ICCJ. Decizia nr. 1335/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1335
Dosar nr. 27298/1/2005
(nr. vechi10836/2005.
Şedinţa publică din 6 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1126 din 17 decembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii P.F. şi P.A., a fost obligată Primăria municipiului Bucureşti să soluţioneze notificările înregistrate sub nr. 8022 din 31 iulie 2001 şi 8026 din 31 iulie 2001 şi a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 1037 A din 7 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs municipiul Bucureşti, prin Primarul general, încadrându-l în prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând în esenţă, că termenul de 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiei unităţii deţinătoare de a se pronunţa asupra cererii de restituire începe să curgă, fie de la data înregistrării notificării, fie de la data depunerii actelor doveditoare că reclamanţii nu au precizat data depunerii ultimului înscris, deşi între părţi a fost purtată corespondenţă şi că termenul de 60 de zile este termen de recomandare, dispoziţia legală prin care este reglementat neavând caracter imperativ.
Recursul este nefondat.
Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe, prin decizie sau dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură, iar potrivit art. 22 din aceeaşi lege, actele doveditoare vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a legii, termen prelungit succesiv, cu încă 6 luni, prin OUG nr. 109/2001 şi 145/2001.
Cum notificările reclamanţilor au fost înregistrate la data de 31 iulie 2001, iar dispoziţia motivată a pârâtului nu a fost emisă nici până în prezent se constată că termenul de 60 de zile a fost cu mult depăşit, indiferent dacă este calculat de la data înregistrării notificării sau de la data depunerii înscrisurilor doveditoare.
De altfel, în privinţa actelor doveditoare, din probele administrate în cauză nu rezultă că pârâta ar fi solicitat reclamanţilor completarea înscrisurilor anexate notificărilor.
În aceste condiţii, se constată că pârâta nu a respectat termenul legal, care, şi în ipoteza în care ar fi considerat un termen de recomandare, depăşeşte chiar şi limitele unui termen rezonabil.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva deciziei civile nr. 1037 A din 7 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1378/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 117/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
