ICCJ. Decizia nr. 962/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 962.
Dosar nr. 26602/1/2004
Nr. vechi 8101/200.
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea introductivă reclamanta M.A.I. a contestat Decizia nr. 191 din 25 aprilie 2002 emisă de A.P.A.P.S. RA, prin care i-a fost respinsă notificarea nr. 623 din 22 mai 2001.
Prin această notificare contestatoarea solicitase restituirea în natură a imobilului denumit actualmente Vila 28 din comuna Snagov judeţul Ilfov şi terenul în suprafaţă de 3500 mp.
Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a, prin sentinţa civilă nr. 294 din 18 martie 2003, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei şi de asemenea a respins contestaţia.
Instanţa de fond a reţinut că reclamanta are calitate procesuală activă, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, fiind persoana căreia i s-a respins notificarea prin care a cerut restituirea în natură a imobilului.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că imobilul a aparţinut lui D.E., fiind dobândit prin actul de vânzare cumpărare nr. 22452 din 4 iulie 1936.
Urmare a decesului lui D.E., moştenirea acesteia a fost culeasă de sora sa P.M., conform certificatului de moştenitor nr. 128 din 30 martie 1977.
Ulterior, la data de 3 noiembrie 1994, a decedat şi P.M. fiind moştenită de M.A.I. şi D.T. în calitate de legatari cu titlu particular.
S-a constatat că reclamanta nu are calitate de persoană îndreptăţită, deoarece este legatară cu titlu particular al cărui obiect nu îl constituie şi imobilul în litigiu.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea M.A.I.
Apelul a fost admis şi prin Decizia civilă nr. 494 A din 29 octombrie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost schimbată în parte sentinţa, s-a admis contestaţia, a fost anulată Decizia nr. 191 din 25 aprilie 2002 emisă de intimata-pârâtă şi s-a dispus restituirea în natură către contestatoare a imobilului compus din teren în suprafaţă de 3500 mp şi construcţia intitulată Vila 28 Snagov, situat în comuna Snagov, judeţul Ilfov.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că reclamanta este beneficiara unui legat cu titlu particular al defunctei P.M., dar, în acelaşi timp, este şi succesoare legală a acestei defuncte în calitate de nepoată, fiind deci persoană îndreptăţită, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
De asemenea, s-a mai reţinut că imobilul revendicat a fost rechiziţionat şi ulterior naţionalizat prin Decretul nr. 92/1950, neexistând identitate între persoana nominalizată, D.M. şi adevăratul proprietar, D.E., astfel încât în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 va fi restituit în natură contestatoarei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta RA A.P.P.S.
Recurenta arată în motivele de recurs că intimata contestatoare nu are calitate de persoană îndreptăţită, fiind beneficiara unui legat cu titlu particular al cărui obiect nu este imobilul în litigiu, neavând şi calitate de moştenitor legal.
A doua critică vizează fondul cauzei, recurenta arătând că la dosar nu s-au depus acte pentru a se face dovada dreptului de proprietate al autoarei reclamantei asupra construcţiei.
Motivele de recurs formulate se pot încadra în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dosar s-a formulat o cerere de intervenţie în interesul recurentei de către D.T., D.I. şi M.(D.)M.
Intervenienţii arată că reclamanta-intimată nu are calitate de succesoare legală a lui P.M., fiind nepoata soţului defunctei P.M. şi deci nu are calitate de a solicita imobilul în litigiu.
Cererea de intervenţie în interesul recurentei, întemeiată pe prevederile art. 49 alin. (3) C. proc. civ., a fost admisă în principiu potrivit art. 52 alin. (1) C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Din probatoriul administrat în cauză reiese că imobilul în litigiu a aparţinut lui D.E. în baza actului de vânzare-cumpărare nr. 22452 din 4 iulie 1936 (fila 7 dosar fond).
D.E. a decedat la data de 13 noiembrie 1976, moştenirea revenind sorei sale, P.M., conform certificatului de moştenitor nr. 128 din 30 martie 1977 eliberat de notariatul de Stat Sector 1 Bucureşti (fila 43 dos fond).
La rândul său P.M. a decedat la data de 3 noiembrie 1994.
Reclamanta-intimată a fost beneficiara unui legat cu titlu particular instituit de defuncta P.M. prin testamentul olograf din 3 martie 1986, conform certificatului de moştenitor nr. 829 din 28 aprilie 1995 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1 Bucureşti (fila 42 dosar fond).
Acest legat cu titlu particular are ca obiect o sumă de bani, dreptul de concesiune asupra unui loc de veci şi apartamentul nr. 1 situat în Bucureşti.
Reiese foarte clar că legatul cu titlu particular al cărei beneficiară a fost intimata nu are ca obiect imobilul în litigiu.
Specificul legatului cu titlu particular este că legatarul are vocaţie la unul sau mai multe bunuri singulare, spre deosebire de transmisiunea universală prin care se transmite totalitatea dreptului ce formează patrimoniul defunctului.
Intimata-reclamantă nu are calitate de succesoare legală a lui P.M., deoarece nu este rudă de sânge cu aceasta, ci este fiica fratelui soţului defunctei P.M.
Această împrejurare rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar (fila 28-38 din dosar de recurs).
Astfel intimata-reclamantă este fiica lui P.E., fratele lui P.I., care a fost soţul lui P.M.
Faţă de faptul că Înalta Curte a primit motivul de recurs referitor la calitatea reclamantei-intimate de persoană îndreptăţită conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 determină ca motivul de recurs referitor la fondul pricinii să nu mai fie examinat.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ. se va admite recursul şi cererea de intervenţie în interesul recurentei.
Se va casa Decizia recurată şi va fi respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 294 din 18 martie 2003 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a, sentinţă ce va fi menţinută ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta RA A.P.P.S. împotriva deciziei nr. 494 A din 29 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează Decizia recurată şi respinge apelul reclamantei.
Admite cererea de intervenţie în interesul RA A.P.P.S. formulată de D.T., D.I. şi M.M.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1687/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8370/2004. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
