ICCJ. Decizia nr. 5770/2004. Civil. Constatare reziliere contract. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5770
Dosar nr. 6858/2004
Şedinţa publică din 21 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 897/A din 15 aprilie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelul declarat de reclamanta RA G.C.L. Gherla împotriva sentinţei civile nr. 1645 din 9 decembrie 2003 a Judecătoriei Gherla, a admis acţiunea reclamantei RA G.C.L. Gherla împotriva pârâtului M.L. şi a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 517 din 30 ianuarie 2001 şi evacuarea pârâtului din camera nr. 4 din Căminul de nefamilişti situat în Gherla. A obligat pe intimat să plătească apelantei suma de 390.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1645 din 9 decembrie 2003 al Judecătoriei Gherla s-a respins acţiunea reclamantei RA G.C.L. Gherla împotriva pârâtului M.L., pentru constatarea rezilierii de drept a contractului de închiriere şi evacuare.
Judecătoria a reţinut că prin contractul nr. 517 din 30 ianuarie 2001, reclamanta i-a închiriat pârâtului camera nr. 4 din Căminul de nefamilişti, situat în Gherla, pârâtul obligându-se să achite chiria şi cheltuielile de întreţinere, în termen de 30 de zile de la afişarea lor.
Cu toate că pârâtul a recunoscut că nu a achitat chiria din ianuarie 2003 şi cheltuielile de întreţinere din luna aprilie 2002, iar contractul cuprinde clauza rezilierii de plin drept a acestuia, în cazul neachitării chiriei şi cheltuielilor de întreţinere, timp de 3 luni consecutiv, instanţa a considerat că neplata nu se datorează culpei pârâtului. Acesta s-a aflat în imposibilitate fortuită de plată, având un venit de numai 740.000 lei lunar.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta RA G.C.L. Gherla motivând, în esenţă, că hotărârea judecătoriei s-a bazat pe considerente străine de înţelegerea părţilor.
Curtea de Apel a constatat că prin clauza cuprinsă la pct. IV lit. a) din contractul de închiriere nr. 517 din 30 ianuarie 2001, părţile au convenit că rezilierea contractului operează de plin drept, fără vreo somaţie prealabilă, în cazul în care chiriaşul nu a achitat chiria şi cheltuielile de întreţinere, timp de trei luni consecutiv. S-a mai reţinut că prin acest pact comisoriu, părţile au înlăturat rolul instanţei de judecată în pronunţarea rezilierii, putând cenzura doar dacă a existat sau nu vreo culpă contractuală din partea pârâtului. Prin urmare, fiind investită doar să constate că a operat rezilierea de plin drept a contractului, instanţa de fond a depăşit limitele cadrului procesual cu care a fost investită.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, pârâtul M.L.
Fără a indica vreunul din motivele de modificare sau casare a unei hotărâri prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recursul pârâtului se bazează în principal pe faptul că neplata la termen a chiriei şi întreţinerii nu se datorează culpei sale. Mai arată că s-a aflat în imposibilitate de plată a chiriei şi întreţinerii din împrejurări mai presus de voinţa sa.
Analizând motivele invocate, Înalta Curte va privi recursul declarat din punctul de vedere al dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi va constata că acesta este fondat pentru următoarele motive:
La data de 17 ianuarie 2001, s-a încheiat între reclamanta RA G.C.L. Gherla şi pârâtul M.L. contractul de închiriere nr. 517 din 30 ianuarie 2001. Termenul prevăzut al locaţiunii era de un an iar contractul cuprindea şi un pact comisoriu de gradul IV, în sensul că rezilierea contractului înainte de termen operează de plin drept, fără vreo somaţie prealabilă, în cazul în care chiriaşul nu a achitat chiria şi cheltuielile de întreţinere 3 luni consecutiv.
La expirarea termenului contractual, deşi nu s-a încheiat un nou acord de voinţă, pârâtul a rămas în folosinţa imobilului, fără ca locatorul să-l împiedice. În această situaţie, contractul a fost prelungit prin tacita relocaţiune, conform art. 1437 şi art. 1452 C. civ.
Curtea de Apel a constatat că instanţa de fond a depăşit limitele cadrului procesual cu care a fost investită, ea trebuind să constate doar că a operat rezilierea de plin drept a contractului, în virtutea pactului comisoriu de gradul IV inserat în contract.
Or, aşa cum s-a arătat, pactul comisoriu la care se face referire vizează rezilierea contractului înainte de termen. Prin urmare, această clauză contractuală putea fi invocată doar atât timp cât contractul avea natura unui contract cu durată determinată, nu şi pentru perioada ulterioară lunii ianuarie 2002, ştiut fiind că în urma reînnoirii prin tacită relocaţiune, contractul este considerat că s-a încheiat fără termen.
Pe cale de consecinţă, în speţa dată, pentru perioada de plată invocată sunt aplicabile dispoziţiile legale în materia rezilierii judiciare.
Stabilit fiind acest lucru şi având în vedere faptul că rezilierea este sancţiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a unei obligaţii izvorâte dintr-un contract sinalagmatic cu executare succesivă, urmează a se determina în ce măsură neexecutarea obligaţiilor contractuale este imputabilă pârâtului.
Înalta Curte constată că reclamanta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă faptul că pârâtul, deşi avea mijloace materiale, a refuzat executarea contractului.
Din actele dosarului rezultă că, în condiţiile în care suma stabilită cu titlu de chirie depăşeşte jumătate din veniturile realizate, pârâtul are o situaţie materială precară, fiind cunoscut şi cu afecţiuni fizice.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârât şi va modifica Decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în sensul că va respinge apelul declarat împotriva hotărârii pronunţate de Judecătoria Gherla.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul M.L. împotriva deciziei nr. 897/A din 15 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de RA G.C.L. Gherla împotriva sentinţei civile nr. 1645 din 9 decembrie 2003 a Judecătoriei Gherla.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5769/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5767/2004. Civil → |
|---|
