ICCJ. Decizia nr. 9119/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9119
Dosar nr. 15720/2004
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul V.I. a chemat în judecată Primăria Municipiului Târgovişte, solicitând desfiinţarea dispoziţiei nr. 3273 din 12 noiembrie 2003 emisă de pârâtă, restituirea în natură a terenului de 356 mp şi, prin echivalent, a terenului de 683 mp, situat în Târgovişte.
Tribunalul Dâmboviţa, prin sentinţa civilă nr. 120 din 16 februarie 2004, a admis cererea, a anulat dispoziţia menţionată şi a constatat că petentul este îndreptăţit la restituirea în natură a terenului de 131 mp situat în str. M., teren ce se află liber de construcţii şi despăgubiri băneşti pentru terenul de 682,50 mp pe care se află construcţii, accesul la acestea, parcarea şi blocul nr.7.
S-a reţinut pentru aceasta că:
În temeiul Legii nr. 18/1991, din terenul expropriat, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 142 mp, diferenţa până la 1280 mp fiind ocupată de blocuri de locuinţe.
Prin sentinţa civilă nr. 850/2003, s-a confirmat calitatea de proprietar a petiţionarului pentru întreaga suprafaţă de 1280 mp, însă, acţiunea în constatarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 1039 mp, a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât reclamantul are la îndemână o acţiune în realizarea dreptului.
Cum cererea de restituire în natură pentru terenul ce excede celor 140 mp, recunoscuţi prin hotărâre judecătorească, sentinţa nr. 8123/1994, a fost respinsă cu motivarea că există lucrări edilitare, raportat la expertiza judiciară necontestată de părţi, se dispune restituirea în natură a terenului de 131 mp ce este liber şi despăgubiri băneşti pentru terenul de 682, 50 mp ce se află ocupat de construcţii.
Prin Decizia civilă nr. 1768 din 31 martie 2004, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de Primăria Municipiului Târgovişte împotriva sentinţei civile nr. 120 din 16 februarie 2004 pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a înlăturat dispoziţia privind restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 131 mp, a constatat că petentul este îndreptăţit la despăgubiri băneşti pentru terenul de 813,50 mp, a menţinut în rest sentinţa.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Legalitatea modului de dobândire a dreptului de proprietate cu privire la terenul în discuţie, a fost confirmată prin hotărâre judecătorească, cu prilejul rezolvării cererii de reconstituire a dreptului în baza Legii nr. 18/1991.
Sub aspectul situaţiei de fapt însă, s-a apreciat greşit, fiind stabilit că tot ceea ce excede suprafeţei de 142 mp, nu este teren liber ci este teren afectat utilităţii publice, datorită blocurilor amplasate pe acesta sau faptului că este folosit ca şi alee de acces.
În atare situaţie, petentul este îndreptăţit, în temeiul Legii nr. 10/2001, numai la primirea despăgubirilor băneşti pentru terenul nerestituit, de 813, 50 mp.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Primăria Municipiului Târgovişte, susţinând că, prin soluţia dată astfel, au fost aplicate greşit dispoziţiile Legii nr. 10/2001 întrucât;
Prin actele depuse, reclamantul nu a dovedit dreptul său de proprietate, înscrisul numit „declaraţie" neputând constitui o probă în acest sens.
Ignorându-se dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, s-au acordat despăgubiri băneşti pentru un teren expropriat şi pentru care s-a primit o sumă de bani.
Recursul nu este întemeiat.
Raportat la motivele de casare, astfel formulate este de observat că, sub un prim aspect, corect s-a reţinut calitatea de persoană îndreptăţită a reclamantului, la măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001, şi aceasta întrucât existenţa dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu a fost deja stabilită într-un litigiu anterior, Decizia civilă nr. 762/2003 a Tribunalului Dâmboviţa, sentinţa civilă nr. 8123/1994 a Judecătoriei Târgovişte.
În ce priveşte celelalte chestiuni invocate, în legătură cu greşita acordare de despăgubiri băneşti, este de observat că, urmare modificării Legii 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, problema despăgubirilor constatate va fi rezolvată în condiţiile Legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Târgovişte împotriva deciziei civile nr. 1768 din 31 martie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 9029/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 900/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|