ICCJ. Decizia nr. 3468/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3468
Dosar nr. 29980/2/2005
Şedinţa publică din 30 aprilie 2007
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, sub nr. 1164/2004, contestatorii S.M. şi S.L.C. au solicitat, în contradictoriu cu intimata R.N.P.R.- I.C.A.S., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea intimatei să lase contestatorilor în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 3.250 mp, aferent construcţiilor pe care le deţin în comuna Voluntari, şi suprafaţa de 4.675 ha situat la aceeaşi adresă.
Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă, prin sentinţa nr. 468 din 3 mai 2005, a admis contestaţia şi a dispus restituirea către contestatori a terenului în suprafaţă de 5.000 mp situat în comuna Voluntari, judeţ Ilfov, astfel cum acesta este identificat prin anexa 2 la raportul de expertiză întocmit de expertul C.A.
Prin sentinţa civilă nr. 781 din 7 iulie 2005, Tribunalul Bucureşti, secţia a III a civilă, a admis cererea de îndreptare formulată de contestatorii S.M. şi S.L.C. şi a dispus completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 468 din 3 mai 2005 pronunţată în dosarul nr. 1164/2004 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, în sensul că suprafaţa de teren restituită contestatorilor este de 50.000 mp şi se identifică potrivit criteriului stabilit prin sentinţa menţionată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că s-a făcut dovada preluării imobilului de la autoarea contestatorilor, precum şi a calităţii acestora de succesori în drepturi ai fostului proprietar, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, instanţa de fond a apreciat că este greşită această susţinere a intimatei faţă de faptul că actele normative care guvernează materia fondului funciar reglementează stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie în folosul membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, raportat la art. 8 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 republicată.
S-a mai reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, terenurile fiind preluate în baza unor acte de dispoziţie ale administraţiei de stat.
În ceea ce priveşte apartenenţa terenurilor la amenajamentul silvic, tribunalul a constatat că susţinerile în acest sens ale intimatei sunt lipsite de suport probator.
În final tribunalul a reţinut că este contrar dispoziţiilor art. 21-24 rap. la art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001 modul în care intimata a înţeles să se dezinvestească de soluţionarea notificării formulate de către contestatori, refuzând în acest mod acordarea oricăror măsuri reparatorii pentru terenurile pe care le deţine, şi care au fost preluate de la autoarea contestatorilor, iar cu privire la litigiile purtate anterior între părţi, s-a constatat că acestea au avut un obiect diferit de cel al procedurii iniţiate de contestatori în condiţiile Legii nr. 10/2001, astfel că soluţiile pronunţate în acestea nu pot fi reţinute drept impediment în acordarea măsurilor reparatorii solicitate de către contestatori.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă, prin Decizia nr. 64/A din 6 februarie 2006 a respins ca nefondate apelurile declarate de contestatorii S.M. şi S.L.C. şi de pârâta R.N.P.R.-I.C.A.S. Bucureşti cu motivarea că terenul în litigiu a fost preluat în baza ordinului de rechiziţie, fiind expropriat de Direcţia Silvică , ceea ce conduce la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, astfel cum în mod corect a stabilit şi instanţa de fond.
În contra acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta R.N.P.R.-I.C.A.S. Bucureşti, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte.
Instanţa a ignorat toate înscrisurile depuse de R.N.P.R.- I.C.A.S. prin care s-a făcut dovada că reclamanţilor li s-a reconstituit în întregime dreptul de proprietate pentru 5000 mp în natură şi respectiv 9 ha în acţiuni la S.C.A.I. MOGOŞOAIA SA, reţinând în mod greşit că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 18/1991.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Înalta Curte analizează recursul prin prisma motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., adică este investită cu cercetarea nelegalităţii hotărârii atacate, în sensul de a verifica aplicarea corectă a legii, neputând reevalua probele administrate în cauză sau situaţia de fapt. Aşadar, criticile legate de aspecte de temeinicie a soluţiei, în sensul reinterpretării probelor, nu pot fi analizate în recurs.
Pe de altă parte, motivat de faptul că terenul în litigiu a fost preluat în baza Ordinului de rechiziţie, fiind expropriat de Direcţia Silvică Judecătoria Ilfov, sunt incidente în cauză dispoziţiilor art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001, care dispune ca in condiţiile in care restituirea nu este posibilă se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent.
Constatând pentru considerentele arătate că instanţa de apel a aplicat corect legea, deci nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul cu consecinţa menţinerii ca legala a deciziei pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta R.N.P.R.-I.C.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 64/A din 6 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3735/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 346/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
