ICCJ. Decizia nr. 6332/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6332
Dosar nr. 19049/2004
Şedinţa publică din 2 septembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 26 februarie 2005, D.P. a chemat în judecată Primăria oraşului Videle, judeţul Teleorman pentru a fi obligată, în temeiul Legii nr. 10/2001 să-i restituie în natură şi, în subsidiar, prin echivalent bănesc, un teren în suprafaţă de 500 mp, situat în Videle.
Tribunalul Teleorman, prin sentinţa civilă nr. 70 din 4 februarie 2004, a admis acţiunea şi a stabilit măsuri reparatorii prin echivalent, la nivelul a 115 milioane lei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi litigii de muncă, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului cu motivarea că restituirea bunului în natură nu este posibilă.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs invocând ca motiv de casare aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, modificat prin Legea nr. 247/2005, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Cum, în speţă, raportul de expertiză judiciară dedus cauzei relevă ocuparea terenului solicitat, parţial de către o altă persoană, iar restul ca fiind drum public, se impune, în spiritul legii noi, rejudecarea pricinii, prin dezbaterea citării în proces a fostului deţinător, identificarea, prin prisma noilor reglementări, a situaţiei juridice a bunului şi, în ipoteza în care restituirea în natură nu este posibilă, stabilirea şi cuantificarea potrivit legii noi, a măsurilor reparatorii prin echivalent.
Aşa fiind, urmează a fi admis recursul şi reformată Decizia atacată, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de D.P. împotriva deciziei civile nr. 512/A din 8 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza aceleiaşi curţi pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6364/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 629/2004. Civil. Conflict negativ de... → |
|---|
