ICCJ. Decizia nr. 6111/2005. Civil. Contestaţie în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6111
Dosar nr. 177/1/2005
Nr. vechi 29/200.
Şedinţa publică din 26 septembrie 2007
Deliberând asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 7146 din 15 decembrie 2004, a respins ca tardive recursurile declarate de reclamanţii C.M. şi T.D. împotriva deciziei nr. 423 din 5 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
În considerentele deciziei s-a reţinut în ceea ce-l priveşte pe recurentul C.M. că hotărârea atacată cu recurs i-a fost comunicată valabil la 3 ianuarie 2003 la domiciliul acestuia din comuna Baia, satul Câmpul Mare, judeţul Mehedinţi, chiar dacă din eroare s-a indicat cu prilejul redactării actului, judeţul Maramureş, în loc de judeţul Mehedinţi. Această eroare nu a avut nici un fel de efecte asupra realizării procedurii la domiciliul real al părţii pentru că aşa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii (f. 156 dosar apel) cât şi din comunicarea înfăţişată în instanţa de recurs (f. 72) trimiterea poştală a fost redirecţionată prin grija oficiului poştal în judeţul Mehedinţi, în loc de judeţul Maramureş cum se consemnase iniţial.
În aceste condiţii, în raport de dispoziţiile art. 101 C. proc. civ., faţă de data înmânării hotărârii atacate, 3 ianuarie 2003, recursul putea fi declarat valabil până la 20 ianuarie 2003, inclusiv depunerea şi înregistrarea la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată la 21 ianuarie 2003 fiind tardivă.
În contra deciziei nr. 7146 din 15 decembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, C.M. a formulat contestaţie în anulare susţinând în esenţă că Decizia nr. 423 din 5 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, dintr-o eroare materială ce nu-i era imputabilă, a fost expediată într-un alt judeţ (Maramureş) decât cel de care aparţinea contestatorul, respectiv Mehedinţi. Astfel, hotărârea a parcurs un lung traseu, de la Bucureşti, Baia Mare – judeţul Maramureş şi ulterior judeţul Mehedinţi, iar în raport de ştampila poştei de afişare a comunicării deciziei, declararea şi motivarea recursului s-a făcut în termen legal.
Prin urmare, hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei greşeli materiale.
În drept, C.M. a invocat dispoziţiile art. 317 alin. (2) şi art. 318 C. proc. civ.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Potrivit art. 317 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită conform legii ori hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, ori deşi au fost invocate prin cererea de recurs instanţa le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau recursul a fost respins fără să fi fost cercetat în fond.
În raport de conţinutul textului evocat rezultă că cererea petentului nu se încadrează în dispoziţia legală menţionată.
Referitor la prevederile art. 318 C. proc. civ. potrivit cărora hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare dacă dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare, este de menţionat că cererea formulată de C.M. vizează teza I a art. 318 C. proc. civ.
Or, din observarea dovezii de comunicare a deciziei nr. 423 din 5 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă către C.M. rezultă aşa cum a reţinut şi instanţa de recurs, că agentul procedural a menţionat ca dată a comunicării hotărârii, data de 3 ianuarie 2003 (f. 156 dos. nr. 3151/2001). Pe versoul procesului verbal de predare apare în adevăr ştampila OPRM Strehaia 3 judeţul Mehedinţi purtând data de 6 ianuarie 2003 ştampila fiind aplicată la menţiunea „data înapoierii".
Potrivit art. 100 C. proc. civ. procesul-verbal încheiat de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură trebuie să cuprindă menţiunile enumerate la pct. 1-8 din text, iar alin. (4) al art. 100 C. proc. civ. statuează că procesul-verbal face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
Din această perspectivă, menţiunile făcute de agentul procedural cu privire la data comunicării hotărârii în discuţie, fac dovada până la înscrierea în fals, or în speţă contestatorul nu s-a înscris în fals împotriva acestor menţiuni şi nici nu a probat că a formulat vreo plângere penală pe acest aspect.
În acest context, ştampila oficiului poştal cu data de 6 ianuarie 2003, nu atestă comunicarea hotărârii în discuţie către contestator, cu atât mai mult cu cât ştampila este aplicată la menţiunea „data înapoierii", ceea ce prezumă data la care s-a returnat la oficiul poştal respectiv, după comunicare, procesul-verbal de predare încheiat de agentul procedural.
Astfel fiind, soluţia de respingere ca tardiv a recursului declarat de C.M. pronunţată de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 7146 din 15 decembrie 2004 a secţiei civile şi de proprietate intelectuală, nu reprezintă o greşeală materială şi prin urmare în speţă nu sunt întrunite cerinţele art. 318 teza 1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestaţia în anulare declarată de C.M. împotriva deciziei nr. 7146 din 15 decembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 795/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3868/2005. Civil. Expropriere. Recurs → |
---|