ICCJ. Decizia nr. 1444/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1444
Dosar nr. 10317/200.
Şedinţa publică din 24 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantele I.M. şi I.L.S. au notificat, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin executorul judecătoresc, F. Bacău solicitând măsuri reparatorii prin echivalent pentru un teren cu construcţii situat în comuna Coţofăneşti, judeţul Bacău.
Răspunzând notificării, C.C.C. Oneşti a emis Decizia nr. 14 din 14 aprilie 2002, prin care a respins cererea de restituire în natură a imobilului (teren-curţi, construcţii în suprafaţă de 1324 mp).
Prin acţiunea înregistrată la 13 mai 2002, la Tribunalul Bacău, reclamantele I.M. şi I.L.S. au formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 14/2002 emisă de C.C. Oneşti, solicitând anularea deciziei şi obligarea cooperativei să le acorde reclamantelor echivalentul bănesc al suprafeţei de 1324 mp teren.
În cuprinsul acţiunii reclamantele au arătat că imobilul a fost proprietatea autorilor lor O.P., P.O. şi O.T. şi a fost preluat de stat în mod abuziv. Pe terenul aflat în litigiu a fost construit un magazin sătesc aşa încât restituirea în natură nu este posibilă.
Soluţionând litigiul, Tribunalul Bacău, secţia civilă, prin sentinţa nr. 170/D din 2 aprilie 2003, a admis contestaţia, a anulat Decizia nr. 14/2002 emisă de C.C. Oneşti şi a obligat pârâta să facă reclamantelor-contestatoare o ofertă de despăgubire bănească, ofertă pe care să o înainteze Prefecturii Judeţului Bacău, conform art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că terenul, identificat prin expertiză ca având suprafaţa de 1124,49 mp, a aparţinut autorilor reclamanţilor, că în prezent terenul şi construcţia aflată pe el sunt deţinute de pârâtă şi că restituirea în natură nefiind posibilă, unitatea pârâtă are obligaţia, potrivit Legii nr. 10/2001, să facă reclamantelor o ofertă de despăgubiri.
Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, prin Decizia nr. 68 din 6 octombrie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, cu motivarea că terenul a fost corect identificat pe baza probelor administrate, aşa încât instanţa de fond a aplicat bine dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs pârâta C.C. C. Oneşti susţinând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii deoarece notificarea trebuia trimisă prefecturii şi nu unităţii pârâte, iar, pe de altă parte, Decizia este şi netemeinică întrucât terenul care a aparţinut autorilor reclamantelor este deţinut în prezent de alte unităţi (poştă, dispensar veterinar, post de poliţie).
Recursul nu este întemeiat.
Potrivit art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care restituirea în natură nu a fost aprobată sau nu este posibilă, potrivit legii, unitatea deţinătoare sau, după caz, primăria va transmite Decizia, respectiv dispoziţia privind oferta de acordare a despăgubirilor băneşti, prefecturii în a cărei rază acestea îşi au sediul. Aplicând corect aceste dispoziţii legale atât instanţa de fond cât şi cea de apel au constatat că reclamantele au procedat bine trimiţând notificarea unităţii deţinătoare şi au obligat această unitate să facă o ofertă de acordarea despăgubirilor, pe care să o înainteze Prefecturii Judeţului Bacău.
Pentru identificarea terenului în litigiu, Tribunalul Bacău a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare. Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul D.L. (filele 76–79) a identificat pe schiţă terenul în suprafaţă de 1124,49 mp, care în prezent se află în proprietatea C.C. Oneşti. Pe suprafaţa de 1124,49 mp se află magazinul universal, terasa, anexele magazinului, cu terenul aferent. Pentru efectuarea expertizei au fost examinate actele depuse de părţi şi au fost efectuate măsurători.
Stabilind obiectivele expertizei, instanţa a cerut expertului să verifice apărarea pârâtei că pe terenul în litigiu s-ar afla postul de poliţie, dispensarul veterinar, oficiul PTTR şi piaţa ţărănească, dar, în concluziile expertizei, expertul nu a confirmat această apărare a pârâtei.
Examinând în ansamblu recursul declarat de pârâtă se constată că instanţa de apel s-a pronunţat asupra probelor administrate, iar hotărârea a fost pronunţată cu aplicarea corectă a legii, aşa încât recursul va fi respins ca neîntemeiat.
În baza art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatelor cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta C.C.C. Oneşti împotriva deciziei nr. 68 din 6 octombrie 2003 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Obligă recurenta-pârâtă la 9.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimaţii-contestatori I.M. şi I.L.S.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1459/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1440/2005. Civil → |
|---|
