ICCJ. Decizia nr. 1429/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1429
Dosar nr. 666/2005
Şedinţa din 23 februarie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Craiova sub nr. 12285/2004 din 21 mai 2004, reclamantul M.I. a chemat în judecată Statul Român prin B.N.R., sucursala Bucureşti, solicitând obligarea pârâtului la plata contravalorii actualizate a 164 monede din aur, la data plăţii efective.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este unicul moştenitor al defunctei sale mame, M.E., conform certificatului de moştenitor nr. 34 din 19 mai 2004 şi că acesteia i s-au confiscat în mod abuziv, în anul 1960, 202 monede din aur, primind despăgubiri numai pentru 35 de ducaţi mari şi 3 ducaţi mici, în timp ce pentru restul de 164 monede nu a primit nimic.
B.N.R. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova în soluţionarea cauzei, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român reprezentat de B.N.R., solicitând introducerea în cauză a Ministerului Finanţelor, ca reprezentant al Statului Român. Pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică.
Judecătoria Craiova, prin sentinţa civilă nr. 9661 din 10 august 2004 a admis excepţia lipsei competenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, motivat de faptul că, potrivit art. 5 C. proc. civ., cererea se judecă la instanţa de la domiciliul pârâtului.
La rândul său, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa nr. 7017 din 3 decembrie 2004 şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a reţinut că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România, aprobată prin Legea nr. 362/2003 care instituie norme imperative şi derogări privind competenţa teritorială de soluţionare a acţiunilor ce au ca obiect restituirea obiectelor din metale preţioase (…)preluate abuziv, în sensul că persoanele fizice şi juridice pot solicita restituirea acestora instanţelor de judecată de la domiciliul reclamantului…”, reclamantul având domiciliul în raza teritorială a Judecătoriei Craiova.
Ivindu-se un conflict de competenţă între instanţe ce nu se găsesc în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, în temeiul art. 22 pct. 3 C. proc. civ., pentru soluţionarea acestuia, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Reclamantul a sesizat instanţa cu o acţiune în restituirea obiectelor din aur ce au fost confiscate, abuziv de la mama sa, în anul 1960.
Temeiul juridic al acţiunii, rezultând din interpretarea conţinutului acesteia, în spiritul dispoziţiilor art. 84 şi art. 129 C. proc. civ. şi art. 3 C. civ., îl constituie O.U.G. nr. 190/2000, astfel cum a fost modificată şi completată de: Legea nr. 261 /2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România, de Ordonanţa nr. 24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România şi de Legea nr. 591/2004 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România publicată în M. Of., Partea I nr. 1224 din 20 decembrie 2004.
Actul normativ de referinţă, ca reglementare specială de esenţă reparatorie, prevede o competenţă teritorială de favoare în beneficiul instanţei de la domiciliul reclamantului.
Art. 341 al O.U.G. nr. 190 /2000 astfel cum a fost introdus prin pct. 31 al articolului unic din Legea nr. 261/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase în România, prevede că persoanele fizice şi juridice ale căror obiecte din metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase de natura celor prevăzute la art. 1, care au fost preluate abuziv , cu încălcarea reglementărilor în vigoare, de după anul 1946 şi până în anul 1990, pot solicita restituirea acestora instanţelor de judecată de la domiciliul reclamantului, până la data de 31 decembrie 2003, termen ce a fost prelungit până la 31 decembrie 2006 prin Legea nr. 591/2004.
Cum, în speţă, domiciliul reclamantului M.I. este în comuna Coşoveni, jud. Dolj, localitate ce se află în raza teritorială a Judecătoriei Craiova, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili în favoarea acestei instanţe competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul M.I. şi pârâtul Statul Român prin B.N.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Judecătoriei Craiova competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul M.I. şi pe pârâtul Statul Român prin B.N.R. .
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2314/2005. Civil. Stabilirea competenţei | ICCJ. Decizia nr. 5701/2005. Civil. Actiune de intabulare în... → |
|---|
