ICCJ. Decizia nr. 2472/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2472
Dosar nr.28887/1/2005
(nr.vechi 12425/2005.
Şedinţa publică din 6 martie 2006
Deliberând asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 221 din 15 aprilie 2005, pronunţată de Tribunalul Maramureş, secţia civilă, a fost admisă în parte contestaţia formulată de contestatorii S.G. şi S.A. şi a fost dispusă modificarea dispoziţiei nr. 2072 din 20 iulie 2004 emisă, în baza Legii nr. 10/2001 de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, în sensul stabilirii ca valoare echivalentă a imobilului situat în Sighetu Marmaţiei înscris în C.F. nr.top 667, suma de 787.673.830 lei, în loc de 486.788.316 lei, în limita cărora vor fi acordate contestatorilor titluri de valoare nominală, folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Apelul declarat de contestatori a fost admis, în parte, prin Decizia nr. 787/A din 22 septembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, a fost schimbată în parte, sentinţa tribunalului, în sensul propunerii de acordare de despăgubiri băneşti pentru imobilul ce formează obiectul litigiului şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs pârâtul municipiul Sighetu Marmaţiei, prin primar, susţinând în esenţă că măsurile reparatorii nu pot consta în despăgubiri băneşti, ci în titluri de valoare nominală.
Recursul este nefondat.
Aşa cum rezultă chiar din dispoziţia nr. 2072/2004 emisă de primarul oraşului Sighetu Marmaţiei, modificată parţial de către instanţe, contestatorii au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, pentru imobilul trecut în proprietatea statului, în baza decretului de expropriere nr. 168/1977, casa de locuit fiind demolată, iar terenul fiind ocupat de blocuri de locuinţe.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data sesizării instanţei de fond, în cazul imobilelor care aveau altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi care au fost demolate, măsurile reparatorii în echivalent constau, între altele, în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Or, în prezenta cauză, imobilul trecut în proprietatea statului şi demolat avea destinaţia de locuinţă, iar în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (9) din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele care aveau altă destinaţie decât aceea de locuinţă, măsurile prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2) din aceeaşi lege.
Aceste texte de lege se completează cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora, în cazul imobilelor cu destinaţie de locuinţe, dacă restituirea în natură nu este posibilă, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri băneşti.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei prin Primar împotriva deciziei nr. 787/A din 22 septembrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2458/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2414/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
