ICCJ. Decizia nr. 986/2004. Civil. Constatare drept de proprietate revendicare granituire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 986
Dosar nr. 3753/2004
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 35 din 8 ianuarie 2004, pronunţată de Judecătoria Vălenii de Munte a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamanta R.A.E. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul local Vălenii de Munte, Comisia judeţeană Prahova de aplicare a Legii nr. 18/1991, cu intervenienţii O.E., O.C. şi N.E., precum şi cu N.D., N.C., E.N., M.B., B.P., B.R. şi B.V., au fost obligaţi intervenienţii O.E., O.C. şi N.E. să-i lase legatarei universale, în deplină proprietate suprafaţa de 84 mp teren, astfel cum a fost individualizată în anexa 2 a raportului de expertiză, a fost dispusă grăniţuirea între proprietăţile acestora, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de O.E., O.C. şi N.E., a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celorlalte persoane chemate în judecată şi au fost obligaţi intervenienţii la plata cheltuielilor de judecată faţă de reclamantă.
Apelul declarat de intervenienţi împotriva sentinţei a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 1194 din 16 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă.
Împotriva susmenţionatei decizii au declarat recurs intervenienţii O.E., O.C. şi N.E., încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că soluţia instanţei de fond, confirmată de curtea de apel, se bazează exclusiv pe concluziile raportului de expertiză tehnică, la întocmirea căruia nu au fost avute în vedere titlurile de proprietate ale părţilor, că în mod nejustificat le-au fost respinse obiecţiunile la expertiză, că instanţa de apel, ca şi prima instanţă nu au motivat hotărârile pronunţate şi că se impunea completarea probelor.
Recursul este nefondat.
Prin cererea de intervenţie formulată de O.E., O.C. şi N.E. (fila 26 din dosarul judecătoriei), intervenienţii au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri şi expertiză tehnică, probe ce au fost încuviinţate şi administrate în cauză, situaţie în care este neîntemeiată critica vizând necesitatea completării materialului probator.
Instanţele şi-au motivat soluţiile pe raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul A.F., pentru că aceasta este proba cea mai concludentă.
Expertul tehnic a efectuat expertiza având în vedere titlurile de proprietate ale părţilor şi a constatat că intervenienţii au ocupat din proprietatea reclamantei suprafaţa de 84 mp.
Este adevărat că, aşa cum rezultă, din practicaua sentinţei, intervenienta O.E. a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, care însă au fost respinse.
În atare situaţie, intervenienţii aveau posibilitatea de a solicita admiterea probei cu o nouă expertiză tehnică, cerere pe care însă nu au formulat-o.
Aşa fiind, în mod temeinic şi-au bazat instanţele soluţiile pe expertiza tehnică efectuată.
De altfel, cu ocazia dezbaterii recursului reclamanta a precizat că după pronunţarea hotărârii atacate, intervenienţii şi-au retras gardul la limita de hotar stabilită prin raportul de expertiză tehnică.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenienţii O.E., O.C. şi N.E. împotriva deciziei nr. 1194 din 16 aprilie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1313/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 992/2004. Civil. Contestaţie în anulare → |
|---|
