ICCJ. Decizia nr. 6156/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6156
Dosar nr. 4810/200.
Şedinţa publică din 8 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30 august 2004 sub nr. 1006/2004 la Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, M.E. şi U.I. au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al comunei Scânteia, judeţul Ialomiţa solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună completarea dispoziţiei Consiliului Local, nr. 422 din 16 iunie 2004 în sensul atribuirii în natură a suprafeţei de 2000 mp situat în intravilanul comunei Scânteia, conform sentinţei civile nr. 1337 din 31 august 1957, pronunţată de Tribunalul Popular Raionul Slobozia Regiunea Bucureşti. În motivarea acţiunii se arată că, în baza Decretului nr. 111/1951 li s-au confiscat o casă de locuit şi o suprafaţă de 2000 mp, părinţilor lor, imobile aflate în centrul comunei. Prin sentinţa civilă nr. 305 F din 11 octombrie 2004, Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, a respins cererea formulată de reclamanţii M.E. şi U.I.
Împotriva acestei sentinţei au declarat apel reclamanţii M.E. şi U.I.
Prin încheierea din data de 23 februarie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, dosarul nr. 5012/2004, a suspendat judecarea apelului conform art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs M.E. şi U.I. , arătând că nu s-au putut deplasa la judecată, fiind pensionari în vârstă şi bolnavi, neavând posibilitatea angajării unui apărător. Analizând motivele de recurs, Înalta Curte le găseşte întemeiate.
În secţiunea a IV-a, referitoare la suspendarea judecăţii, art. 242 alin. (2) C. proc. civ. arată că pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă.
În ultimul alineat al motivelor de apel, aflate la fila 5-6, dosar nr. 5012/2004 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, depuse la data de 31 ianuarie 2005, recurenţii arată că starea sănătăţii, vârsta şi nevoile materiale nu le permit deplasarea la judecată, solicitând deci, judecarea în lipsă. Ca atare, se impunea judecarea cauzei, nicidecum suspendarea judecăţii în condiţiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Se vor avea în vedere şi celelalte motive de apel invocate de recurenţi.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii M.E. şi U.I. împotriva încheierii din data de 23 februarie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, dosar nr. 5012/2004, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 8 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6210/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 615/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
