ICCJ. Decizia nr. 2189/2005. Civil. Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2189
Dosar nr. 798/2005
Şedinţa de la 18 martie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 11670 din 11 noiembrie 2003 la Tribunalul Prahova, petentul I.V.Ş. a chemat în judecată UM nr. 0756, solicitând ca aceasta să fie obligată la plata drepturilor băneşti, rezultând din lucrul pe timp de noapte, spor de muncă în condiţii de radiaţii electromagnetice, pentru concediu de odihnă neefectuat în anul 2003, etc.
Tribunalul Prahova cu sentinţa civilă nr. 1182 din 26 noiembrie 2003 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti, considerând că între părţi există un „raport de muncă de natură civilă" şi nu s-a încheiat un contract de muncă.
Judecătoria Ploieşti la rândul său, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, potrivit sentinţei civile nr. 2270 din 29 martie 2004, considerând că litigiul dedus judecăţii fiind o acţiune în pretenţii de drept comun, competentă este instanţa de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 3361 din 18 iunie 2004 a declinat competenţa de soluţionare a pricinii, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a, apreciind că în discuţie este un litigiu de muncă.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, prin sentinţa civilă nr. 3074 din 3 septembrie 2004 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea tribunalului Prahova; constată ivit conflictul negativ de competenţă şi dispune înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului.
Verificând cererea cu care a fost investită instanţa, se constată că aceasta demonstrează litigiul de muncă intervenit între petentul I.V.Ş. şi Ministerul Administraţiei şi Internelor Bucureşti, pentru UM nr. 0756 Ploieşti, pentru drepturi salariale neacordate cu privire la condiţii speciale de muncă, concediu de odihnă neefectuat în anul 2003, etc.
Petentul a avut calitatea de cadru militar activ al Ministerului Administraţiei şi Internelor Bucureşti, după cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 10-12 din dosarul nr. 14528/2003, între părţi existând un raport de muncă atipic, căruia i se aplică dispoziţiile din dreptul muncii, referitoare la protecţia socială, drepturi băneşti, etc.
Art. 3 din Legea nr. 168/1999 precizează că toate conflictele ce rezultă din raporturile de muncă, sunt conflicte de muncă.
Art. 284 C. muncii reglementează la alin. (1), competenţa din punct de vedere material trimiţând la instanţele stabilite conform codului de procedură civilă, iar la alin. (2) competenţa teritorială, stabilind că litigiile de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul.
I.V.Ş. are domiciliul în Ploieşti, cauza are natura unui litigiu de muncă şi drept consecinţă în temeiul art. 2 lit. b1) şi art. 22 C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de I.V.Ş. în favoarea Tribunalului Prahova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2446/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2116/2005. Civil → |
|---|
