ICCJ. Decizia nr. 6689/2005. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6689

Dosar nr. 11344/200.

Şedinţa publică din 13 septembrie 2005

 Deliberând asupra recursurilor civile de faţă a reţinut următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 20 iunie 2002 pe rolul Tribunalului Cluj reclamanţii S.P., F.M.A. şi F.O.C. au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Cluj Napoca pentru obligarea acesteia să le soluţioneze notificarea şi să le restituie în natură imobilul situat în Cluj Napoca, înscris în C.F. Cluj Napoca nr.top.218, iar dacă acest lucru nu va fi posibil să li se acorde despăgubiri potrivit Legii nr. 10/2001.

Motivarea cererii s-a întemeiat pe împrejurarea că au înregistrat notificarea de revendicare a imobilului din data de 17 iulie 2001.

Acţiunea a fost extinsă ulterior şi faţă de pârâtele SC U.C.R. SRL şi, respectiv, Direcţia regională de Poştă Cluj solicitând anularea contractului de vânzare-cumpărare pentru o parte de imobil încheiate cu aceste pârâte.

Reclamanţii au mai chemat în judecată pe Primarul municipiului Cluj Napoca, Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca şi pe B.M. şi R.A., pentru aceasta din urmă pentru a se constata că nu au vocaţie succesorală faţă de proprietarii tabulari R.T. şi R.A.

În proces au mai intervenit în interesul pârâtului Primarul municipiului, S.V. şi S.M. care au solicitat respingerea cererii de revendicare a apartamentului 1 de la etajul 1 al imobilului, cumpărat de ei prin contractul nr. 33949 din 27 martie 1997 în temeiul Legii nr. 112/1995.

Tribunalul Cluj prin sentinţa civilă nr. 1224 din 5 decembrie 2003 a admis în parte acţiunea. S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanţilor a parcelei nr.top. 218/3 teren de 93 mp în C.F. Cluj Napoca şi a apartamentelor cu nr.top. 218/1/III şi 218/1/IV din C.F. Cluj şi a părţilor indivize comune aferente acestora din C.F. Cluj, în cote de 10/12 în favoarea reclamantului şi de câte 1/12 în favoarea reclamantelor.

A fost admisă cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca formulată de S.V. şi M. A fost respinsă cererea de restituire în natură a apartamentului cu nr.top. 218/1/I din C.F. Cluj cu părţile indivize cuprinse în C.F. col. 132.710 Cluj Napoca.

A fost obligat pârâtul Primarul municipiului să formuleze o ofertă de restituire prin echivalent bănesc pentru apartamentul nerestituit, cu respectarea art. 19 din Legea nr. 10/2001.

A fost respinsă acţiunea privind restituirea apartamentului cu nr.top. 218/1/II din C.F. ind. 132.719 Cluj, proprietatea Direcţiei Generale de Poştă Cluj şi a construcţiei corp II de pe parcela cu nr.top. 218/2 proprietatea SC U.C.C. SRL Cluj Napoca sau acordarea măsurilor pentru acesta.

A fost respinsă acţiunea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu aceste două din urmă pârâte.

A fost respinsă acţiunea faţă de Prefectura judeţului Cluj şi Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestora.

Au fost obligaţi reclamanţii faţă de SC U.C.C. SRL, iar pârâţii Primarul municipiului Cluj Napoca, B.M. şi R.A. faţă de reclamanţi, la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a motiva această soluţie s-au reţinut următoarele:

Proprietarii imobilului revendicat, 184 stânjeni teren cu 2 corpuri de clădire, au fost R.I. şi soţia sa N.I. în cote egale. Pe R.I., decedat la 22 octombrie 1946 l-au moştenit copiii acestuia R.T. şi I. (căsătorită S.) în cote de ⅔ fiul şi ⅓ fiica dreptul lor de proprietate fiind intabulat în C.F. din 1948.

Imobilul a fost preluat de Statul Român prin Decretul nr. 92/1950, dreptul statului fiind intabulat în C.F. din 1959 de la un singur proprietar N.I. deşi în realitate aceasta deţinea din imobil numai ½ iar ceilalţi doi coproprietari erau fiii lui R.I.

