ICCJ. Decizia nr. 4529/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4529
Dosar nr. 12272/200.
Şedinţa publică din 30 mai 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22 septembrie 2003, reclamanţii D.A. şi I.G. au chemat în judecată pe pârâtul A.A., moştenitorul lui A.V., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare şi moştenire asupra terenului în suprafaţă de 7500 mp, situat în Borşa, în locul numit Gura Repezii.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au învederat că terenul a aparţinut lui A.V., mama pârâtului, care prin contractul încheiat la 20 aprilie 1952 l-a vândut reclamantului şi lui I.I., iar în urma decesului acesteia, reclamantul a rămas ca singur moştenitor.
Prin sentinţa civilă nr. 3398 din 16 decembrie 2003, Judecătoria Vişeu de Sus a respins acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate, reţinând autoritatea lucrului judecat.
În motivarea soluţiei, instanţa a învederat că la 2 mai 2000, reclamanţii au cerut, în contradictoriu cu pârâtul, constatarea dreptului de proprietate privind acelaşi teren, dobândit prin cumpărare în 1952. În proces au intervenit T.V. şi H.R., cerând respingerea acţiunii, cu motivarea că ei sunt proprietarii tabulari ai terenului, înscrişi în C.F. Borşa.
Soluţionând cererea înregistrată la 2 mai 2000, Judecătoria Vişeu de Sus a pronunţat, în dosarul nr. 874/2000, sentinţa civilă nr. 2093 din 28 septembrie 2001 prin care s-a admis cererea de intervenţie a lui T.V. şi H.R. şi în consecinţă s-a respins acţiunea reclamanţilor.
Faţă de această hotărâre, definitivă şi irevocabilă, instanţa a conchis că în prezentul litigiu există identitate de obiect, cauză şi părţi, excepţia puterii lucrului judecat prevăzută în art. 1201 C. civ. constituie un impediment în judecarea din nou a cauzei şi a respins acţiunea pe acest temei.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 859/A din 8 aprilie 2004, cu motivarea că în mod corect a constatat prima instanţă tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, respingând acţiunea ca urmare a reţinerii excepţiei autorităţii lucrului judecat, în temeiul art. 1201 C. civ.
Reclamanţii au declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel.
După prezentarea succintă a stării de fapt, recurenţii invocă două motive de recurs, fără a le încadra în ipotezele de casare sau modificare a hotărârii prevăzute în art. 304 C. proc. civ..
Primul motiv de recurs vizează neîndeplinirea legală a procedurii de citare la prima instanţă cu intimatul-pârât, care a fost citat de la o adresă inexistentă, anume Cluj Napoca.
Al doilea motiv de recurs constă în greşita reţinere a autorităţii lucrului judecat de către prima instanţă, confirmată în apel, neexistând tripla identitate cerută de lege.
Cu privire la părţile din litigiu, în dosarul nr. 874/2000 pe lângă reclamanţi şi pârât, au existat şi intervenienţii, care nu figurează în dosarul prezent.
Obiectul cauzei este diferit: în primul dosar se cerea constatarea dreptului de proprietate al reclamanţilor şi al intervenienţilor, deci obiectul era complex, iar în prezenta cauză solicitarea se referă doar la constatarea dreptului de proprietate al reclamanţilor-recurenţi.
Cu referire la cauza litigiului există diferenţe: în dosarul anterior reclamanţii au solicitat recunoaşterea dreptului lor de proprietate în baza posesiunii faptice de peste 30 de ani (uzucapiune), iar în dosarul de faţă se cere recunoaşterea dreptului de proprietate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată.
Recurenţii solicită casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Criticile aduse de recurenţi deciziei sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 85 C. proc. civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor.
Dispoziţia legală evocată a fost respectată pentru termenul din 16 decembrie 2003, când s-a pronunţat hotărârea de prima instanţă, intimatul-pârât fiind legal citat, prin afişare, la adresa indicată de recurenţi, anume din oraşul Borşa şi nu prezintă relevanţă că la un termen anterior de judecată citarea nu a fost legal îndeplinită prin indicarea greşită a denumirii străzii.
Contrar susţinerii recurentului, tripla identitate de părţi, obiect, cauză, care caracterizează autoritatea lucrului judecat, a fost întrunită în prezentul litigiu faţă de sentinţa civilă nr. 2093/2001 confirmată prin Decizia civilă nr. 1396/2001 a Tribunalului Maramureş şi Decizia civilă nr. 1089/2002 a Curţii de Apel Cluj.
În ambele acţiuni, părţile reclamante şi pârâte erau aceleaşi în aceeaşi poziţie procesuală, iar existenţa în dosarul anterior (874/2000) şi a intervenienţilor, care au intervenit în interesul pârâtului, cerând respingerea acţiunii reclamanţilor, nu schimbă concluzia identităţii părţilor, ca una din condiţiile funcţionării excepţiei puterii lucrului judecat.
Obiectul celor două litigii era identic, anume constatarea dreptului de proprietate al reclamanţilor-recurenţi, intervenienţii nu au cerut constatarea dreptului lor de proprietate, susţinând poziţia procesuală a pârâtului.
Cauza acţiunilor era, de asemenea, identică, în ambele litigii reclamanţii, în cererea introductivă de instanţă, au solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate „prin cumpărare şi moştenire", fără a se face referire la uzucapiune.
Aşadar, corect a reţinut instanţa excepţia autorităţii lucrului judecat, pe care şi-a întemeiat soluţia de respingere a acţiunii şi la termenul în care cauza a soluţionat în fond, la prima instanţă, procedura de citare cu intimatul-pârât era legal îndeplinită.
Pentru aceste considerente, recursul urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii D.M. şi I.G. împotriva deciziei nr. 859/A din 8 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4581/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4508/2005. Civil → |
|---|
