ICCJ. Decizia nr. 6716/2005. Civil
| Comentarii |
|
Cu adresa nr. 33316 din 16 octombrie 2001 Ministerul de Interne a sesizat Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș pentru declanșarea acțiunii de control a averii lui D.I., colonel în cadrul INSPECTORATULUI DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI HARGHITA, pentru evaluarea mijloacelor financiare necesare achiziționării bunurilor mobile și imobile constând în: un apartament cu 3 camere situat în municipiul Miercurea Ciuc, jud. Harghita, o casă de vacanță compusă din demisol, parter și etaj, în Băile Tușnad, jud. Harghita, având valoarea impozabilă de 366.030.000 lei; o vilă cu 12 camere în orașul Bușteni, județul Prahova compusă din demisol, parter și etaj, construită pe un teren în suprafață de 347 mp achiziționat în 1990 și un autoturism VW Golf în valoare de 11.600 mărci germene cumpărat la 8 decembrie 2000 în leasing, din care suma achitată a fost de 4000 mărci germene.
Prin Ordonanța nr. 11 din 3 iunie 2002, Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, constituită conform Legii nr. 115/1996, a clasat cauza în temeiul art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/1996.
S-a arătat în considerentele ordonanței că pentru stabilirea unei balanțe corecte a veniturilor și cheltuielilor Comisia a avut în vedere, pe lângă declarațiile cercetaților, numai probe certe, înscrisuri cu valoare probantă incontestabilă și probe testimoniale, înlăturându-se toate afirmațiile nesusținute de probe.
în privința veniturilor realizate de cercetați, s-a reținut că în perioada verificată, cercetatul și familia sa au realizat venituri în sumă totală de 816.341.519 lei provenind din: veniturile cercetatului D.I. în perioada 1990-1 iulie 2001 (371.996.285 lei) ; veniturile soției cercetatului, I.D., pentru perioada 1990-1995, anul pensionării (8.062.098 lei și 754.446 lei, drepturi de echipament); veniturile familiei cercetaților la 1.01.1990 constând în economii, librete CEC etc. (295.000 lei); capital retras de la CAR și dividende (1.700.000 lei); c/v certificate de acționar la F.B. Miercurea Ciuc vândute în octombrie 2000 (95.000.000 lei), suma obținută de soția cercetatului în urma împărțirii prețului obținut din vânzarea casei părintești din Tușnad, în 1998 (30.000.000 lei); veniturile salariale ale fiicei cercetaților obținute în perioada 1996-1999, ca judecătoare (75.860.000 lei); pensia obținută de soția cercetatului în perioada 1995-2001 (79.730.359 lei), dividende pentru 975 acțiuni la SIF Transilvania pe perioada 1996-2000 (603.331 lei), suma de 12.000.000 lei reprezentând plusul obținut față de avansul și ratele plătite pentru autoturismul VW Golf cumpărat în leasing și vândut ulterior; sumele obținute din vânzarea unor obiecte de îmbrăcăminte din piele (340.000 lei) și veniturile realizate de fiul cercetaților (140.000.000 lei).
Cu privire la cheltuieli, comisia a avut în vedere cheltuielile zilnice ocazionate pentru întreținere, alimentație, cheltuieli curente , respectiv coșul zilnic al familiei compuse din cei doi cercetați și copii lor, D.C. (până în anul 1999-data căsătoriei) și D.T. (până în anul 2000, anul plecării în Canada), apreciind că acestea însumează, pentru perioada cercetată (1990-2001) 40% din veniturile familiei, respectiv 326.536.607 lei. Cu privire la cheltuielile ocazionate de achiziționarea și respectiv edificarea imobilelor, comisia a reținut că apartamentul de 3 camere situat în Miercurea Ciuc, jud. Harghita a fost cumpărat cu plata în rate pe numele fiicei cercetaților cu suma de 160.000 lei, sumă achitată în întregime; că valoarea construcției edificată în Bușteni și, respectiv în Băile Tușnad, este de 158.466.200 lei și, respectiv, de 86.622.400 lei, valori care au fost stabilite prin expertiza administrată în cauză, necontestată de părți, și care reprezintă nu valoarea de circulație ci valoarea tehnică însumând investițiile, sumele cheltuite de cercetați pentru manoperă, materiale transporturi etc., la prețurile din anii în care s-au derulat lucrările de construcții, expertiza precizând că aceste calcule au fost efectuate pe perioade de executare a lucrărilor și faze de lucru, aplicându-se coeficientul de actualizare corespunzător perioadei în care s-au efectuat acestea. în baza probelor testimoniale administrate a rezultat că imobilele au fost edificate, în funcție de mijloacele financiare pe care cercetatul le-a avut la dispoziție, cu ajutorul rudelor și prietenilor, fără încheierea unui contract cu o societate de construcții specializată și că o parte din materialele folosite le-a dobândit în baza contractului încheiat cu SC W. SRL (fila 85) cu ocazia lucrărilor de demolare și dezafectare a terenului vilei nr. 12 din Băile Tușnad, prin cedare fără plată (cărămizi, piatră, scânduri, geamuri). Cu privire la terenurile pe care s-au edificat construcțiile, s-a reținut că terenul din Bușteni în suprafață de 400 mp a fost dobândit de la familia L. (prieteni cu bunicii cercetatului care au locuit în această localitate) prin cumpărare, în anul 1990, la prețul de 5000 lei iar cu privire la terenul din Băile Tușnad în suprafață de 525 mp s-a reținut că cercetatul l-a primit în folosință și ulterior în proprietate, în temeiul Legii nr. 18/1991 de la Primăria Tușnad.
