJ. Decizia nr. 6663/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs		ICCJ. Decizia nr. 5274/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

ICCJ. Decizia nr. 5274/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs