ICCJ. Decizia nr. 7731/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7731
Dosar nr. 42327/1/2004
Nr. vechi 19623/2004
Şedinţa publică din 2 octombrie 2006
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 21 ianuarie 2003, la Tribunalul Arad, reclamanţii C.I.T., H.F. şi S.M. au chemat în judecată primarul oraşului Curtici, solicitând, în temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulate dispoziţiile nr. 698/2002 şi 699/2002 emise de pârât, să se constate că imobilul situat în oraşul Curtici compus din teren în suprafaţă de 2 ha şi construcţiile aflate pe teren a fost preluat de stat în mod abuziv, fără titlu şi în consecinţă să se dispună restituirea în natură a imobilelor, cu efectuarea cuvenitelor modificări în cărţile funciare.
În cuprinsul acţiunii reclamanţii au arătat că sunt nepoţi de frate ai fostului proprietar S.I. de la care imobilul, casă, curte şi grădină, a fost preluat de stat, în mod abuziv, în baza Decretului nr. 102/1953 (care nu a fost publicat). Răspunzând notificării trimise de reclamanţi, primarul oraşului Curtici a emis dispoziţiile nr. 698 şi 699 din 2 decembrie 2002, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură atât cu privire la imobilul folosit de grădiniţa din oraş cât şi cu privire la terenul pe care este amenajată piaţa agroalimentară a localităţii, propunându-se măsuri reparatorii în echivalent.
Soluţionând litigiul în primă instanţă, Tribunalul Arad, secţia civilă, prin sentinţa nr. 456 din 9 iulie 2003, a admis în parte acţiunea (contestaţia), a constatat că imobilul (teren în suprafaţă de 2 ha şi construcţie) înscris în C.F. Curtici a fost preluat fără titlu de către Statul Român şi a anulat în parte dispoziţia nr. 699/2002 emisă de pârât în sensul că în locul propunerii de despăgubiri băneşti s-a dispus restituirea în natură a trei parcele de teren (1838 mp, 979 mp şi 779 mp). Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă cererea de anulare a dispoziţiei nr. 698/2002 emisă de pârât şi celelalte capete de cerere privind restituirea în natură şi de obligarea pârâtului la despăgubiri băneşti.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 1203 din 31 mai 2004, a admis apelul declarat de reclamanţi şi a schimbat în parte sentinţa Tribunalului Arad în sensul că a obligat pârâtul să trimită Prefecturii Arad notificările însoţite de documentaţiile depuse de reclamanţi pentru ca prefectura să se pronunţe asupra cererii de despăgubiri băneşti pentru terenurile care nu au fost restituite în natură. Celelalte dispoziţii ale sentinţei au fost menţinute, iar apelul declarat de oraşul Curtici, prin primar, a fost respins ca nefondat.
Hotărând astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că imobilul a fost preluat de stat fără un titlu valabil, dar construcţia (cu terenul aferent) folosită în prezent ca grădiniţă nu poate fi restituită în natură, deoarece este ocupată de o unitate bugetară din învăţământ, iar, pe de altă parte nici celelalte suprafeţe de teren nu pot fi restituite în natură.
Împotriva deciziei curţii de apel au declarat recurs oraşul Curtici, prin primar, şi cei trei reclamanţi.
Prin recursul declarat de oraşul Curtici s-a susţinut că reclamanţii sunt îndreptăţiţi doar la măsuri reparatorii prin echivalent, cu excepţia celor trei parcele de teren pe care, în mod corect, prima instanţă le-a restituit în natură.
Referitor la primul recurs se constată că Decizia curţii de apel a fost comunicată Primăriei Curtici la 6 iulie 2004 (fila 111 din dosarul instanţei de apel).
Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În cauză, oraşul Curtici, prin primar, a expediat recursul, prin poştă (fila 9 din dosarul instanţei de recurs), la 30 iulie 2004, după expirarea termenului prevăzut prin dispoziţiile art. 301 C. proc. civ., aşa încât acest recurs va fi respins ca tardiv declarat.
Cei trei reclamanţi, prin recursul declarat, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ., au susţinut că:
- este nelegală soluţia instanţei de apel de respingere a cererii de restituire în natură a construcţiei cu destinaţia de grădiniţă şi a terenului aferent acesteia în suprafaţă de 3124 mp;
- instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 1, art. 2, art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001 prin respingerea cererii de restituire în natură în ce priveşte celelalte suprafeţe de teren aflate în litigiu;
- instanţa de apel a ignorat raportul de expertiză tehnică judiciară administrat în cauză în concluziile căruia s-a precizat că este posibilă restituirea în natură a suprafeţelor de teren ce nu au fost atribuite pentru construirea de locuinţe.
Recursul declarat de reclamanţi este întemeiat în sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
În sensul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înţeleg imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial.
Potrivit art. 1 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini.
