ICCJ. Decizia nr. 898/2004. Civil. întoarcere executare. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 898
Dosar nr. 43342/1/2004
(nr. vechi 20642/2004)
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2006
Asupra cauzei civile de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la 26 noiembrie 2003, reclamantul Ministerul Apărării Naţionale a chemat în judecată pe pârâtul P.N.M. solicitând să se dispună obligarea acestuia la plata sumei totale de 69.307.282 lei, actualizată în raport de rata inflaţiei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii s-a arătat că prin sentinţa civilă nr. 244 din 20 decembrie 2001, pronunţată de Tribunalul Vrancea, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 274 din 5 martie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, Ministerul Apărării Naţionale, pârât în acea cauză, a fost obligat să-i plătească numitului P.N.M. suma de 62.144.782 lei cu titlu de impozit nelegal reţinut, la care s-au adăugat cheltuieli de judecată şi la executare, astfel încât s-au achitat acestuia în total 69.307.282 lei.
Ulterior plăţii, Curtea Supremă de Justiţie, admiţând recursul în anulare declarat de Procurorul General, a dispus prin Decizia civilă nr. 1757 din 6 mai 2003 casarea hotărârilor şi pe fond a respins acţiunea reclamantului P.N.M. În consecinţă, Ministerul Apărării Naţionale a formulat prezenta acţiune ce vizează întoarcerea executării.
Au fost invocate în drept dispoziţiile art. 112-114, art. 4041-4043 şi urm. C. civ.
Investit cu această acţiune, Tribunalul Vrancea, secţia civilă, prin sentinţa nr. 70 din 18 februarie 2004, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocând în drept prevederile art. 4042 alin. (1) C. proc. civ.
Primind dosarul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus pe cale administrativă, în temeiul art. II din Legea nr. 195/2004, scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea ei spre soluţionare Curţii de Apel Galaţi.
La rândul său, această din urmă instanţă, prin încheierea din 5 noiembrie 2004, a scos cauza de pe rol şi a trimis-o spre competentă soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motivând că: "în mod greşit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a scos dosarul de pe rolul acesteia şi l-a trimis la Curtea de Apel Galaţi, întrucât potrivit sentinţei civile nr. 70 din 18 februarie 2004 Tribunalul Vrancea şi-a declinat competenţa de soluţionare în temeiul art. 4042 C. proc. civ. pe fondul cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie"...
În aceste condiţii, cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pârâtul P.N.M. a formulat întâmpinare solicitând, în baza mai multor temeiuri de drept, respingerea acţiunii reclamantului.
La primul termen de judecată, 27 ianuarie 2006, reclamanta a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona cauza în fond şi a solicitat trimiterea dosarului la Tribunalul Vrancea.
Intimatul pârât s-a opus acestei cereri.
Examinând problema competenţei materiale de a soluţionat cauza în fond, care premerge oricărei alte cercetări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Dincolo de caracterul cel puţin insolit, într-un sistem judiciar bazat pe o anumită ierarhie a instanţelor, al motivării Curţii de Apel Galaţi, care critică şi eludează o măsură a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o asemenea „argumentaţie" acreditează ideea că declinarea de competenţă dispusă de Tribunalul Vrancea este obligatorie pentru instanţa supremă. Cu alte cuvinte, Tribunalul Vrancea are dreptul să-şi verifice competenţa, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu!
O astfel de „motivare" nu este numai în afara principiilor de drept în materie, dar pierde din vedere aspectul esenţial al cauzei, şi anume faptul că întoarcerea executării este solicitată printr-o acţiune separată. Or, într-o asemenea situaţie sunt incidente prevederile art. 4042 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât competent să soluţioneze cauza în fond este Tribunalul Vrancea, căruia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Tribunalului Vrancea competenţa soluţionării cererii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 923/2004. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 839/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
