ICCJ. Decizia nr. 5682/2004. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5682
Dosar nr. 104/200.
Şedinţa publică din 19 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2002 sub nr. 2096 pe rolul Tribunalului Constanţa reclamantele Z.W.O. şi Z.W.L. în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Constanţa prin Primar şi Consiliul local Constanţa, au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea dispoziţiei nr. 1168 din 9 aprilie 2002 emisă de Primarul Municipiului Constanţa prin care le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a suprafeţei de 21,22 ha teren intravilan situat în zona Palazu Mare Constanţa şi, ca o consecinţă, obligarea pârâţilor să lase în deplină proprietate şi netulburată posesie terenul în litigiu.
În motivarea acţiunii, reclamantele arată că terenul a aparţinut autorilor lor, ai căror moştenitoare sunt şi a fost expropriat în baza Decretului nr. 187/1945, iar notificarea făcută conform prevederilor Legii nr. 10/2001 prin care au solicitat restituirea terenului a fost respinsă cu motivarea că nu se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001.
A.G. a formulat o cerere de intervenţie în interesul pârâtelor şi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale a acestora, întrucât în procedura instituită de Legea nr. 10/2001 calitatea procesual pasivă aparţine Primarului, ca organ emitent al dispoziţiei a cărei anulare se solicită.
Tribunalul Constanţa prin sentinţa civilă nr. 757 din 12 iulie 2002 a admis cererea de intervenţie în interesul pârâţilor, a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor şi a respins acţiunea formulată de către reclamante ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că în conformitate cu procedura specială instituită de Legea nr. 10/2001 numai Primarul poate dispune restituirea în natură prin dispoziţie motivată (în cazul când unitatea deţinătoare este primăria) şi în consecinţă soluţionarea contestaţiilor împotriva acestor dispoziţii se poate realiza de instanţa judecătorească numai în contradictoriu cu organul emitent, respectiv Primarul, care are calitate procesuală.
Apelul declarat de către reclamante împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Constanţa prin Decizia civilă nr. 141/c din 19 noiembrie 2002 reţinând că în mod corect instanţa de fond a apreciat că Primăria şi Consiliul local nu au calitate procesual pasivă.
S-a mai reţinut că pentru a avea calitate procesual pasivă este necesar să existe identitate între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecăţii, ori în cazul în speţă restituirea în natură sau prin echivalent este de competenţa exclusivă a Primarului conform art. 20 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ.
Se susţine în esenţă că în mod greşit cauza a fost soluţionată pe o excepţie prin aplicarea greşită a legii, astfel s-a considerat că unitatea deţinătoare a terenului, Municipiul Constanţa, care a refuzat restituirea solicitată prin notificare, nu are calitate procesual pasivă, iar această calitate o are Primarul, care însă a semnat Decizia, ca organ de conducere şi reprezentant.
La data de 27 iulie 2003 a decedat reclamanta Z.W.O. şi conform certificatului de calitate de moştenitor nr. 5 din 16 ianuarie 2004 eliberat de biroul notar public C.R. a rămas ca moştenitor al întregii mase succesorale H.F., care a fost introdus în cauză.
Recursul este fondat.
Este de reţinut că Legea nr. 10/2001 în capitolul III, instituie pentru exercitarea dreptului la restituirea imobilelor preluate abuziv, două etape şi anume: o etapă necontencioasă şi o etapă contencioasă.
Această lege, în art. 21, stabileşte şi părţile între care se desfăşoară aceste proceduri şi anume „persoana îndreptăţită" la restituire şi „persoana juridică deţinătoare a imobilului".
În art. 20 al aceleiaşi legi sunt prevăzute categoriile de persoane juridice care sunt obligate la restituire către persoanele îndreptăţite, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere.
În alin. (3) al acestui articol se menţionează şi primăriile cu precizarea că „în cazul primăriilor restituirea se face prin dispoziţia motivată a primarilor".
Deci, primăriile au fost incluse în cadrul „unităţilor deţinătoare" cu menţiunea că dispoziţia nu o dă organul de conducere, ci primarul.
În consecinţă cele două părţi „persoana îndreptăţită" la restituire, care are calitatea procesual activă şi „unitatea deţinătoare" (de reţinut că legiuitorul foloseşte termenul de deţinător nu de proprietar) care are calitatea procesual pasivă, vor avea aceste calităţi şi în faza necontencioasă cât şi în faza contencioasă, neputând să fie înlocuite de o altă parte.
Instanţele de fond şi apel au considerat greşit că dacă dispoziţia a fost emisă de către primar, acesta va fi chemat în nume propriu.
Concluzia este greşită pentru că primarul nu în nume propriu emite dispoziţia, ci ca reprezentant al deţinătorului imobilului.
Distinct de cele mai înainte arătate urmează a mai reţine că reclamantele, de altfel, au chemat în judecată Municipiul Constanţa prin Primar, împrejurare care nu a fost observată de către instanţa de fond.
Astfel fiind, pentru considerentele mai înainte arătate urmează a admite recursul, a casa Decizia Curţii de Apel Constanţa şi a trimite cauza spre rejudecarea apelului reclamantelor la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele L.Z.W. şi O.Z.W., decedată, în locul căreia, în proces, a intervenit H.F. împotriva deciziei nr. 141/c din 19 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de reclamanţi la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5814/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5530/2004. Civil → |
|---|