Imobilul a fost dezmembrat în trei parcele, între acestea parcela cu nr.top. 218/2, compusă din teren 325 mp şi o construcţie corp II (formată din restaurant cu autoservire, bar, două sasuri, două spălătorii WC, duş, vestiar). Această construcţie a fost realizată după preluarea imobilului de către stat de I.A.P.S., antecesoarea numitei SC A.C. SA Cluj Napoca. Aceasta din urmă societate a înstrăinat construcţia numită A.R.S. pârâtei SC U.C.C. SRL Cluj Napoca prin contractul nr. 1322 din 21 mai 1999 această pârâtă dobândind un drept de superficie asupra terenului şi un drept proprietate asupra clădirii drepturi înscrise în C.F. şi opozabile reclamantei.

S-a constatat că anularea contractului de vânzare-cumpărare ar pune în situaţia anterioară părţile, proprietar redevenind SC A.C. faţă de care nu s-a formulat cerere de restituire, iar pe de altă parte acest imobil, sub aspectul construcţiei fiind unul nou, inexistent în proprietatea antecesorilor reclamanţilor.

Pe parcela cu nr. nou 218/1 s-a constatat că există o casă veche cu patru apartamente. Din acestea, apartamentul 1 a. fost înstrăinat către S.V. şi M., iar contractul de vânzare-cumpărare al acestora nu a fost atacat de reclamanţi, şi, ca urmare pentru acesta se aplică dispoziţiile art. 19 Legea nr. 10/2001. Apartamentul 2 a fost înstrăinat anterior Legii nr. 10/2001, Direcţiei Regionale de Poştă Cluj prin HG nr. 451/1996 astfel că solicitarea reclamanţilor de a se anula un contract de vânzare-cumpărare inexistent nu se poate primi. Pentru acest apartament s-a constatat că reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi nici la despăgubiri băneşti prin echivalent, Legea nr. 10/2001 impunând o procedură precisă în această direcţie.

Apartamentele 3 şi 4 fiind în continuare în proprietatea statului şi fiind libere, pot fi restituite în natură potrivit art. 9 din Legea nr. 10/2001.

Instanţa a analizat arborele genealogic şi succesiunea celor doi proprietari ai imobilului şi a concluzionat (în raport şi de existenţa cererilor de revendicare sub aspectul petiţionarilor şi temeiului de drept invocat la momentul petiţiilor), că numai reclamanţii sunt succesori în cotele arătate şi pot revendica imobilul în aceste limite.

Împotriva acestei soluţii au declarat apel reclamanţii şi primarul municipiului Cluj Napoca.

Reclamanţii au criticat soluţia de admitere în parte a acţiunii solicitând restituirea în întregime a imobilului revendicat, cu anularea contractelor de vânzare-cumpărare. Nu s-au primit criticile reclamanţilor referitoare la pretinsa rea-credinţă a cumpărătorilor considerându-se ca fiind ca nefondate.

S-a constatat că obiectul înstrăinării l-a constituit construcţia nou edificată iar reclamanţii nu au notificat actuala deţinătoare a imobilului nou construit cu vreo cerere de revendicare în temeiul art. 20 din Legea nr. 10/2001.

S-a constatat, referitor la apartamentul ocupat de intervenienţii S., nu s-a solicitat anularea titlului lor ei justificând ocuparea apartamentului. Aceeaşi situaţie s-a reţinut şi pentru apartamentul ocupat de Direcţia Regională de Poştă Cluj care justifică proprietatea dobândită prin act normativ şi nu prin contract de vânzare-cumpărare.

Apelul pârâtului primarul municipiului Cluj Napoca a fost respins ca tardiv formulat, peste termenul de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei soluţii reclamanţii şi pârâtul primarul municipiului Cluj Napoca au declarat recurs.

