ICCJ. Decizia nr. 10519/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10519
Dosar nr. 19315/200.
Şedinţa publică din 13 decembrie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la 17 noiembrie 2003, reclamanta F. Hunedoara a formulat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Deva, o contestaţie împotriva dispoziţiei emisă de acesta, nr. 928/2003 prin care a solicitat anularea acesteia şi obligarea primarului la emiterea unei dispozitiv de restituire în natură sau prin echivalent bănesc imobilul situat în str. A. donat statului român în 1964, în temeiul Decretului nr. 478/1954.
Tribunalul Hunedoara prin sentinţa civilă nr. 678 din 21 aprilie 2004 a respins acţiunea.
Pentru a motiva această hotărâre Tribunalul a reţinut că prin dispoziţia nr. 928/2003 Primarul municipiului Deva a respins notificarea reclamantei pe considerentul că acţiunea în anularea contractului de donaţie a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1844 din 5 august 2003 a Judecătoriei Deva rămasă definitivă şi irevocabilă. S-a constatat că donaţia s-a făcut cu respectarea reglementărilor în vigoare la data realizării contractului de donaţie.
S-a constatat de asemenea că nu se aplică în persoana reclamantei dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001. Potrivit acestui text organizaţiile cooperatiste sunt debitoare ale obligaţiei de restituire a imobilelor dar aceste organizaţii au fost prin esenţă organizaţii socialiste obşteşti cu caracter economic şi nu cu caracter privat de tip capitalist.
S-a mai reţinut că până la apariţia Legii nr. 10/2001 a existat, ca măsură de recuperare. Legea nr. 109/1966 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum care potrivit art. 162 alin. (3) şi (4) a acordat posibilitatea restituirii activelor imobilizate şi trecute fără plată în proprietatea statului, la cerere, în termen de un an de la data intrării în vigoare a legii. În raport de aceste dispoziţii speciale s-a constatat stins dreptul la reparaţie al reclamantei prin nevalorificarea lui în termenul de decădere prevăzut de lege.
Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia civilă nr. 1128/A din 1 iulie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei împotriva sentinţei tribunalului, reţinând că reclamanta funcţionează în baza Decretului nr. 133/1949 privind organizarea cooperativei ca organizaţie socialistă obştească iar din documentaţia întocmită anterior actului de demolare (1964) ca şi din acest contract rezultă că imobilul în care se află apartamentul donat a fost construit de fostul Sfat Popular al oraşului Deva din fondurile cooperativei de consum, ca atare, în regim de proprietate cooperatistă socialistă şi nicidecum în regim de proprietate privată.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat în termen recurs fără a indica motivele în drept. În fapt recurenta a făcut un istoric al cauzei şi a solicitat anularea deciziei nr. 928/2003 şi restituirea în natură a imobilului avându-se în vedere că s-a ignorat recomandarea prefectului de a se acorda despăgubiri în natură.
Analizând recursul prin prisma probelor administrate în cauză şi lucrărilor formulate în cadrul acestei căi de atac se constată că nu se pot reţine critici ale deciziei atacate care să fie prevăzute de art. 304 şi să îngăduie casarea sau modificarea hotărârii pronunţate în apel.
Decizia de respingere a valorificării a reţinut în mod legal că în cauză nu a fost vorba de o preluare abuzivă a imobilului în sensul art. 1-3 din Legea nr. 10/2001.
Instanţele, în exerciţiul controlului judiciar al actelor întocmite de autorităţile prevăzute de Legea nr. 10/2001 să rezolve notificările de restituire a bunurilor revendicate, au constatat că Decizia a fost legală şi temeinică.
Temeinicia deciziei s-a analizat atât sub aspectul valabilităţii actului de preluare în proprietatea statului, donaţie legală, consolidată în valabilitatea ei şi prin hotărârea judecătorească definitivă, cât şi sub aspectul calităţii persoanei juridice reclamante, subiect de drept cooperatist de tip obştesc socialist şi nu de tip cooperatist privat.
Pe cale de consecinţă constatând că recursul nu este întemeiat văzând şi dispoziţiile art. 304 şi art. 312 C. proc. civ. se va respinge pentru considerentele mai sus arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta F. Hunedoara, Deva împotriva deciziei nr. 1128/A din 1 iulie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 1066/2005. Civil. încheiere de declinare... | ICCJ. Decizia nr. 10416/2005. Civil. Revizuire. Recurs → |
---|