Din actele dosarului rezultă că imobilul ce face obiectul litigiului, casă de locuit, curte şi grădină, a fost preluat de la fostul proprietar S.I., în baza Decretului nr. 102/1953, act normativ care, la data preluării nu a fost publicat în Buletinul Oficial. În atare situaţie, în înţelesul Legii nr. 10/2001, preluarea a fost abuzivă.
Întrucât preluarea s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, foştii proprietari îşi păstrează, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, calitatea de proprietari avută la data preluării. Cum reclamanţii au calitatea de nepoţi de frate ai fostului proprietar decedat şi moştenitori ai acestuia, ei sunt persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, potrivit art. 3 din Legea nr. 10/2001.
După preluarea imobilului, statul şi-a intabulat dreptul de proprietate în anul 1958, iar în anul 1964 au intervenit modificări în situaţia de carte funciară în sensul unor dezmembrări. Construcţia care avea destinaţia de locuinţă a fost folosită, în ultimii ani, ca grădiniţă a localităţii Curtici.
Pentru identificarea imobilului, reclamanţii au depus la dosar două rapoarte de expertiză tehnică, întocmite extrajudiciar (filele 14-16, 17-18 şi 31-34 din dosarul primei instanţe). La cererea Primăriei Curtici a fost, de asemenea, întocmit un raport de expertiză tehnică extrajudiciară (filele 19-21 din dosarul primei instanţe).
Instanţa de apel a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie, care a fost întocmită de expertul Iacob Iosif (filele 75-91 din dosarul instanţei de apel) şi prin care au fost identificate toate parcelele de teren cu precizarea datelor înscrise în cartea funciară.
Judecata prezentului litigiu a fost suspendată la data de 21 noiembrie 2005, în temeiul art. 46 din Legea nr. 10/2001, până la soluţionarea unui alt litigiu, între părţi, cu privire la construcţia cu destinaţia de locuinţă. Procesul a fost repus pe rol la data de 27 iunie 2006, la cererea reclamanţilor, care au depus la dosar hotărârile judecătoreşti pronunţate în celălalt litigiu.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 268 din 6 martie 2006 a Tribunalului Arad a fost admisă acţiunea formulată de cei trei reclamanţi în contradictoriu cu Primăria oraşului Curtici şi cu primarul acestui oraş, a fost anulată dispoziţia nr. 698 din 2 decembrie emisă de primarul oraşului Curtici şi a fost obligată Primăria oraşului Curtici să restituie reclamanţilor în natură imobilul situat în Curtici, înscris în C.F. Curtici, nr. top. 347/1/b/2/2/1/2 compus din intravilan şi construit cu destinaţia de grădiniţă. Tribunalul a dispus, prin sentinţă, ca Oficiul Judeţean de cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad să efectueze cuvenitele menţiuni în cartea funciară.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 1142/R din 15 mai 2006, a admis recursul declarat de primarul oraşului Curtici şi în consecinţă a modificat în parte sentinţa civilă nr. 268/2006 a Tribunalului Arad în sensul că a obligat pe cei trei reclamanţi să menţină afectaţiunea avută în prezent de imobilul situat în Curtici, înscris în C.F., nr. top 347/1/b/2/2/1/2 aceea de grădiniţă pe o perioadă de până la 5 ani, conform art. 16 din Legea nr. 247/2005. Decizia curţii de apel este irevocabilă.
Ţinând seama de sentinţă civilă nr. 268/2006 a Tribunalului Arad, aşa cum a rămas irevocabilă, urmează să fie admis recursul reclamanţilor şi să fie modificate hotărârile pronunţate de prima instanţă şi de instanţa de recurs în sensul că va fi respinsă ca rămasă fără obiect cererea de restituire în natură a imobilului cu destinaţia de grădiniţă.
Cu privire la restul suprafeţei de teren, aşa cum a fost identificată prin raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul I.I., folosită în prezent ca piaţă agroalimentară a oraşului, se va dispune, conform art. 9 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură. În acest sens vor fi modificate hotărârile pronunţate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv declarat recursul oraşului Curtici, prin primar, împotriva deciziei nr. 1203 din 31 mai 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Admite recursul declarat de reclamanţii C.I.T., H.F. şi S.M. şi modifică Decizia nr. 1203/2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă, şi sentinţa nr. 456 din 9 iulie 2003 a Tribunalului Arad, secţia civilă, în sensul că:
- respinge ca rămasă fără obiect cererea de restituire în natură a imobilului situat în Curtici, înscris în C.F. nr. top. 347/1/b/2/2/1/2;
- dispune restituirea în natură către reclamanţi a următoarelor imobile înscrise în C.F. Curtici:
· nr.top. 347/1/b/1/2/1 = 2140 mp
· nr.top 347/1/b/2/2/1/1 = 1639 mp
· nr.top. 347/1/b/2/1 = 200 mp
· nr.top 347/1/b/2/2/1/3 = 509 mp
· nr.top 347/1/C/1 = 1326 mp
· nr.top 349/a/1 = 514 mp
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 781/2004. Civil. LG.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6854/2004. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
---|