Nu au fost cuprinse la capitolul de cheltuieli și nici la venituri, autoturismele ale căror acte au fost depuse la dosarul cauzei întrucât o parte din acestea au fost cumpărate și vândute de fiul cercetaților, D.T., operațiuni ce se regăsesc în capitalul social al societății comerciale a acestuia iar autoturismul VW Golf cumpărat de cercetat în leasing de la SC D. Odorheiu Secuiesc a fost vândut la începutul anului 2001, fiind relevată la capitolul venituri doar suma de 12.000.000 lei reprezentând diferența dintre avansul și câteva rate achitate de acesta, restul ratelor din contractul de leasing fiind preluate de cumpărător.
S-a conchis că, față de veniturile realizate, de 816.341.519 lei, în urma scăderii sumelor aferente "coșului zilnic" reprezentând 40% din venituri, respectiv 326.536.607 lei, față de cheltuielile în sumă de 246.613.600 lei, cheltuieli pentru edificarea celor două imobile și achiziționarea apartamentului din Miercurea Ciuc rămâne în plus o sumă de 243.191.312 lei și astfel rezultă că sumele cheltuite sunt pe deplin justificate.
împotriva acestei decizii a formulat recurs MINISTERUL DE INTERNE prin DIRECȚIA JURIDICĂ, solicitând admiterea recursului, casarea ordonanței de clasare și trimiterea cauzei spre rejudecare. Criticând ordonanța recurată, MINISTERUL DE INTERNE a susținut că expertizele efectuate pentru evaluarea celor 2 imobile (situate în localitățile Bușteni și Tușnad) sunt irelevante având în vedere că atât calitatea cât și volumul lucrărilor necesare executării unor astfel de construcții necesită personal specializat, nefiind posibilă efectuarea lor de către persoane necalificate, cu materiale provenind din demolări; că nu au fost incluse la capitolul "Cheltuieli", sumele necesare achiziționării acțiunilor deținute de cercetați la F.B. Miercurea Ciuc, respectiv SIF Transilvania; nu au fost luate în calcul cheltuielile ocazionate de întreținerea celor doi copii care, până în anul 1995 nu au avut nici un fel de venituri, în condițiile în care în perioada 1990-1995 s-au început și lucrările de construcție la cele două imobile și a fost achitat apartamentul situat în municipiul Miercurea Ciuc și că s-a omis luarea în calcul a cheltuielilor ocazionate de cumpărarea de obiecte de mobilier, a aparaturii de uz casnic de folosință îndelungată.
La data 22 iunie 2005, apărătorul cercetaților D.T. și I.D. a invocat excepția privind lipsa calității procesuale active a Direcției Juridice a Ministerului de Interne de a declara recurs, motivând că promovarea căii de atac a recursului este de competența ministrului administrației și internelor, excepție care va fi respinsă, în raport cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. g) din Instrucțiunile ministrului administrației și internelor și ale Ordinului MAI nr. 642/2005 (depuse în copie la dosar), în temeiul cărora directorul general precum și directorii generali adjuncți ai Direcției Generale Reglementări Juridice și contencios semnează, în numele ministrului administrației și internelor și pentru acesta, acțiuni în justiție, căi de atac și orice mijloace legale de apărare a intereselor MAI în fața instanțelor de judecată și a autorităților jurisdicționale.
Cu privire la susținerile recurentului MINISTERUL DE INTERNE în sensul că expertiza administrată în cauză ar fi irelevantă, este de reținut că raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 16 mai 2002, fiind comunicat Ministerului de Interne și persoanelor cercetate la data de 17 mai 2005, conform mențiunii făcute pe exemplarul atașat la lucrările cauzei (filele 335 - 359).
