ICCJ. Decizia nr. 7048/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la 19 noiembrie 2001 reclamanții P.E., ș.a., au chemat în judecată în temeiul Legii nr. 10/2001 pe pârâta SC C.H. SA Miercurea Ciuc pentru restituirea în natură sau prin echivalent bănesc a terenului de 2 ha situat în comuna Brădești în locul numit "Mocsar" și "Szutyo".
în motivarea acțiunii reclamanții au arătat că terenul a fost deținut de părinții lor conform extrasului de C.F. Brădești.
Terenul, după desființarea CAP Brădești a fost preluat abuziv de Primăria comunei și ulterior predat Carierei Balastiere care aparține de SC C.H. SA
Prin decizia nr. 734 din 18 octombrie 2001 pârâta le-a respins cererea de revendicare cu motivarea că imobilul pretins nu intră în reglementarea Legii nr. 10/2001 ci a Legii nr. 18/1991. Cu toate acestea, au susținut petenții, terenul nu a fost niciodată stăpânit de CAP. Prin Decretul nr. 224 din 10 noiembrie 1975 s-a expropriat suprafața de 37051 mp, pentru înființarea obiectivului Cariera Balastieră Brădești, trecut în proprietatea statului și în administrarea predecesoarei pârâtei, I.C.M.J. Harghita.
Tribunalul Harghita prin sentința civilă nr. 1538 din 13 noiembrie 2002 a admis acțiunea, a stabilit măsura reparatorie prin echivalent a terenului situat în comuna Brădești la locul numit "Mocsar și "Szutyo" în suprafață totală de 23.002 mp înscris în C.F. Brădești sub nr. 1135, 1136, 1137, 1161, 1162, 1164, pe seama reclamanților, teren în sumă de 385.683.850 lei, valoare variabilă cu 15% în plus sau minus în funcție de valoarea pieței.
Prin aceeași sentință a fost obligată pârâta la plata acestei sume către reclamanți iar aceștia din urmă au fost obligați la plata onorariului de expertiză de 2.680.000 lei către expertul B.I.
în motivarea hotărârii s-a reținut că terenul a aparținut antecesorilor reclamanților și nu intră sub incidența reglementărilor Legii nr. 18/1991 întrucât la 1 ianuarie 1990 nu făcea parte din patrimoniul CAP. Acest lucru a fost confirmat de Consiliul local al comunei Brătești care a arătat că terenul a fost expropriat din 1975 pentru crearea Carierei Balastiere Brădești și terenul a intrat în folosința antecesoarei pârâte. Expertiza efectuată în cauză a indicat că terenul este ocupat de pârâtă care prin H.G. nr. 834/1991 a obținut un certificat de proprietate pentru acesta și că pe el sunt amplasate construcții. S-a considerat că nefiind posibilă restituirea în natură și că, prin urmare, se cuvine reclamanților o reparație bănească conform expertizei de evaluare, probă de asemenea administrată în instanța de fond.
Curtea de Apel Târgu-Mureș prin decizia civilă nr. 24/A din 11 martie 2003 a respins ca nefondat apelul pârâtei. Pentru a pronunța această soluție Curtea a reținut că terenul care a fost în proprietatea reclamantului nu intră sub incidența Legii nr. 18/1991 deoarece la 1 ianuarie 1990 terenul nu se afla în posesia CAP Brădești. S-a mai reținut că pârâta este succesoarea în drepturi a I.J.C.M. Harghita și că a obținut printr-o hotărâre judecătorească un drept de folosință asupra terenului de 78.583 mp.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta care a criticat soluția în drept pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în fapt, în esență pentru următoarele:
- reclamanții au mai chemat în judecată pe pârâtă într-un alt dosar în temeiul Legii nr. 18/1991 situație în raport de care au invocat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001 de care instanțele nu au ținut cont;
- nici aplicarea Legii nr. 10/2001, reținută de instanță nu a fost corespunzătoare întrucât măsurile reparatorii în bani trebuiau stabilite în sarcina A.P.A.P.S., întrucât societatea pârâtă este integral privatizată;
- sumele stabilite pentru despăgubire s-au bazat pe o expertiză, fără a se aștepta apariția unei legi speciale potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 10/2001, valoarea de piață la care s-a făcut estimarea nefiind cea reală. S-a mai spus că în mod legal terenul a trecut în proprietatea statului și la momentul construirii societății în baza Legii nr. 15/1990, terenul era administrat de ei și, în conformitate cu art. 20 din această lege, a devenit proprietatea lor.
Recursul este nefondat.
Instanțele au stabilit corect situația de fapt și au făcut aplicarea corespunzătoare a legilor incidente în materie. Terenul a aparținut antecesorilor reclamanților și nu făcea parte din CAP conform datelor furnizate de Consiliul local al comunei Brătești.
Pârâta nu a făcut dovada că deține în proprietate terenul revendicat, dintr-o serie de hotărâri judecătorești rezultând că aceasta deține folosința asupra unui teren mai mare din care face parte și terenul în litigiu. Terenul revendicat a fost individualizat potrivit actelor depuse la dosar și expertizei dispuse în cauză. în raport de această situație în mod corect s-a apreciat că în cauză se aplică dispozițiile Legii nr. 10/2001, dispoziții pe care reclamanții și-au întemeiat de altfel acțiunea. Dispozițiile art. 20 din lege sunt neechivoce.
Cât privește criticile referitoare la cuantumul despăgubirilor și legalitatea acordării acestora este de observat că pârâta nu a formulat observații la raportul de expertiză și inexistența unor dispoziții normative speciale de punere în aplicare a măsurilor dispuse prin lege de acordare a despăgubirilor bănești nu poate împiedica nici bloca procesul de restituire. Lipsa unor măsuri speciale (enunțate în art. 40 al Legii nr. 10/2001 pentru modalitățile, cuantumul și procedurile de acordare a despăgubirilor bănești) determină, până la momentul adoptării unor asemenea măsuri, aplicarea dispozițiilor generale, de drept comun de care au uzat instanțele în soluția dată. O altă interpretare ar conduce, fără îndoială la o denegare de dreptate, sancționată de legea civilă română, în art. 3 C. civ.
Pentru considerentele arătate recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7038/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7031/2004. Civil → |
|---|
