ICCJ. Decizia nr. 6971/2004. Civil. Constatare nulitate absolută contract vânzare cumpărare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6971
Dosar nr. 7126/2004
Şedinţa publică din 21 septembrie 2005
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta M.M. prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost ulterior precizată, a solicitat în contradictoriu cu Ţ.A., Ţ.G. şi Ţ.I., să se constată nulitatea absolută a actelor de vânzare-cumpărare nr. 31596, 31531 şi 31594, toate din 20 decembrie 1994, obligarea pârâţilor să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul de 1200 mp situat în comuna Ştefăneşti, pct." Ştefăneşti Centru" să demoleze construcţiile edificate abuziv pe terenul în litigiu pe cheltuiala pârâţilor, iar în caz de refuz, operaţiunea să fie îndeplinită de reclamantă pe cheltuiala părţilor adverse.
Judecătoria Piteşti prin sentinţa civilă nr. 3201 din 15 septembrie 2003 a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta M.M., a obligat pârâtul Ţ.G. să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul în suprafaţă de 262,9 mp situat în comuna Ştefăneşti, pct. „Centru" jud. Argeş cu vecinătăţile indicate în dispozitiv, să ridice gardul din ulucă de lemn ce împrejmuieşte terenul arătat mai sus, a constatat nulitatea absolută a actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 31596 din 20 decembrie 1994 şi respins celelalte capete de cerere.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta M.M. şi pârâtul Ţ.G.
Curtea de apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 706/A din 16 aprilie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat în cauză.
Hotărârea Curţii de Apel a fost recurată de către reclamanta M.M. şi pârâtul Ţ.G.
La termenul de judecată din 21 septembrie 2005 Curtea, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea recursurilor, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 219/2005.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I din OUG nr. 138/2000, la rândul său modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2005, raportat la art. I pct. 1 C. proc. civ., judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe, al căror obiect are o valoare sub 5 miliarde lei.
Dispoziţiile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 prevăd că recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data intrării în vigoare a legii şi care, potrivit acesteia, sunt de competenţa curţii de apel, se trimit la curţile de apel.
Având în vedere că valoarea bunului, astfel cum a fost stabilită prin expertiza dispusă la soluţionarea în fond a cauzei (fila 203 dosar fond), este sub 5 miliarde lei.
Dat fiind că normele de procedură menţionate sunt de imediată aplicare, competenţa în soluţionarea recursului revine Curţii de Apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 trimite recursurile declarate de reclamanta M.M. şi pârâtul Ţ.G. împotriva deciziei nr. 706 /A din 6 aprilie 2004 a Curţii de Apel Piteşti spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Piteşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6968/2004. Civil. Revizuire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6945/2004. Civil. Constatare nulitate... → |
|---|