La data de 27 mai 2002, când au avut loc dezbaterile, atât reprezentantul MINISTERULUI DE INTERNE cât și D.I. au declarat că nu au obiecțiuni la raportul de expertiză și nici alte cereri de probațiune de formulat, Comisia de cercetare rămânând în pronunțare (fila 408). Astfel fiind, critica din recurs vizând "irelevanța" expertizei întrucât atât calitatea cât și volumul lucrărilor necesare executării unor construcții ca cele edificate de cercetat ar necesita personal specializat nu pot fi primite cum nu poate fi primită nici susținerea că s-a omis luarea în calcul a cheltuielilor ocazionate de cumpărarea de obiecte de mobilier a aparaturii de uz casnic de folosință îndelungată, achiziționate de cercetați întrucât acestea nu au făcut obiectul actului de sesizare, la existența acestora făcându-se referire doar în recurs, în mod generic, fără a fi identificate.
Recursul este fondat.
Cercetând actele dosarului se constată că în balanța de venituri și cheltuieli pe care Comisia de cercetare a avut-o în vedere la pronunțarea soluției, la capitolul "Venituri" au fost cuprinse sume în dovedirea cărora nu au fost depuse înscrisuri.
Astfel, la acest capitol, sunt menționate veniturile salariale ale fiicei cercetaților, D.C., în sumă de 75.860.000 lei pe care le-ar fi obținut în perioada 1996-1999,în calitate de judecătoare la Judecătoria Miercurea Ciuc, fără a fi justificate printr-o adeverință sau stat de plată, precum și veniturile în sumă de 140.000.000 lei realizate de fiul cercetaților, D.T., care până în anul 2001 a gospodărit împreună cu aceștia, fiind necăsătorit, cu motivarea că din anul 1995 a fost patron și asociat la diferite societăți comerciale (SC C. SRL și SC F. SRL ) iar în anii 1996 -1999 a lucrat mai multe luni în Germania și SUA, realizând din aceste activități, pe o perioadă de 5 ani, suma arătată.
Pentru justificarea sumei de 140.000.000 lei nu există însă decât o adeverință de aprobare/contract de muncă în Germania pentru perioada 1 septembrie-30 octombrie 1996 (fila 261), o adeverință eliberată de SC F. SRL Miercurea Ciuc în sensul că D.T. a fost retribuit cu suma de 24.000.000 lei în perioada 16 februarie 1998-9 septembrie 1999 (fila 221), o declarație dată de I.C. în sensul că în perioada 1997-1998 D.T. a fost plătit lunar cu sume în valoare de 2.500.000 -3.000.000 lei pentru diverse activități prestate precum și o declarație dată de P.C. în sensul că fiul cercetaților ar fi obținut o viză pentru SUA, în 1999 unde ar fi lucrat 2 luni și că din spusele acestuia cunoaște că acolo ar fi câștigat suma de 3000 dolari și că, în urma vânzării părților sociale pe care acesta le deținea la SC F. SRL Miercurea Ciuc a obținut suma de 25.000.000 lei (fila 304). Este de reținut că din actele contabile depuse la dosar, rezultă că societățile comerciale la care fiul cercetaților a fost asociat nu au avut profit (filele 73 - 208).
Tot la capitolul "Venituri" a fost trecută suma de 30 milioane lei reprezentând prețul pe care soția cercetatului l-ar fi primit pentru vânzarea casei părintești din Tușnad, în 1998, deși, potrivit actului de vânzare-cumpărare (fila 231), acesteia i-a revenit numai suma de 7.500.000 lei din prețul de 30.000.000 lei, fiind vorba de patru moștenitori.
La fila 171 se află adresa emisă de B.U.R. SA Miercurea Ciuc din care rezultă că cercetatul D.I. a participat la acțiunea de privatizare a SC B. Miercurea Ciuc "în mod indirect", menționându-se că acesta nu a beneficiat de certificat de acționar, însă a primit aceleași drepturi bănești pentru un număr de 165 acțiuni rezultate din 15 carnete de certificate împrumutate și că "la valorificarea pachetului de acțiuni a încasat suma de 95.000.000 lei la data de 5 octombrie 2000". Această sumă a fost trecută la capitolul "Venituri" fără a se cerceta dacă acțiunile la SC B. Miercurea Ciuc s-au aflat în proprietatea cercetatului și în ce mod le-a dobândit, pentru ca valoarea obținută din vânzarea lor să poată fi considerată ca venit, justificare existând numai cu privire la dividendele obținute în calitatea cercetatului de acționar la SIF Muntenia (filele 227 - 230).
Față de considerentele arătate, recursul a fost admis, ordonanța de clasare a fost casată iar cauza a fost trimisă Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș pentru o nouă examinare, în vederea completării probatoriului în sensul celor arătate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8183/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10817/2005. Civil → |
|---|
