ICCJ. Decizia nr. 117/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 117.

Dosar nr. 11306/2005

(nr. nou 27768/2005.

Şedinţa publică din 2 februarie 2006

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La 12 august 2002, reclamanta B.S.V. a chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, solicitând modificarea dispoziţiei nr. 3504 din 18 iulie 2001, în sensul acordării unor despăgubiri băneşti pentru imobilul situat în Târgu Jiu.

În motivarea contestaţiei, al cărei temei juridic nu a fost indicat, reclamanta a susţinut că:

- imobilul menţionat, compus din 880 mp teren situat în spatele locuinţei lui Ş.V., a aparţinut tatălui său şi a fost confiscat în anul 1979, pentru realizarea unor construcţii şi lucrări de sistematizare;

- prin dispoziţia criticată, pârâta i-a respins nejustificat cererea de acordare a unor despăgubiri, formulată în baza Legii nr. 10/2001.

Tribunalul Gorj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 17 din 26 ianuarie 2005, a respins cererea, ca nefondată, reţinând că:

- terenul în discuţie a fost cumpărat de C.S., tatăl reclamantei, în anul 1940, prin act autentic;

- ulterior, acelaşi teren a fost expropriat, prin Decretul nr. 28/1978, în anexa căruia nu figurează însă reclamanta sau tatăl ei, ci o altă persoană, respectiv Ş.V.;

- reclamanta nu a făcut dovada utilizării terenului, înscrierii lui în registrul agricol ori achitării impozitului, iar Ş.V. a formulat notificare potrivit Legii nr. 10/2001 şi susţine că ar fi cumpărat acel imobil în anii 1962-1963 de la B.G.

Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 2592 din 30 iunie 2005, a respins, ca nefondat, apelul, declarat de reclamantă, reţinând că apelanta nu a făcut dovada deţinerii imobilului la data exproprierii.

Reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ambelor hotărâri, în sensul admiterii acţiunii, aşa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 7-10 C. proc. civ., reclamanta a susţinut că:

- prin actul de proprietate a dovedit că terenul a aparţinut tatălui său;

- martorii Ş.V. şi C.T. au relatat că acel teren nu a fost înstrăinat;

- la expropriere nu a primit despăgubiri, iar Ş.V., vecinul ei, a solicitat propriul teren, de asemenea expropriat.

Criticile sunt nefondate deoarece:

- potrivit actului de vânzare-cumpărare din 20 ianuarie 1940 şi susţinerilor reclamatei, terenul în discuţie este amplasat în Târgu Jiu;

- în anexa decretului de expropriere din anul 1978, figurează ca proprietar al terenului situat la adresa menţionată Ş.V., şi nicidecum reclamanta sau tatăl acesteia.

Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de B.V. împotriva deciziei nr. 1767 din 30 iunie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 117/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs