ICCJ. Decizia nr. 663/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 663
Dosar nr. 11057/2004
Şedinţa publică din 1 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin dispoziţia nr. 173 din 9 aprilie 2002 a Primarului Comunei Chiuieşti a restituit reclamantei L.A. casa morii, clădire construită din lemn şi acoperită cu ţiglă, cu teren curte 0,13 ha şi şanţul morii de 0,2556 ha.
Contestaţia contra acestei dispoziţii formulată numai de L.A. a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 853 din 10 decembrie 2002, iar, apelurile declarate de aceasta şi de F.I., s-au respins prin decizie civilă nr. 162 din 28 ianuarie 2004. Ambele instanţe au reţinut, în esenţă, că.
- reclamanta L.A. este persoana îndreptăţită, în calitate de moştenitoare a foştilor proprietari tabulari care au deţinut cota de ½ parte,
- suprafaţa totală tabulară este cea înscrisă în C.F. Chiuieşti de 6414 mp, astfel că cea de ½ a antecesorilor reclamantei este de 3207, iar acesta nu justifică interesul şi dreptul la restituire şi pentru diferenţa de 345 stj.p., pe care o solicită prin contestaţie.
Contra deciziei a declarat recurs reclamanta L.A., fără a indica temeiul din art. 304 C. proc. civ., susţinând că pârâta nu a făcut dovada includerii în domeniul public a suprafeţei de 345 stj., şi nu s-a conformat obligaţiei prevăzute de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 de a-i comunica „toate date privind persoana fizică sau juridică deţinătoare a celeilalte părţi" neinstituite.
2. Recursul este nefondat.
Prin contestaţie se solicită restituirea şi a „grădinei în suprafaţă de 345 stj." aşa cum apare în C.F. poz. 29 (fila 6).
Antecesorii recurentei, notaţi la lit. B) în C.F., sunt F.G.I.(/28), D.T. (1/8) şi B.M.(1/8), ei având, deci, o cotă de ½ din suprafaţă totală tabulară, adică de 3207 mp.
Într-adevăr, prin dispoziţia contestată, cum a reţinut prima instanţă, s-a restituit reclamantei 3856 mp, cu 649 mp mai mult decât cota de ½ din suprafaţa totală, situaţie în care nu mai prezintă relevanţă destinaţie de utilitate publică (podeţ) a grădinii solicitate.
Dar, chiar şi în ipoteza că aceasta a devenit bun public, fiind imposibilă restituirea în natură, persoana îndreptăţită are dreptul la alte măsuri reparatorii prevăzute în Legea nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta L.A. împotriva deciziei nr. 162/A din 28 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 660/2004. Civil. încheiere Carte Funciara.... | ICCJ. Decizia nr. 6643/2004. Civil. încuviintare executare... → |
|---|