Primarul municipiului Cluj Napoca a criticat soluţia de respingere a apelului ca tardiv raportat la data de 4 februarie 2004 ca dată de declarare a apelului. În realitate declaraţia de apel a fost făcută la 19 decembrie 2003 prin poştă iar la 4 februarie 2004 s-au depus motivele de apel. Din eroare s-a indicat în declaraţia de apel un alt număr de dosar, fiind corect indicată sentinţa fiind formulate şi critici pe fondul cauzei în sensul că procedura administrativă nu se epuizase la momentul sesizării instanţei, termenul de 60 de zile fiind de recomandare.

Recursul Primarului municipiului Cluj Napoca este nefondat.

În mod corect instanţa de apel a respins ca tardiv apelul Primarului înregistrat la curtea de apel la 4 februarie 2004 conform ştampilei de la fila 22 din dosarul instanţei de apel. În raport de data comunicării sentinţei atacate (16 decembrie 2003), şi necontestată, apelul este declarat peste termenul de 15 zile, prevăzut de C. proc. civ. Nu s-a făcut dovada că apelul, ale cărui motive s-au înregistrat pe 4 februarie 2004, ar fi fost declarat la o altă dată, înăuntrul termenului legal ultima zi de depunere a acesteia fiind 6 ianuarie 2003.

Reclamanţii au criticat soluţia instanţei de apel în temeiul art. 304 pct. 7, 8, 9 şi 10 C. proc. civ.

În fapt s-a arătat că instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii, greşit s-au validat actele juridice ulterioare naţionalizării întemeiate pe o preluare abuzivă de către stat a proprietăţii.

S-a mai arătat că instanţa a făcut o interpretare greşită a probelor, şi nu s-a nepronunţat asupra înscrisului reprezentat de contractul încheiat între SC A.C. Cluj şi SC U.C.C. SRL Cluj Napoca, din acest act rezultând că au fost înstrăinate numai lucrările de amenajare la mijloacele fixe închiriate.

S-a criticat şi soluţionarea raportului juridic cu intervenienţii S.V. faţă de împrejurarea că au solicitat imobilul şi în temeiul Legii nr. 112/1995. În mod egal pentru raţionamente identice s-a criticat soluţia dată în pretenţie faţă de pârâta Direcţia Regională de Poştă Cluj.

Recursul reclamanţilor este de asemenea nefondat.

Motivele invocate în recurs se regăsesc şi în apelul analizat de Curtea de apel, care în Decizia atacată, a analizat amplu criticile şi a oferit motivarea respingerii lor. În analiza efectuată s-au avut în vedere toate probele administrate în cauză printre acestea aflându-se şi contractul încheiat între SC A.C. SA Cluj şi SC U.C.C. SRL Cluj Napoca.

Instanţele au făcut o corectă aplicare a normelor de drept aplicabile în cauză la situaţia de fapt, necontestată, şi în limitele investirii, constatând dreptul de proprietate al intervenienţilor şi respectiv pârâtelor SC U.C.C. SA şi Direcţia Regională de Poştă Cluj valabil prin titlurile de proprietate prezentate şi nedesfiinţate.

Este de remarcat că motivul reprezentat de greşita interpretare a probelor nu se mai regăseşte în art. 304 C. proc. civ. în versiunea în vigoare la momentul declarării recursului. Prin OUG nr. 138/2000 a fost abrogat pct. 11 al art. 304 care îngăduie un asemenea motiv de recurs.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursurile declarate împotriva deciziei civile nr. 521/2004 se vor respinge ca nefondate.

În temeiul art. 274 C. proc. civ. vor fi obligaţi reclamanţii să plătească pârâtei SC U.C.C. SRL Cluj Napoca suma de 2552 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de transport la termenele din proces şi onorariul de avocat conform chitanţelor şi facturilor depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii F.M.A., F.O.C. şi S.P.C. şi de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 521/A din 4 martie 2004 a Curţii de Apel Cluj.

Obligă recurenţii să plătească intimatei-pârâte SC U.C.C. SRL Cluj-Napoca suma de 2.552 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 septembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6689/2005. Civil